SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE NEUROANATOMIE ANUL II

Sub 1 - Structura corpului neuronal

Corpul neuronal prezinta : Nucleu, Citoplasma, Membrana neuronala
NUCLEUL-sferic
-nucleoplasma formata din granulatii fine de ADN, are aspect omogen si de obicei un nucleol, format din ARN si
inelis de ADN
-membrana nucleara!structura bilaminara preazuta cu pori
C"#$%LA&MA ' pericarion '
-este formata din citosol si citosc(elet
-citosolul contine organite celulare comune si specifice
$rganitele celulare comune: comple) *olgi+foarte dezoltat, se prezinta sub forma unor caitati de diferite
dimensiuni, asezate perinuclear,, mitocondriile+raspandite in tot corpul celular precum si in dendrite si a)oni, este
inmagazinata E sub forma de A#% si utilizata pt sinteze proteice si transport ionic,, lizozomii+sferici, delimitati de o
mb lipoproteica bogata in enzime (idrolitice,, centrozomul+--. granulatii fine incon/urate de o masa de citoplasma
clara,0
$rganitele specifice
-0Corpusculii Nissl +corpii tigroizi, ' izibili la M$, sunt mase de RE asociat cu ribozomi0 Lipsesc in a)on, la nielul
/onctiunii a)osomatice, fiind un reper pt Conul a)onal0 Rolul este de a sintetiza proteinele in scop structural sau
functional0
.0"ncluziunile citoplasmatice : lipofuscina, neuromelanina, comple)e care contin metale0
Citosc(eletul este format din neurotubuli si neurofilamente0
La M$ a fost pusa in eidenta o retea intracitoplasmatica de filamente numite neurofibrile0 Acestea sunt alcatuite din
structuri fibrilare neurotubuli si neurofilamente, alcatuite la randul lor din subunitati proteice diferite0
MEM1RANA NEUR$NALA
-limiteaza la periferie citoplasma corpului celular si a prelungirilor sale
-este alcatuita dintr un dublu &trat de molecule fosfolipidice pe a carui suprafete e)t si int sunt dispuse molecule
proteice0 Acestea constituie componenta (idrofila, la nielul careia se gasesc canalele prin care trec indiidual si
selecti: Na,2,Ca,Cl0
-se descriu . tipuri de canale : desc(ise, ecluzate+la gandul lor fiind ligand-dependente si olta/-dependente,0
Sub - Prelun!irile neuronului
-sunt reprez de dendrite si a)oni
Dendritele sunt prel scurte ale corpului neural
-are rol in receptia si generarea influ)ului neros pe care il transmit corpul neural
-cele mai fine ramif dendritice au pe supraf lor mici prel numite spini sau gemule care au rol de a mari supraf de
contact si nr sinapselor
-citopl dendritelor reprez o prel a celeia din corpul neuronal, contine microtubule, neurofilamente iar in citosol contin
mitocondrii, ribozomi, corpusculi Nissl si REN
-mitocondriile si corp Nissl se gasesc la baza iar neurofibrilele a/ung pana la ni celor mai fine ramif, microtubulii sunt
mai putini decat in a)on
A)onul
-este prel unica a neuronului
-lipsita de corp Nissl, se detaseaza de corpul cel prin conul a)onal
-este cea mai lunga prel neuronala
-a)onul se termina printr-o arborozatie num tela)on a carei ramif distale dilatate se termina prin butonii terminali
-este limitat la periferie de a)olema
-a)oplasma nu contine corpusculi Nissl si ribozomi liberi
-segm initial este port cea mai e)citabila a a)onului, aici iau nastere potentialele de actiune
-in a)on, conducerea impulsurilor este celulifuga: de la corpul cel la arbortizatia terminala0
Sub " - Cla#i$icarea neuronilor
"n functie de marimea corpului cellular si lungimea a)onului, neuronii se clasifica in:
neuroni golgi de tip " ' corp cellular mare si a)on lung care conecteaza regiuni ale nera)ului cu receptorii si efectorii
neuroni golgi tip "" cu corp cellular de dimensiuni mici si a)onii scurti adesea in(ibitori ca neuronii Rens(a3 medulari
