II.

Functiile fundamentale ale organismului uman

A.FUNCTIILE DE RELATIE

Sistemul nervos + sistemul endocrin regleaza functiile metabolice.

Regleaza activitatea musculaturii scheletice prin SN SOMATIC.

Regleaza activitatea musc. viscerale și a glandelor exocrine și endocrine prin SN VEGETATIV.

Intre SN și sistemul endocrin exista o stransa interdependenta.

Sistemul nervos poate fi separat în doua compartimente functionale:

1)Compartimentul senzitiv-sosesc informațiile culese de receptori.
2)Compartimentul motor- transmit comenzile spre efectori.

Centrul nervos prelucreaza informațiile primite și apoi elaboreaza comenzi ce sunt transmise
efectorilor.

OBS. : Fiecare organ nervos are doua funcții fundamentale fct. SENZITIVA

fct. MOTORIE
La nivelul emisferelor cerebrale mai apare și functia psihica.

În realitate nu exista activitate senzitiva fără manifestari motorii,si viceversa, iar starile psihice
rezulta din integrarea primelor doua.Activitatea sistemului nervos se desfășoară într-o unitate.

*FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI

Neuronul = unitatea morfo-functionala a sistemului nervos, diferita prin forma și dimensiuni.

Forma neuronilor este variabila:

 stelata – în coarnele anterioare ale

maduvei,

 sferica,

 ovalara – în ganglionii spinali,

 piramidala – în zonele motorii ale

scoartei cerebrale,

 fusiforma – în stratul profund al

scoartei cerebrale.
 prelungirilor, numărul neuronilor pot fi:
În funcție de numărul prelungirilor,

 unipolari - celulele cu conuri și bastonase din retina -aspect globulos ,o singura

prelungire

 pseudounipolari - în ganglionul spinal ,o prelungire care se divide în T ,dendrita se

distribuie spre periferie,iar axonul pătrunde în SNC

 bipolari – forma rotunda,ovala sau fusiforma,cele doua prelungiri pornind de la polii opusi
ai celulei – neuronii din ganglionii spirali Corti și vestibular Scarpa din retina și din
mucoasa olfactiva

 multipolari - forma stelata,piramidala sau piriforma,prezinta numeroase prelungiri

dendritice și un axon (scoarta cerebrala, scoarta cerebeloasa,coarnele anterioare din
maduva spinarii)

?
După funcție ,neuronii pot fi:

 receptori (sensory)– prin dendritele lor, receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din
interiorul organismului (somatosenzitivi și viscerosenzitivi)

 motori (motor)– ai caror axoni sunt în legătura cu organele efectoare (somatomotori sau
visceromotori)

 intercalari(relay) – de asociatie ,care fac legătura intre neuronii senzitivi și motori.

Neuronul este format din:
-CORP = PERICARION și PRELUNGIRI

Prelungiri DENDRITE, prelungiri celulipete

AXONUL, celulifug ,prelungire UNICA a neuronului

Manjoritatea neuronilor au mai multe dendrite.

Axonul este UNIC !!

Corpul neuronului este format din neurilema (membrana plasmatica),neuroplasma(citoplasma) și

nucleu.

Neurilema
este subtire
,delimiteaz
a neuronul
și are o
structura

lipoproteica.
Neuroplasma conține organite celulare comune (mitocondrii,ribozomi,reticul endoplasmatic,cu
excepția centrozomului, deoarece neuronul nu se divide),incluziuni pigmentare și organite
specifice : corpii tigroizi Nissl localizati în corpul celular și la baza dendritelor ,cu rol în
metabolismul neuronal și neurofibrilele care se găsesc atât în neuroplasma(corp) și în prelungiri
(dendrite și axon),avand rol mecanic,de susținere și în conducerea impulsului nervos.

Celulele nervoase motorii,senzitive și de asociatie au un nucleu unic,cu 1-2 nucleoli.Celulele

vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric.

Dendritele ? Initial mai groase,apoi se subtiaza .Contin neurofibrile.

- Receptioneaza impulsul nervos și îl conduc spre corpul neuronului.

Axonul ? Este o prelungire unica,lunga (uneori de 1 m) și mai groasa.

Format din axoplasma (citoplasma specializata ce conține mitocondrii,vezicule ale RE și
neurofibrile). Membrana care acoperă axoplasma se numește axolema și are un rol important în
propagarea impulsului nervos. De-a lungul traseului sau, axonul emite colaterale perpendiculare pe
direcția sa, iar în porțiunea terminala se ramifica .Ultimele ramificatii -butonii terminali- contin
mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmiterea influxului nervos la nivelul
sinapselor. Butonul mai conține neurofibile și mitocondrii.

Nevroglia (celula gliala)

-numarul nevrogliilor (la mamiferele superioare) depășește de 10 ori numărul neuronilor.

