ANATOMIA SISTEMULUI

NERVOS

CURS I

Sef. Lucrari. Dr. med. Toma Sebastian

 ORGANIZAREA HISTOLOGICA A
SISTEMULUI NERVOS:
CELULELE GLIALE, NEURONUL,
SINAPSA, NEUROTRANSMITATORII
IMPARTIREA FUCTIONALA SI
TOPOGRAFICA A SISTEMULUI NERVOS
 CELULELE GLIALE( nevrogliile)

DEFINITIE :
•sunt celulele interstitiale ale tesutului nervos,
ce asigura suportul : -metabolic,
-structural si
-functional al neuronilor

Sunt de 10 ori mai multe decat neuronii

CLASIFICARE

I. MICROGLIILE

• dimensiuni mici si forma stelata, ramificata

•Se gasesc in substanta cenusie, in apropierea
vaselor de sange
•Au rol in neurofagie, avand drept consecinta
aparitia cicatricei gliale
 II . MACROGLIA

A. MACROGLII PERIFERICE - situate in SNP

( celula Schwann)
B. MACROGLII CENTRALE - situate in SNC , se impart in :
b.1. -ASTROCITE - asigura schimburile neuronale
- se gasesc atat in substanta alba cat si in cea cenusie
- participa la formarea barierei hemato-encefalice si hemato – LCR
- intervin in formarea cicatriciilor gliale
- protejeaza neuronul si prelungirile sale
- izoleaza sinapsele
b.2. CELULE EPENDIMARE

-prezinta microvili

-captusesc sistemul ventricular si plexurile coroidiene

( intervin in formarea LCR)

-au rol transportor de neurohormoni de la nivelul hipotalamusului

catre sange sau LCR

- au rol secretor la nivelul organului subcomisural

b.3. OLIGODENDROGLII

- asigura mielinizarea

-sunt celule mici, cu putine prelungiri

-cele din substanta alba sunt inlantuite de-a lungul

fibrei nervoase, cu rol in formarea tecii de mielina
( se descrie cate o oligodendroglie pentru mai multe
fibre nervoase)

-cele din substanta cenusie au rol metabolic

-fagociteaza mielina
PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE CELULELOR GLIALE

•au capacitate de diviziune(inlocuiesc neuronii distrusi –

cicatrice gliala/sau pot forma tumori benigne sau maligne)
•au rol de sustinere
•au rol protector ( participa la formarea barierei hemato-
encefalice si a celei hemato-LCR)
•au rol metabolic ( mediaza schimburile sangvine ale
neuronilor)
•intervin in transmiterea neuronala ( prin producerea tecii de
mielina)
•controleaza activitatea sinaptica ( continut mare de
colinesteraza nespecifica si reciclare GABA)
•asigura procesul de regenerare a fibrelor in SNP
 NEURONUL
I. DEFINITIE

• celula clasica a sistemului nervos,

excitabila electric,
• cu rol in transmiterea impulsului
nervos,
• nu se divide
II. CONSTITUTIE

1. PERICARIONUL (corpul celular /soma neuronala)

•Este delimitat de neurilema, contine neuroplasma,

nucleu, organite celulare comune si specifice)

•Este centru trofic al neuronului

a. NEURILEMA

•Este membrana celulara a neuronului

•Prezinta proteine celulare Ca dependente , ce

strabat straturile lipidice si dau membranei un aspect
“in mozaic”( determina particularitatile de
permeabilitate a membranei )

•Prezinta doua straturi:

- extern ( glicocalix) formata din glicoproteine si
glicolipide
- intern ( citoscheletul) formata din proteine atasate
stratului lipidic
b. NEURIPLASMA
•Coloid ce se scurge in prelungiri
•Contine :
proteine – in lanturi de macromolecule paralele,
legaturile dintre acestea formand micelii
-glucide- glicogen si mucopolizaharide/saruri
minerale/ enzime

c. NUCLEUL
•Ovoidal, central, cu 1-2 nucleoli
d. ORGANITE CELULARE COMUNE

Aparatul Golgi – participa la activitatea

neurosecretorie a unor neuroni

Mitocondriile – la nivelul lor au loc procesele

oxidative, producand energie stocata in legaturi fosfat
macroergice(enzimele cu rol respirator se afla atasate
membranei interne)