aflati pe circuitele locale sau caile multisinaptice
-
un grup special de neuroni golgi "" celulele amacrine, fara a)on, in care conducerea impulsului poate fi bidirectionala
Dupa forma corpului cellular, neuronii pot fi:stelati,piramidali,fuziformi,sferici0
"n functie de numarul si modul de desprindere a prelungirilor :unipolari care au numai o prelungire
pseudounipolari cu o prelungire unica ce se diide in #, bratul periferic fiind dendrita iar cel central a)onul ,bipolari,
multipolari cu un singur a)on si mai multe dendrite
Din punct de edere functional, pot fi :
receptori care transmit afferent+centripet, impulsul neros preluat de terminatiile neroase
motori care transmit efferent+centrifuge, impulsul neros, catre organelle efectoare
interneuronii interpusi intre primele . categorii
Dupa capacitatea de a genera si influenta transmiterea impulsului neros, pot fi:
e)citatori cu efecto facilitant
in(ibitori cu efecto moderador
"n functie de mediatorul c(imic pot fi:
adrenergici +adrenalina,
colinergici +acetilcolina,
*A1A-ergici +*A1A,, etc0

Sub % - &ibrele ner'oa#e
-sunt reprez de una din prelungirile neuronale incon/ de neroglia specifica, centrala sau periferica
-4ibrele neroase centrale:
-fibre mielinizate: sunt reprez de a)onii tracturilor de subs alba
-fibrele nemielinizate sunt reprez de segm a)onale scurte care form impreuna cu glia centrala neuropilul si care sunt
incon/ de o teaca de mielina subtire
-4ibrele neroase periferice:
-fibrele ner mielinizate:
-sunt reprez de n somatici si componenta preganglionara a eferentei egetatie
-teaca de mielina: incon/ a)olema
-teaca &c(3ann este form din cel gliale mielinosecretoare
-cel &c(3ann acopera comlet teaca de mielina si are aspect turtit cu un nucleu oalar5 are rol metabolic si trofic pt
a)on
-fibrele ner nemielinizate: sunt reprez de a)onii neuronilor egetatie postganglionari si dendritele a)oniforme ale
caror terminatii libere recpt durerea somatica sau iscerala
4ibrele neroase pot fi clasificate dupa diametru, lungime, prezenta sau absenta tecii de mielina, distributie: periferica
sau centrala5 functional pot fi clsaif dupa iteza de conducere si directia conducerii influ)ului ner
"n functie de diametrul fibrei si iteza de conducere a impulsului neros:
-grupa A: alfa, beta si gamma5 contine fibre somatice aferente si eferente mielinizate
-gr 1: fibre eferente preggl egetatie putin mielinizate
-gr C fibre nemielinizate
Sub ( - Celulele !liale
-in -678 Rudolf 9irc(o3 a propus termenul de neroglie pentru :substanta interstitiala; a sistemului neros
-sunt de peste -< ori mai numeroase ca neuronii, reprezentand apro)imati /umatate din olumul total al creierului si
M&
-reprezinta componenta non-neuronala a sistemului neros central si periferic
-sunt primele elemente care pot fi identificate in (istogeneza tubului neural
-dupa localizare se clasifica in neroglii centrale si periferice
NE9R$*L"A CEN#RALA situata in creier si M&0 Cuprinde:
-macroglia, in alcatuirea careia intra : astroglia, oligodendroglia, celulele ependimale si celulele epiteliale coroidiene0
-microglia care deria in totalitate din ectoderm5
A&#R$*L"A
-se impart in: protoplasmatice, fibroase si de tip intermediar0 "nelesc neurilema somatodendritica si zona din a)oni
acoperita de oligodendrocite, formand cea mai mare parte din teaca perineuronala0 Unele a/ung sub pia Mater unde
formeaza stratul subpial0 "n citoplasma prezinta gliozomi!aglomerari mitocondriale+semn al actiitatii metabolice
intense,0 4unctii: controleaza concentratia ionilor de 2 din medial e)tracel, stoc(eaza glicogenul pt neoile energetice
.
