Sunteți pe pagina 1din 3

Arii corticale partea a doua Proiectia corpului in aria somestezica primara se face punct cu punct, reprezentarea jumatatii ipsilaterale

e a corpului purtand numele de homunculus senzitiv. Acesta este deformat, rasturnat, cu capul in jos. Diferitele parti ale corpului nu sunt reprezentate dupa dimensiunile lor, ci dupa densitatea receptorilor, astfel incat o reprezentare mare au fata, mana cu police si index mare, limba. Membrul inferior, sensibilitatea vezicii urinare, rectului si organelor genitale se proiecteaza la nivelul lobulului paracentral, iar faringele, laringele si limba se considera a avea proiectie bilaterala. Aria somestezica secundara se gaseste pe buza superioara a santului lateral, la nivelul lobului parietal -este tot koniocortex, ca si cea primara - proiectia somatotopica la nivelul sau este: membrul superior-anterior si membrul inferior-posterior - are conexiuni cu aria somestezica primara si cu aria motorie primara - primeste informatii extero si proprioceptive, in special termice si dureroase Aria somestezica suplimentara- se gaseste la nivelul girului frontal medial, pe fata mediala a emisferei cerebrale ARIILE VIZUALE Aria vizuala primara- corespunde ariei 17 Brodmann - este situata pe buzele superioara (corespunde cuneusului) si inferioara (corespunde girului lingual) ale santului calcarin - are o grosime de 1,5 mm - suprafata sa este de 20-45 cm2 - unii autori considera ca la acest nivel se gasesc 1/10 din celulele scoartei - are celule Meynert in stratul V (sunt celule mari, izolate, localizate in straturile profunde ale ariilor vizuale) - este konocortex care in stratul IV prezinta stria Gennari (vizibila cu ochiul liber) alcatuita din ff.geniculocalcarine si ff. de asociatie. Din acest motiv aria 17 se mai numeste si arie striata. - retinotopia: - campurile retiniene superioare ajung la mediala a CGL si se proiecteaza pe buza sup. a santului calcarin; campurile retiniene inf ajung pe lat a CGL si se proiecteaza pe buza inf a santului calcarin - macula se proiecteaza pe extremitatea post a santului calcari, si pe polul occipital; unii autori considera ca macula se proiecteaza bilateral, astfel o leziune a ariei vizuale primare nu afecteaza vederea maculara - o emisfera primeste inforematii de la campurile temporale ipsilaterale si de la cele nazale contralaterale - din aria 17 inpulsurile merg in ariile 18 si 19 (ariii vizuale secundare) Aria 18 (peristriata) - se afla in jurul ariei striate - nu prezinta stria Gennari - are stratul II de 3 ori mai gros decat al ariaei 17 - are conexiuni cu: 1. ariile 17 si 19 2. prin fasciculele longitudinale sup si inf cu ariile prefrontale, auditive si cu insula

3. prin ff.corticomezencefalice si corticotectale are legaturi cu nucleii nn.oculomotori; aceste ultime conexiuni explica miscarile globilor oculari la stimuli luminosi, precum si acomodarea la distanta Aria 19 (prestriata) - nu are stria Gennari - are celule Meynert - prin fibre corticomezencefalice si corticotectale are legaturi cu nucleii nn.oculomotori Functiile ariilor vizuale secundare: - miscarile conjugate ale globilor oculari la stimuli luminosi (urmarirea obiectului) - fixarea obiectului - notiunea de spatiu. ARII AUDITIVE Aria auditiva primara- corespunde ariilor 41 si partial 42 Brodmann - este localizata la nivelul girilor transversi Heschl, pe fata superioara a girului temporal superior - aria 41 (si mai putin 42) primeste fibre geniculotemporale (de la CGM) - tonotopia: sunetele joase se proiecteaza ant-la t iar sunetele inalte post-med. - lezarea acestei arii determina aparitia lacunelor tonale Aria auditiva secundara - corespunde ariilor 42 partial si 22 - stimularea ariei 42 deermina aparitia unor senzatii auditive elementare (suieraturi, pocnituri) fara modificari de tonalitate si intensitate - lezarea ariei 22 determina afazia senzoriala sau surditatea verbala (bolnavul aude cuvintele , dar nu le intelege sensul si semnificatia) (aria 22 se mai numeste si aria Wernicke, dupa cel care a descris pt prima data afazia senzitiva/senzoriala) Caracteristicile analizatorului auditiv: -proiectie bilaterala (auzim predominant cu urechea contralaterala) - sporirea nr de neuroni (unui neuron din ggl.Corti ii corespund 34 neuroni in aria auditiva) ARIA VESTIBULARA - localizarea sa este controversata: 1. lobul parietal in apropierea ariei 5 2. girul temporal superiot in partea sa anterioara (in aproperea ariilor auditive) 3. giriii frontali superior si mijlociu Stimularea partii anterioare a girului temporal superior determina senzatie de vertij, nistagmus dar nu atat de pronuntat ca la stimularea labirintului, si uneori greata ( Majoritatea fibrelor vestibulare merg pe calea FLM, si au conexiuni cu nucleii cerebrali si cu nucleul dorsal al vagului, ceea ce explica greata si voma, dar putine dintre ele pot ajunge si la talamus. O parte din fibrele caii vestibulare merg alaturi de fibrele auditive. ARIA GUSTATIVA - sensibilitatea gustativa se proiecteaza in mai multe regiuni : 1. partea operculara (jumatatea ei posterioara, la piciorul girului postcentral 2. zona adiacenta a lobului insulei 3. uncusul parahipocampic Lezarea zonei operculare la maimuta determina pierderea sensibilitatii gustative. Stimularea partii operculare si a insulei determina la om aparitia de senzatii gustative.

Afectarea sensibilitatii gustative poate duce la: 1. ageuzie=pierderea ssb.gustative, este transmisa genetic 2. 2. hipogeuzia=scaderea ssb gustative, de ex dupa fumat sau administrare de captopril 3. disgeuzia=alterarea perceptiei gustului