-forma ,dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile, variabile ca numar.
-se cunosc mai multe tipuri de nevroglii:

CELULA SCHWANN
ASTROCITUL
OLIGODENDROGLIA
MICROGLIA
CELULELE EPENDIMARE
CELULELE SATELITE

-sunt celule care se divid intens ( sunt singurele elemente ale tesutului nervos care dau naștere
tumorilor din SNC)
-NU contin neurofibrile și nici corpi Nissl.

-ROL ? Suportul neuronilor, protectie, rol trofic și în sinteza de ARN și a altor substante pe care le
cedeaza neuronului.
Celula nervoasă are proprietăți de excitabilitate(PA) și conductibilitate,adica poate genera
un potențial de acțiune care se propaga și este condus.

CONDUCEREA IMPULSULUI NERVOS

-aparitia unui PA într-o zona a membranei neuronale determina aparitia uni nou potențial de acțiune
în zona vecina. Asadar,aparitia unui potențial de acțiune într-un anumit punct al membranei
axonale este consecinta depolarizarii produse de un PA anterior.

OBS. Toate PA aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului PA generat la nivelul
axonului respectiv.

Conducerea la nivelul axonilor amielinici (fara mielina).

- PA poate sa apara în orice zona a membranei, sunt depolarizate regiunile adiacente,iar PA este
condus într-o singura direcție.
DE CE INTR-O SINGURA DIRECTIE? Pentru ca în direcția opusa, unde s-a produs PA
anterior,membrana este în stare refractara absolută.
Un PA este un eveniment complet nou,care se repeta,se regenereaza de-a lungul axonului.

Conducerea la nivelul axonilor mielinizati.

-In acest caz,datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, PA apare la nivelul nodulilor Ranvier și
sare de la un nod la altul într-un tip de conducere saltatorie .Acest tip de conducere permite viteze
mult mai mari (100m/s) fata de 10m/s în
fibrele amielinice .Astfel apar mai rapid unele
reflexe decât altele.

Teaca de mielina:
Rolul este de izolator electric ,care accelereaza conducerea impulsului nervos.

Axonii cu diametru mai mic de 2 micrometri si fibrele postganglionare NU au teaca de mielina!

În funcție de localizare ( SNP sau SNC), are niște particularitati:

 In SNP (sistem nervos periferic) este produsa de celule Schwann,iar o celula produce
pentru un singur axon. Prezinta discontinuitati,numite noduri Ranvier ,care reprezintă
spațiul dintre celule Schwann.
 În SNC (sistem nervos central) este produsa de oligodendrocite ,iar o celula produce
pentru mai mulți axoni.

Teaca Schwann și teaca Henle NU exista în axonul neuronilor SNC.

 IN SNP: teaca Schwann se dispune în jurul tecii de mielina,fiind formata de celule Schwann.
Fiecarui segment internodal de mielina dintre doua strangulatii Ranvier ii corespunde o
singura celula Schwann.
 IN SNP:teaca Henle separa membrana plasmatica a celulei Schwann de țesutul conjunctiv
din jur, cu rol de permeabilitate și rezistenta.

Sinapsa
Ce este o sinapsa? -conexiunea dintre un neuron și o alta celula.

În SNC, a doua celula este tot un neuron, dar în SNP a doua celula poate fi o celula
efectoare ,musculara sau secretorie.

Deși similara cu cea neuroneuronala ,

sinapsa neuromusculara se numește placa motorie sau jonctiune neuromusculara!

LA NIVELUL SINAPSELOR,TRANSMITEREA SE
FACE INTR-UN SINGUR SENS !!!

Sinapsele neuromusculare pot fi:

 axosomatice
 axoaxonice
 axodendritice
 dendrodendritice

Sinapsele sunt dpdv al transmiterii:

 sinapse chimice
 sinapse electrice
În urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat în fanta sinaptica și receptorii
de pe membrana postsinaptica ,apare depolarizarea membranei postsinaptice,numit:
 potențial postsinaptic excitator- cand este vorba de un neuron postsinaptic;
 potențial terminal de placa - cand este vorba de o fibra musculara scheletica.

Acest
potențial,care nu
trebuie
confundat cu potențialul de acțiune,are doua proprietăți speciale:

1. sumatia temporala – înseamnă ca doua potențiale produse prin descarcarea de

mediator din aceeași fibra presinaptica se pot suma și rezulta într-un potențial mai
mare.

2. sumatia spatiala – potentialele postsinaptice excitatorii ,produse de doua terminatii

presinaptice vecine pe aceeași membrana postsinaptica,se pot cumula.
Stimularea rapidă și repetata a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte
numerase ale neuronului postsinaptic, pentru ca ,in urmatoarele
milisecunde ,numarul acestora sa scada accentuat .

In acest caz,avem de-a face cu un mecanism de protecție împotriva suprastimularii,

care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic(neurotransmitator)
de la nivelul terminatiei presinaptice.

Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele

anestezice).