neuronale, prote/eaza in /urul leziunilor neuronale fagocitand resturile celulare, inlocuind cantitati tesutul neros-
glioza0
$L"*$DENDR$*L"A
-se descriu = tipuri: satelite perineuronale, interfasciculare, periasculare
NE9R$*L"A E%END"MALA
-reprezinta epiteliul simplu cubic sau cilindric ce captuseste sist entricular al creierului si canalul ependimar al M&0 &
au descris = tipuri: ependimocite, tanicite si celule epiteliale coroidiene0
M"CR$*L"A
-reprezinta apro)imati >--<? din celulele gliale, este formata din celule cu potential fagocitar dar inactie0 Ele dein
actie si distincte morfologic in zonele lezate ale &NC cand prolifereaza rapid si migreaza spre locul leziunii,
dobandind functie fagocitara0
NE9R$*L"A %ER"4ER"CA
-reprezentata de celula &c(3ann si celulele capsulare
-celulele capsulare satelite perineuronale din ggl nerosi formeaza o capsula in /urul neuronilor realizand bariera
(ematoneuronala
Sub ) - Sinap#e neuroneuronale
sunt de trei tipuri:a)odendritice,a)osomatice,a)oa)onice
La nielul fiecareia din aceste sinapse membrana neuronala poate prezenta aspecte morfologice particulare0Corpul
celular sau dendritele pot prezenta spini sinaptici0Unii a) pot realiza sinapse tranzitorii@en passant@ in care componenta
presinaptica nu este butonul teminal ci o zona e)tragliala a a)olemei conectata cu o dendrita sau cu un efector
egetati0%articiparea nerogliei poate imbraca aspecte specifice in sinapsa la distanta si in glomerulul sinaptic0
"n sinapsa la distanta teaca gliala sfarseste la o oarecare distanta de elementele sinaptice si faorizeaza comunicarea
fantei sinaptice cu lic(idul e)tracelular0Consecinta functionala a acestei dispozitii este efectul paracrin e)ercitat pe
neuronul postsinaptic sau autocrin e)ercitat pe acelasi neuron0
*lomerulul sinaptic este situat in neuropil si este alcatuit din mai multi butoni terminali care fac sinapsa cu mai multe
dendriteAstfel pot coe)ista sinapse e)citatorii,in(ibitorii si reciproce0
Dpd al caracterelor electromicroscopice e)ista . tipuri de sinapse:de tip *raA "-de tip e)citator si de tip *raA "" -de
tip in(ibitor0
Sub * - Sinap#e neuroe$ectoare
-se realizeaza intre butonii terminali si fibrele musc striate, f miocardice, f musc netede, cel secretorii
-sinapsele neuromusc striate: sunt sAnapse incapsulate realiz intre ramif terminala a unui neuron alfa motor si fibra
musc sc(eletica +placa motorie,5 inainte de a aborda fibra musc, a)onul isi pierde teaca de mielina si ramane numai cu
teaca sc(3ann
-/onctiunile neuromiocardice: sunt sAnapse egetatie neuro-efectoare
-sinapsele neuromusc netede: se realiz intre a)onii neur eg postganglionari si fibr musc netede din peretii iscerelor,
arterelor, din iris si de la ni firului de par5 sunt neincapsulate5 mediatorul c(imic al sinapselor neuroefectoare
simpatico este noradrenalina iar cel al sinapselor parasimpatice este acetil colina
-sinapsele neuroglandulare: sunt bine reprez la gl e)ocrine
Sub + - Circuite neuronale
-functioneaza pe = modele de organizare: conergent, diergent, oscilant0
Circuite conergente
-un nr ariabil de neuroni presinaptici fac sinapsa cu neuronul postsAnaptic prin terminatiile lor sau ramificatiile
colaterale ale a)onilor0 &inapsele pot fi facilitante sau in(ibitorii0
-un e)emplu tipic de conergenta se intalneste in cornul entral al M&, unde pe neuronul somatic conerg a)oni ai
neuronilor din ganglionul spinal ce intra in alcatuirea radacinii dorsale a n spinal, fibre ale cailor piramidale, fibre ale
sistemului de control al miscarii si a)oni ai interneuroniilor de tip Rens(a30
Circuite diergente
-a)onul neuronului presinaptic realizeaza prin ramificatiile sale colaterale si terminale sinapse de acelasi tip in functie
de mediatorul c(imic, cu un nr ariabil de neuroni postsinaptici0
-e)emplu :eferenta simpatica preggl, unde neuronul medular conecteaza peste =< de neuroni din ggl periferici0
