Anato

II 1

CAVITATEA PERITONEALĂ – delimitare, împărțire

POZIȚIA ORGANELOR FAȚĂ DE PERITONEU
PLICI ȘI LIGAMENTE PERITONEALE
FUNDUL DE SAC DOUGLAS – delimitare, palpări

CAVITATEA PERITONEALĂ – delimitare, împărțire

Cavitatea peritoneală abdominală
- Împărțită în: -> cavitate peritoneală mare
-> cavitate peritoneală mică (bursa omentală)
- Această compartimentare apare -> în viața intrauterină
-> prin rotirea către dreapta a unor părți ale intestinului
primitiv
-> prin rotirea către dreapta a celor două mezouri ale
intestinului primitiv (mezenter ventral și mezenter comun
dorsal)

Cavitatea peritoneală mare

- Împărțită de colonul și mezocolonul transvers în: -> etaj supramezocolic
-> etaj inframezocolic
-> Etajul supramezocolic
- Delimitare: -> superior: cupola diafragmatică
-> inferior: colon + mezocolon transvers
- Componente: -> ficat
-> cea mai mare parte a căilor biliare
-> esofag abdominal
-> stomac
-> splină
-> Etajul inframezocolic
Anato
II 1

- Delimitare: -> superior: colon + mezocolon transvers

-> inferior se continuă cu cavitatea pelvină
- Împărțit de către mezenter, colon ascendent și colon descendent în
4 spații/firide: -> spațiul mezenterico-colic drept
-> spațiul mezenterico-colic stâng
-> șanțul parieto-colic drept
-> șanțul parieto-colic stâng

* Spațiul mezenterico-colic drept

- Delimitare: -> medial: mezenter
-> lateral: colon ascendent
- Formă triunghiulară -> vârful la unghiul ileocecal
-> baza la colonul transvers
- NU continuă cu excavația pelvină
- O colecție lichidiană localizată aici NU va fi drenată printr-un
tub introdus la nivelul excavației pelvine

* Spațiul mezenterico-colic stâng

- Delimitare: -> medial: mezenter
-> lateral: colon descendent
- Formă triunghiulară -> baza comunică larg cu pelvisul
-> vârful la flexura colică stângă

* Șanțul parieto-colic drept

- Limitat de colonul ascendent și peretele abdominal
- Pe aici colecțiile lichidiene subhepatice pot ajunge la nivelul
excavației pelvine
Anato
II 1

* Șanțul parieto-colic stâng

- Limitat de colonul descendent și peretele abdominal
- De la acest nivel, colecțiile lichidiene subfrenice stângi pot
drena către excavația pelvină

Cavitatea peritoneală mică (bursa omentală)

- Porțiune închisă „în fund de sac” situată posterior de stomac
- Comunică cu Marea Cavitate Peritoneală prin intermediul orificiului epiploic
Winslow
*Orificiul epiploic Winslow- delimitare:
-> anterior: ligamentul hepatoduodenal care conține pediculul hepatic
-> posterior: vena cavă inferioară
-> superior: lobul caudat hepatic
-> inferior: duodenul I
- Prezintă: -> porțiune principală
-> 3 prelungiri (vestibulul bursei omentale, prelungirea superioară,
prelungirea stângă/lienală)
*Porțiune principală- delimitare:
-> anterior: fața posterioară a stomacului + ligament gastrocolic
-> posterior: fața anterioară a pancreasului + diafragma (acoperite de
peritoneu parietal posterior)
-> inferior: mezocolon + colon transfers
-> superior: diafragma + ligament gastrofrenic

* Vestibulul bursei omentale

- Segment așezat între orificiul epiploic Winslow și orificiul bursei omentale
- Prin el se pătrunde în partea principală a bursei
- Situat posterior de mica curbură gastrică
- Delimitare:
-> anterior: omentul mic
Anato
II 1

-> posterior: peritoneu parietal posterior (care acoperă aorta

abdominală, stâlpul diafragmatic drept și vena cavă inferioară)
-> inferior: mica curbură gastrică
-> superior: lob caudat hepatic

*Orificiul bursei omentale

= comunicarea dintre vestibulul bursei omentale și porțiunea ei principală
- NU trebuie confundat cu Orificiul Epiploic Winslow
- Delimitare:
-> anterior: mica curbură gastrică
-> posterior: plicile peritoneale gastro-pancreatică (ridicată de artera
gastrică stângă) și hepato-pancreatică (ridicată de artera hepatică
comună)