Lizozomii – contin enzime hidrolitice cu rol in digestia

intracelulara ( corpusculi inveliti in membrana)
e. ORGANITE CELULARE PROPRII

Corpusculii Nissl(corpii tigroizi sau substanta

cromatofila)

•Se gasesc in pericarion si dendrite

•Constituie sediul sintezelor proteice
•Au un mic rol si in conducerea impulsului nervos
( elibereaza Fe, cu rol catalitic)
Reteaua fibrilara

- este prezenta in pericarion si prelungiri

-au rol in conducerea mediatorului chimic in

prelungiri( mai ales in axon)

-este formata din neurotubuli si neurofilamente

2. AXONUL

-Prelungire unica

-Invelit de axolema

-Contine axoplasma
– prezinta mitocondrii si numerose filamente

-Conduce centripet impulsul nervos

Componente
-conul axonal - proeminente a pericarionului, din care emerge
axonul

-axonul propriu-zis - prezinta in jurul sau oligodendroglii ( in

SNC) si celule gliale Schwann ( in SNP)

-intre doua celule gliale sunt niste strangulatii,

nodurile Ranvier (de aici pleaca colateralele axonilor)

-butonii terminali sinaptici – realizeaza sinapse axo-somatice

si axo-dendritice

-contin mitocondrii/vezicule cu mediator chimic/ enzime

pentru inactivarea mediatorului
TECILE AXONULUI
a. Teaca de mielina
• Mielina este o substanta lipoproteica ce acopera unii axoni ,
sub forma de lamele concentrice
• Izoleaza fibrele intre ele
• Lipseste la nivelul nodurilor Ranvier
• Previne scurgerea electrica generata de impulsul nervos
( este izolator electric)
• Prezenta ei determina o transmisie nervoasa rapida, prin
conducerea saltatorie
• Este produsa de celule gliale specializate
( de exemplu celula Schwann in sistemul nervos periferic,
oligodendrocitele in SNC)
• Vine in direct contact cu axolema
b. Teaca Schwann

•Apare la nivelul axonilor din sistemul nervos periferic

•Sunt celule gliale ce se incolacesc in jurul axonului, fiind o

teaca mijlocie

•Secreta spre neurilema mielina

•Intre doua celule Schwann se afla nodurile sau strangulatiile

Ranvier,
•La acest nivel este intrerupta teaca de mielina si emerg
colateralele axonice

•Teaca are rol de protectie si trofic

c. Teaca Henle

-Teaca continua, conjunctiva

-Inveleste teaca Schwann

-Ofera protectie axonului

3. Dendritele

•Prelungiri in general multiple,

•Contin: neurotubuli, putine filamente,

poliribozomi

•Conduc centripet impulsul nervos

•Prezinta fiecare numeroase ramificatii, ce

prezinta spini dendritici
III. CLASIFICAREA NEURONILOR

a.Din punct de vedere functional :

• Neuroni cu functie de conducere:

- senzitivi ( specifici, nespecifici)
- motori
- de asociatie
- comisurali

• neuroni secretori - neurocrinie – factori eliberatori /

inhibitori si neurohormoni
b. Clasificare dupa forma :

•Rotunzi/stelati/piramidali/fusiformi
C. Dupa numarul de prelungiri:

•Neuroni unipolari
– celulele cu conuri si bastonase

•Pseudounipolari
– cu soma sferoidala si cu o prelungire unica ce se divide intr-un
axon si o dendrita
-in ganglionii spinali, ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni
- constituie protoneuronul cailor senzitive extero- intero-
proprioceptive

