Neurologie 28 oct 20

SINDROAMELE NEUROVASCULARE – BOLI VASCULARE

CEREBRALE

Aceste sindroame neurovasculare definesc suferinta vasculara a sistemului nervos care in

ordine ierarhica reprezinta a treia cauza de deces dupa cancer si infarctul de miocard. Aceste
sindroame neurovasculare includ 3 mari accidente si anume:

1. AVI – accidentul vascular ischemic

Ischemia reprezinta aportul insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce
defineste o aprovizionare deficitara cu oxigen si substante nutritive. Consecinta ischemiei,
consta in alterarea functionala si morfologica a celulelor din teritoriul ischemic.

2. AVH – accidentul vascular hemoragic

Din punct de vedere al localizarii se cunosc urmatoarele hemoragii:

a. hemoragia produsa in spatiul subarahnoidian – care defineste hemoragia
subarahnoidiana
b. hemoragia cerebrala – in care sangerarea se produce in structura encefalica
c. hemoragia din substanta alba cerebrala – care este o hemoragie limitata si circumscrisa
si care defineste hematomul

3. Malformatiile vasculare

Reprezinta de regula anomalii congenitale ale vaselor de sange care pot determina o sangerare.
Cele mai frecvete malformatii vasculare sunt angioamele si anevrismele

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC

Se cunosc doua forme principale ale acestui accident si anume:

a. accidentul vascular cerebral ischemic tranzitor
b. accident vascular cerebral ischemic constituit

a. Accidentul Vascular Cerebral Ischemic Tranzitor

Reprezinta o perturbare neurologica produsa prin suferinta circulatorie de scurta durata, sub 24
de ore, care prezinta urmatoarele caracteristici:
- reversibilitate totala – manifestarile clinice sunt tranzitorii si total reversibile
- evolueaza fara sechele
- evolutia are insa tendinta de a se repeta

Aceasta afectiune cu tot aspectul benign reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratata
corect si la timp se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit deci in
infarct cerebral.
Din punct de vedere etiopatogenic, ischemia este consecinta urmatoarelor mecanisme:
 1. rolul spasmului vascular cerebral consecinta in special a unui puseu de HTA. Astazi se
considera ca rolul spasmului vascular cerebral a fost exagerat, unii autori contestandu-l.
2. tulburarile hemodinamice – se traduc prin insuficienta circulatorie cerebrala ce
determina scaderea debitului circulator cerebral, care in momentul in care ajunge la
jumatate din cantitatea de sange care iriga in mod normal creierul va determina aparitia
ischemiei tranzitorii.

Se considera drept cauza a scaderii debitului circulator cerebral modificarile functiei

cardiace, modificari care constau in aritmii cardiace sau in leziuni ale peretilor vasculari
ca ateroscleroza vasculara sau malformatii vasculare

3. a treia cauza a ischemiei este blocarea totala sau partiala a curgerii sangelui prin vase
din cauza unui trombus sau embolus consecinta a unei ateromatoze, a unor boli de
sange, infectioase sau a unor interventii chirurgicale

Simptomatologia:

Tulburarile circulatorii cerebrale ischemice acute tranzitorii sau crizele cerebrale se traduc prin
simptome cerebrale ca hemipareze, tulburari de vorbire, tulburari de echilibru, tulburari de
vedere, etc... cu caracter tranzitoriu
Mecanismul de aparitie a acestor simptome consta fie in obstructia unor artere mici de catre
emboliile plecate din vasele mari sau prin spasme vasculare cerebrale.
In functie de localizarea procesului patologic se deosebesc doua forme clinice importante si
anume:

1. accident ischemic tranzitoriu in teritoriul carotidian

are drept cauza migrarea embolilor mici din focarele ateromatoase cu consecinta obstructia
tranzitorie a unei artere cerebrale. Principalele semne clinice ale acestui accident cerebral
constau din:
- tulburari de vedere la un ochi = cecitate monoculara
- tulburari de vorbire precum si tulburari de intelegere a vorbirii = afazia
- deficit de miscare = hemiplegie
- tulburari de sensibilitate = hemiparestezii

Artera carotida vascularizeaza anterior structura cerebrala si asigura vascularizatia teritoriului

anterior al encefalului reprezentat de globii oculari, lobii frontali, lobii parietali si fata externa a
lobilor temporali

2. accident ischemic tranzitoriu in teritoriul posterior vertebro-bazilar

Simptomatologia caracteristica consta in aceea ca manifestarile clinice pot dura de la cateva

secunde la cateva ore. Frecventa crizelor este variabila incadrandu-se uneori zilnic, alteori se
produc la intervale de luni sau ani.
Principalele simptome constau din:
- deficit motor = in special hemipareze si tetrapareze
- tulburari senzitive manifestate prin parestezii ale membrelor
- paralizii ale nervilor cranieni mai frecvent paralizia perechii a treia de n.c.
- tulburari de tonus muscular, manifestat in specal la nivelul membrelor inferioare ceea ce
determina caderi bruste sub forma de crize
 - tulburari psihice, in special confuzii mintale simple
- sindrom vestibular – vertij
- tulburari cerebeloase constand in tulburari de mers si echilibru precum si tulburari de
coordonare a miscarilor = ataxia

Vascularizatia teritoriului vertebrobazilar este asigurata de artera vertebrobazilara care asigura

vascularizatia cerebelului, talamususlui, trunchiului cerebral, lobului occipital si fata interna a
lobului temporal

Tratamentul AVI

Este constituit din masuri profilactice, care vizeaza inlaturarea sau reducerea factorilor de risc
precum ateroscleroza cerebrala, HTA.

Tratamentul propriu-zis vizeaza masuri generale care recomanda in cazul pacientilor cu

hemiplegie si tulburari de conștienta, spitalizarea de urgenta.
Daca pacientul prezinta tulburări de respiratie si deglutitie se recomanda internarea intr-un
serviciu de reanimare. Se va asigura eliberarea CRS prin tractiunea anterioara a limbii,
aspirarea secretiilor orofaringiene, respiratie artificiala.
Tratamentul vizeaza combaterea edemului cerebral prin tratarea cu sol de glucoza i.v., MgSO4,
manitol, dextran, cortizon. De asemenea se practica reechilibrarea hidroelectrolitica,
vasodilatatoare cerebrale (hidelgin, cosaldon). Se folosesc hipotensoarele, tonicardiacele si se
practica tratament anticoagulant cu Heparina, Trombostop precum si un tratament diuretic cu
Furosemid etc.