*Prelungirea superioară a bursei omentale:

- Forma unui deget de mânușă
- Delimitare:
-> la dreapta: vena cavă inferioară
-> la stânga: esofag abdominal
-> superior: diafragm

*Prelungirea stângă a bursei omentale- delimitare:

-> anterior: ligament gastrolienal
-> posterior: ligament renolienal + frenolienal

POZIȚIA ORGANELOR FAȚĂ DE PERITONEU

- Organele abdominale se împart în funcție de raportul lor cu peritoneul în:
-> organe intraperitoneale (acoperite în totalitate de peritoneu)
Anato
II 1

-> organe extraperitoneale (situate în afara cavității peritoneale și acoperite doar

parțial de peritoneu)
- DPDV al definișiei anatomice, organele intraperitoneale sunt acoperite de peritoneu „în
cea mai mare parte”
- Singurul organ cu adevărat intraperitoneal este ovarul
- Organele extraperitoneale pot fi situate retroperitoneal, pelvis-subperitoneal sau
preperitoneal
- Organele retroperitoneale se împart în organe primar/secundar retroperitoneale
- Organele primar retroperitoneale se dezvoltă în afara cavității peritoneale în perioada
intrauterină și rămân la acest nivel:
-> aorta
-> VCI
-> rinichi
-> uretere
- Organele secundar retroperitoneale sunt situate în viața intrauterină inițial intraperitoneal,
iar în cursul dezvoltării se vor alipi peretelui posterior abdominal și vor deveni organe
secundar retroperitoneale
-> duoden
-> pancreas
-> colon ascendent + descendent
- Organele secundar retroperitoneale prezintă fascie de coalescență
-> duodenopancreatică Treitz
-> colon ascendent - Toldt I
-> colon descendent – Toldt II

PLICI ȘI LIGAMENTE PERITONEALE

- Peritoneul aderă intim la organele abdominale și formează: -> ligamente
-> mezouri
-> fascii de coalescență
-> plici peritoneale
- Ligamentele peritoneale leagă:
Anato
II 1

-> două organe abdominale între ele

-> un organ abdominal de peretele abdominal
-> ex.: - Ligamentul gastro-colic leagă stomacul de colonul transvers
- Ligamentul gastro-splenic leagă stomacul de splină
- Ligamentul reno-lienal leagă splina de rinichiul stâng
- Mezourile peritoneale: -> leagă organele abdominale de peretele posterior abdominal
-> mai lungi, conferă mobilitate organelor intraperitoneale
-> ex.: - Mezocolonul transvers (leagă colonul transvers de peretele
posterior abdominal)
- Mezocolonul sigmoid (leagă colonel sigmoid de peretele
posterior abdominal)
- Fasciile de coalescență: -> apar la nivelul organelor secundar retroperitoneale prin alipirea
lor la peretele posterior abdominal
-> ex.: - Fascia de coalescență duodenopancreatică Treitz (posterior
de duoden și pancreas)
- Fascia de coalescență Toldt I (posterior de colonul
ascendent)
- Fascia de coalescență Toldt II (posterior de colonul
descendent)
- Plicile peritoneale: -> formate de vase care în traiectul lor ridică peritoneul
-> ex.: - Artera epigastrică inferioară ridică o plică la nivelul peretelui
anterior abdominal
- Artera gastrică stângă + hepatica comună ridică 2 plici
peritoneale la nivelul peretelui posterior abdominal

FUNDUL DE SAC DOUGLAS – delimitare, palpări

- Peritoneul formează prin așternerea sa peste organele pelvine funduri de sac sau excavații
pelvine
- Aceste funduri de sac prezintă o importanță clinică mare, deoarece fiind punctul cel mai
decliv al cavității peritoneale, la nivelul lor se vor colecta majoritatea lichidelor patologice
intraabdominale (sânge, puroi)
- La femeie -> fundul de sac rectouterin Douglas (între rect și uter)
-> fundul de sac uterovezical (între uretră și vezică urinară)
Anato
II 1

- La bărbat -> fundul de sac rectovezical Douglas (între rect și vezica urinară)
- La examenul clinic aceste funduri de sac pot fi palpate prin:
-> tușeu vaginal la femeie
-> tușeu rectal la bărbat
- Pariția durerii la palpare (semn Douglas pozitiv) sugerează prezenșa unor colecții
patologice la acest nivel
- Aceste funduri de sac= SINGURELE locuri în care peritoneul poate fi palpat direct, fără
interpunerea unor mușchi ai peretelui abdominal