-cel mai adesea cele . tipuri de circuite se combina: de e)emplu, calea optica0
Circuite oscilante
-presupune e)istenta unei colaterale recurente a a)onului care realizeaza pe corpul neuronal o sinapsa facilitanta0
=
-odata initiat, descarca continuu pana cand sinapsele :obosesc; sau pana cand sufera actiunea unui trust neuronal
in(ibitor0 E)emple : ciclul eg(e somn, alternanta inspir e)pir0
Un model inc(is, circular de circuit neuronal este reprezentat de circuitele de tip feed bacB sau feed for3ard0
-acestea pot fi mononeuronale sau cu mai multi interneuroni0 "n functie de tipul ultimului interneuron se clasifica in
pozitie sau negatie0
$rganizate linear, circuitele neuronale realizeaza suportul cailor neroase care pot fi specifice si nespecifice0
Caile specifice pastreaza de a lungul lor coda/ul informational al stimulului initial generat la nielul receptorului
periferic0 Au pe traiectul lor putini neuroni0
Caile nespecifice sunt formate din lanturi de neuroni pe model diergent0 Colateralele a)onice sunt numeroase,
permitand difuzia semnalului initial0 9iteza de conducere este mai mica datorita sinapselor multiple0 Cel mai
reprezentati model este sistemul reticulat actiator ascendente0
Sub , - Con$i!uratia e-terioara #i raporturile .a/u'ei #pinarii
-supraf e)t prez o serie de santuri longitudinale care limiteaza fetele si cordoanele medulare
-fata entrala: este cuprinsa intre santurile entro-laterale de-a lungul carora ies radacinile entrale, motorii ale n
spinali5 ea prezinta fisura mediana entrala, care separa cele doua cordoane medulare entrale5 fisura mediana entrala
se intinde pe toata lungimea maduei, este un sant ingust si profund si a/unge in apropierea comisurii cenusii, de care
ramane separate prin comisura alba
-fata dorsala: uprinsa intre santurile dorso-laterale de-a lungul carora patrund in madua spinarii radacinile dorsale,
sensitie ale n spinali5 prezinta santul median dorsal care separa cele doua cordoane medulare dorsale5 fisura mediana
dorsala se intinde pe toata lungimea maduei si din profunzimea sa se desprinde septul median dorsal care separa cele
doua fascicule gracilis5 in reg cericala, cordonul dorsal medular prez santul paramedian care delim fasc gracilis sit
medial de fasc cuneat sit lat
-fetele laterale: sunt cupr intre santurile entro-lat si dorso-lat si coresp supraf e)t ale cordoanelor laterale
Raporturile maduei spinarii
-mad spinarii are raporturi cu peretii canalului ra(idian prin intermediul meningelor spinale si spatiului epidural
-ant are rap cu corpurile si discurile interertebrale, acoperite de ligam ertebral comun post
-lat are rap cu pediculii ertebrali si gaurile interertebrale prin care n spinali parasesc canalul ra(idian
-post madua are rap cu baza apofizelor spinoase si lamele ertebrale, unite prin ligamentele galbene
Sub 10 - Structura interna a .a/u'ei #pinarii
Este formata din subs cenusie dispusa central sub forma literei C si subs alba dispusa la periferie
-partea din madua spinarii care coresp unei perec(i de neri spinali se numeste mielomer sau segm medular
-subs cenusie este dispusa sub forma a doua brate orientate ant-post, unite prin comisura cenusie care prezinta in
centrul sau canalul ependimar
-canalul ependimar se intinte pe toata lungimea madueii spinarii si se termina la ni conului medular printr-o port mai
dilatata numita entriculul 9
-sup, canalul se desc(ide la ni ung(iului inf al entr "9 cerebral
-subs cenusie prez coarne entrale si dorsale:
-cornul dorsal: este mai subtire, prez un segm ant numit baza, atasat comisurii cenusii, o ingustare numita gat si un
segm post reprez de cap care proemina in zona marginala prin ape)
-cornul entral este mai oluminous
-intre segm C6-L. pe fata lat a comisurii cenusii preoemina cornunl lat
-s-au descries -< lamine: "-9 care apartin cornului dorsal
-9" care coresp bazei cornului dorsal si lipseste din segm D7-L.