•Bipolari – fusiformi, cu o dendrita si un axon

-in ganglionii Corti si Scarpa , in retina si mucoasa olfactiva
-constituie protoneuronul cailor senzoriale

• Multipolari – cu mai multe dendrite si un axon

- cei mai multi
d. Dupa lungimea axonului

•Neuroni Golgi I
– cu axon lung
-intra in constitutia tracturilor si comisurilor

•Neuroni Golgi II - cu axon scurt

-sunt neuroni de asociatie

•Neuroni apolari - celule amacrine cu rol secretor

e. Dupa arborele dendritic:

•Izodendritici
-cu dendrite lungi
-ex.: neuroni senzitivi medulari

•Allodendritici
- cu dendrite putine
-ex.:neuroni piramidali corticali

•Idiodendritici
-cu dendrite bogat ramificate
-ex.: neuronii mitrali din bulbul olfactiv, neuronii cerebelosi
Purkinje
SINAPSA

DEFINITIE:

– unitate morfo-functionala complexa alcatuita

din:- componenta presinaptica,
- fanta sinaptica si
- componenta postsinaptica

-mediaza transmiterea impulsului nervos intre

neuroni
 CLASIFICARE
a.Dupa componentele structurale :
-Axo-dendritice ( excitatorii)
-Axo-axonale
-Axo-somatice ( inhibitorii)
-Dendro-dendritice
-Somato-somatice
b.Functional :
-Electrice -jonctiuni interneuronale tip gap, fara
mediator chimic
-Chimice -cu interventia unui mediator
( facilitator sau inhibitor)
c.Dupa dispunerea neuronilor :
-Catenare
-Convergente
-Divergente
SINAPSA CHIMICA

a.COMPONENTA PRESINAPTICA este reprezentata de butonii

terminali.
-Elibereaza continutul veziculelor cu mediator chimic in
fanta sinaptica.
-Pompele ionice :
- aparitia potentialului de actiune depinde de
pompa sodiu- potasiu
-eliberarea neurotransmitatorilor depinde de
canalele de sodiu
-cuplarea potentialului de actiune cu eliberarea
neurotransmitatorilor depinde de influxul de
calciu
b. COMPONENTA POSTSINAPTICA .

-Reprezinta o regiune specializata a mb. celulare,

prevazuta cu receptori, ce decodeaza mesajul

-Legatura receptor-neurotransmitator este fiziologic

reversibila

-Duce la creerea potentialului de actiune ce apoi se

autopropaga

-Mediatorul chimic este apoi inactivat enzimatic la

nivelul membranei post-sinaptice
NEUROTRANSMITATORI

• transferul informatiei la nivelul sinapselor chimice

se bazeaza pe fenomenul de neurocrinie ( capacitatea
neuronului de a secreta substante active)

•neuronul are capacitatea de a secreta si stoca mai

multi neurotransmitatori

•neuronul poate raspunde diferit la diferitii

neurotransmitatori
Tipul de substanţă Localizare Receptori Funcţie (E-excitator
I- inhibitor)

Acetilcolina - sinapsele colinergice Atât E cât şi I, în funcţie de localizare:

SNC - creier
SNP – sinapsa neuromusculară
muşchiului scheletic
- unele sinapse din SNV
muscarinici -circuite corticale inhibitorii
a nicotinici -cicuite facilitatorii reticulo- corticale
-sinapse ganglionare S şi PS şi sinapse
efectorii PS
-plăci neuromusculare

Noradrenalină Atât E, cât şi I, depinzând de localizare şi

(catecolamină) SNC: -creier , de tipul receptorului:
-trunchi cerebral -inhibitoare sau modulatoare în neo- şi
SNP: -unele sinapse din SNV paleocortex
-Medulosuprarenală -SAAR
-sinapse efectorii simpatice

Dopamina SNC: nuclei bazali şi sistem Inhibitoare în circuitele nigro-striate,

(catecolamină) extrapiramidal D1- D5 strio-palidale
SNP: SNV simpatic
CLASIFICARE NEUROSECRETII:

•Neurotransmitatori( mesageri de ordinul I)

-sunt eliberati in fanta sinaptica
-sunt capabili sa produca efecte selective pe receptorii membranei
postsinaptice ( potential de actiune sau variatii ale gradului de
depolarizare)
-ex.: acetilcolina, catecolaminele ( adrenalina, noradrenalina, dopamina)
•Neuromediatori ( mesageri de ordinul II)
-amplifica sau diminueaza raspunsul receptorilor post-sinaptici la
actiunea neurotransmitatorului
-ex.: AMPc si GMPc
•Neuromodulatori ( cibernine)
-se secreta extrasinaptic, pentru a modifica pragul de excitabilitate al
neuronilor invecinati
•Neurohormoni
–secretati de neuroni modificati( majoritatea din hipotalamus)
-se secreta in sange , actioneaza la distanta de locul secretiei
IMPARTIREA FUCTIONALA SI TOPOGRAFICA A SISTEMULUI
NERVOS

I.TOPOGRAFIC:

- SISTEMUL NERVOS CENTRAL

-este reprezentat embriologic din derivatele tubului neural
-se afla pe linia mediana, adapostit de cavitati osoase
COMPONENTE:

•Maduva spinarii
•Trunchiul cerebral
-bulb
-punte
-mezencefal( pedunculi cerebrali si lama tectala)
•Cerebelul
•Diencefal
-talamus
-hipotlamus
-subtalamus
-metatalamus
-epitalamus
•Emisferele cerebrale
-SISTEM NERVOS PERIFERIC
-embriologic, se formeaza din mase celulare migrate
din crestele neurale,
-structurile sale sunt pereche, de o parte si de alta a
SNC.

COMPONENTA:

•Nervi periferici:
-nervi cranieni III-XII ( in legatura cu trunchiul cerebral)
-nervi spinali( in legatura cu maduva spinarii)
•Ganglioni vegetativi
-simpatici – lanturile simpatice prevertebrale
-parasimpatici – previscerali
-intramurali
II.FUNCTIONAL

Sistem nervos somatic – sau de relatie, care asigura receptia senzitivo-

senzoriala si activitatea motorie somatica , coordonand adaptarea
organismului la mediul ambiant

Sistemul nervos vegetativ – sau autonom, regleaza activitatea

viscerelor, contribuind, alaturi de sistemul endocrin si paracrin , la
mentinerea homeostaziei
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
-SISTEMUL NERVOS SOMATIC :
-prezinta receptori situati in piele si muschi
-prezinta ca efectori fibrele musculare striate din
muschii scheletici, cutanati si unele viscere

-SISTEMUL NERVOS VEGETATIV:

-prezinta receptori situati in organele interne si
vase de sange,
-prezinta ca efectori muschii netezi viscerali si
glandele.
 DISPOZITIA CORPILOR NEURONALI SI A PRELUNGIRILOR
NEURONALE IN SISTEMUL NERVOS
CORPII NEURONALI
SNC – Maduva spinarii - coloane de nuclei

-Trunchiul cerebral -nuclei motori, senzitivi vegetativi

parasimpatici si proprii

-Cerebelul -nuclei in vermis si emisfere/ scoarta

cerebeloasa
-Diencefalul -nuclei

-Emisferele cerebrale-scoarta/ nuclei gris centrali

( corpii striati)
SNP

- Ganglioni senzitivi -omologi ai nervilor cranieni/spinali

( contin corpi neuronali somato- si viscerosenzitivi, nu contin sinapse)

-Ganglioni vegetativi - simpatici – latero-vertebrali ( paravertebrali) si

prevertebrali
- parasimpatici – previscerali si intramurali

-contin corpii vertebrali ai neuronilor vegetativi post-ganglionari

si sinapsa dintre fibra preganglionara si post ganglionara)
PRELUNGIRILE NEURONALE

SNC -substanta alba unde se organizeaza sub

forma de fascicule

SNP -nervi periferici ( spinali sau cranieni)