-9"" care coresp comisurii cenusii si cornului entral
-9""" plasata la baza cornului entral
-"D este discontinua intrerupta de laminele 9"" si 9"""
-D ocupa comisura cenusie din /urul canalului ependimar
Sub 11 - La.inele cornului /or#al
De la arful cornului dorsal - lamina " care corespunde zonei lui Lissauer0 Aici gasim neuroni de talie relati mare,
fuziformi, dispusi paralel cu suprafata M&0 Ei or face sinapsa cu fibrele subtiri ce transporta sensibilitatea epicritica si
dureroasa, iar a)onii acestor neuroni incruciseaza linia mediana si trec in cordonul lateral de partea opusa intrand in
constitutia tractului spinotalamic lateral, componenta neospinotalamica0
Lamina "" si lamina """ formeaza substanta gelatinoasa a lui Rolando, intre f si capul cornului dorsal0
7
La ni laminei "", cea mai comple)a dintre laminele cornului dorsal, gasim . tipuri de neuroni care o impart in .
portiuni:
-superficiala : cu neuroni limitrofi, a caror dendrite nu depasesc subst cenusie iar a)onii se proiecteaza in lamina -
facand sinapsa cu neuronii fuziformi0 De asemenea unii a)oni pot participa la componenta paleospinotalamica0
-profunda: cu neuroni centrali, considerati a fi interneuroni de tip in(ibitor0
%e langa aceste tipuri de celule mai gasim celule gliale, dendrite ale neuronilor din laminele "9 si 9, fibre
corticospinale, reticulospinale, si fibre intersegmentare, precum si fibre subtiri de tip A, delta, C, ce transporta
sensibilitatea epicritica si dureroasa0 #oate aceste fibre si terminatii neroase participa la formarea glomerulului
sinaptic0 Acesta presupune adunarea mai multor terminatii neroase incapsulate intr-o capsula gliala0 %oate fi
considerat drept o sinapsa mai comple)a0 *lomerulul sinaptic functioneaza ca o structura de control al impulsului
neros0
Lamina """ este structurata de interneuroni, rolul lor principal fiind de a asocia laminele "-"90 A)onul neuronilor se
poate proiecta in laminele aceluiasi segment medular sau in segmente supra sau subiacente0
Lamina 7 la ni capului cornului dorsal, a forma nucleul propriu al cornului dorsal0 Dpd (istologic contine neuroni
cu dendrite in candelabru, care a/ung pana in lamina ., a)onii acestor neuroni intrand in constitutia fasciculelor
spinotalamice0
Lamina > dpd structural este asemanatoare laminei 7, cu precizarea ca la ni ei patrund in cornul dorsal de pe fata
mediala a acesteia, fibre cu transmitere rapida ce transporta sensibilitatea proprioceptia constienta, iar de pe fata
laterala patrund la ni cornului dorsal fibrele corticospinale cu originea la ni corte)ului parietal si fibrele
reticulospinale cu originea la ni nucleului mare al rafeului0 Dupa ce patrund, aceste fibre sunt diri/ate la ni laminei .,
terminandu se la ni glomerulului sinaptic0
Lamina 8- inconstanta, la nielul intumescentelor bra(iala si lombara0 Este responsabila de procesarea informatiilor
proprioceptie inconstiente de la nielul membrelor0
Sub 1 1 La.inele cornului 'entral
Lamina E este situata la nielul cornului entral si este segmentata de catre laminele F si 60 %rezinta un grup nuclear
medial, sub numele de nucleul entromedial, care la randul lui este subimpartit intr-un grup anterior si unul posterior0
Aceasta coloana nucleara a asigura ineratia musculaturii a)iale0 Anterior om aea e)tensorii coloanei ertebrale,
iar posterior fle)orii0 *rupul lateral sau nucleul entrolateral este subimpartit in = grupe nucleare: nucleul entrolateral
anterior, entrolateral dorsal, retrodorsolateral0 Acest nucleu entrolateral il gasim de a lungul intregii M&, fiind mai
proeminent la nielul intumescentelor lombara si bra(iala, subtiindu-se in regiunea toracala0
4iecare grup nuclear a asigura ineratia musc(ilor ce actioneaza asupra articulatiilor: grupul entrolateral anterior
furnizeaza fibre pt musc(ii articulatiilor pro)imale umar, sold0 Nucleul entrolateral dorsal furnizeaza fibre pt musc(ii
articulatiilor intermediare genunc(i cot, iar nucleul retrodorsolateral pt musc(ii ce actioneaza la ni articulatiilor
distale0 4iecare dintre aceste grupuri este subimpartit in . /umatati anterioara si posterioara0 %ortiunea anterioara este
pt e)tensori iar cea posterioara pt fle)ori0
"n afara de aceste grupuri nucleare, la niel cerical C--C7 mai apare un grup nuclear anterior, care reprezinta
radacina spinala a nerului accesor0 De asemenea, intre C= si C> mai aem un grup nuclear central ce reprezinta
originea nerului frenic ce asigura ineratia diafragmului0 Aceste grupuri nucleare se mai intalnesc la ni mielomelelor
&.-&7, de la ni nucleului entral plecand fibre pt ineratia planseului pelin, iar din grupul anterior fibre ce asigura
ineratia musc(ilor anteriori ai perineului0
Dpd structural toate aceste gr nucleare contin motoneuroni de tip alfa, care sunt neuroni de talie mare, a caror a)oni
se termina la nielul fibrelor e)trafusale formand o structura speciala numita placa neuromusculara0 Motoneuronii de
tip gama sunt neuroni de talie mica, a caror a)oni se termina pe portiunea contractila a fibrelor intrafusale0 Raportul
intre neuronii gama si neuronii alfa este de -neuron gama:= neuroni alfa0 "n afara de motoneuroni, la nielul laminei E
gasim si interneuroni: neuronii Rens(a3 + de tip in(ibitor ,0 Astfel, un neuron Rens(a3 primeste o colaterala din
neuronul alfa, descriindu se bucla Rens(a3 !G mecanism de protectie pt a nu se produce o supracontractie0 "n cazul
impulsului neros, aceasta bucla asigura in(ibitia neuronului respecti si impiedica remanesta impulsului la nielul
arcului eferent0 De asemenea neuronii Rens(a3 se interpun intre neuronii antagonisti a i atunci cand se produce
stimularea fle)orilor or fi in(ibati e)tensorii0
Sub 1" 1 La.inele 2onei $un/a.entale
Laminele F,6,-<0 Aceste lamine fac parte din substanta intermediara care se interpune intre cornul dorsal si entral, sau
subst fundamentala fiind cea mai ec(e dpd filogenetic0 Lamina -< este reprez de subst cenusie dispusa in /urul
canalului ependimar0 Lamina 6 se situeaza la baza cornului entral0 Rolul acestor lamine este : la nielul lor gasim
nuclei egetatii, proprioceptii + nucleii de origine a tracturilor cerebeloase ,, rol de asociatie-contin interneuroni0
>
Astfel la nielul laminelor F si 6 se descriu . coloane nucleare simpatice si una parasimpatica0 Coloanele nucleare
simpatice le gasim intre C6 si L. sub numele de nucleu intermedio-medial si nucleu intermedio-lateral0 Nucleul
intermedio-medial asigura ineratia musculaturii netede si a glandelor din teritoriul somatic + este responsabil de
musculatura neteda de la nielul aselor si glandelor sudoripare prin intermediul dermatoamelor si mielotoamelor ,0
Nucleul intermedio-lateral reprezinta sediul unor refle)e iscerale !G a)onii neuronilor din aceasta coloana reprezinta
fibre preganglionare simpatice, care se comporta in . modalitati : a/ung la ni ggl paraert unde fac
sinapsa!Gcomunicanta alba, sau strabat ggl paraert si formeaza n spla(nici0
Astfel au fost identificate la nielul M& anumiti centrii refle)i :
#--#> - cardioacceleratori
#.-#8 - bron(opulmonari
#8-L. - iscere abdominale
L.-L7 - anospinali de contentie
L.-L7 - ezicospinali de contentie
L--L= - e/aculatori
De asemenea, aem si coloana parasimpatica pe care o gasim doar la nielul mielomerelor &.-&70 Aici om aea
centrii refle)i pt mictiune si defecatie, originea nerilor erectori0 A)onii neuronilor din aceasta coloana au acelasi
traseu cu nerii somatici pana la nielul peretelui isceral0 Aceasta coloana parasimpatica o gasim aproape de baza
cornului entral spre fata mediala a acestuia0
Coloanele nucleare iscerale primesc aferente segmentare prin radacina dorsala a n spinali dar si aferente centrale de
la centrii superiori : (ipotalamusul, substanta reticulata a trunc(iului cerebral0
Sub 1% 1 Sub#tanta alba a .a/u'ei #pinarii
&ubstanta alba este constituita din fibre in ma/oritate mielinizate, celule gliale si ase de sange0 &ubstanta alba a fost
impartita in 8 cordoane medulare conform dispozitiei substantei cenusii, santurilor superficiale0 9om aea . cordoane
dorsale, separate intre ele de un sept glial : septul median dorsal5 . cordoane entrale separate de fisura mediana
anterioara5 . cordoane laterale0
&epararea intre cordonul lateral si cel entral se face arbitral, fiind data de radacina entrala a nerului spinal0
La nielul M& patrund fibrele radacinii dorsale care la intrare in madua se impart in . contingente : unul dorsomedial
si unul dorsolateral +in zona dorsolaterala a lui Lisauer,0 Contingentul dorsomedial este format din fibre A-AL4A si A-
1E#A0
#ractul dorsomedial nu patrunde direct in cornul dorsal, se bifurca in fibre ascendente si descendente0 4ibrele
ascendente sunt fibre lungi, de proiectie, ce or intra in alc fasciculelor spinobulbare0 4ibrele descendente patrund in
cornul dorsal, pe fata mediala a laminei >, in segmentele subiacente0 De asemenea mai pot da colaterale catre celelalte
lamine ale cornului dorsal la nielul segmentului in care patrund in M&0
Contingentul dorsolateral patrunde direct in cornul dorsal la nielul ape)ului0
4ibrele neroase se dispun in substanta alba sub forma de pac(ete!fascicule0 La nielul fiecarui fascicul e)ista o
organizare somatotopica care respecta 7 legi:
Legea somatotopiei filogenetice : fibrele cele mai ec(i sunt situate profund, cele noi superficial0
Legea e)centricitatii fibrelor lungi : in cazul tracturilor descendente
Legea separarii senzitie : o fibra transporta un singur tip de sensibilitate
Legea organizarii topice in tracturile ascendente : astfel aem legea e)centricitatii fibrelor scurte in tracturile
ascendente neincrucisate si legea e)centricitatii fibrelor lungi in tracturile ascendente incrucisate0
Dpd functional, fibrele se grupeaza in : ascendente +senzitie, si descendente +ma/oritatea motorii, si de asociatie0
Sub 1( - Si#te.ul cor/onului po#terior
-este format din fibrele ascendente lungi ale radacinii dorsale a n spinal
-fibrele sacrate, lombare si toracale inf formeaza tractul *racilis +goll,
-cele totacale sup si cericale formeaza tractul cuneatus +burdac(,
-ele sunt a)oni ai protoneuronului din ggl spinal +fibre primare, si transporta sensib epicritica +tactila fina si
proprioceptia constienta,
-transporta o singura modalitate senzitia
-alaturi de fibrele primare s-au descris si fibre secundare in struc cord post
-fibrele second sunt a)oni ai neuronilor din lamina "9
-fibrele primare fac sinapsa in bulb cu deutoneuronii sit in nuclei gracilis si cuneatus
-a)onii lor formeaza lemniscusul medial care are destinatie talamo-corticala0
Sub 1)- Si#te.ul cor/onului lateral
8
-,tractul spinocerebelos dorsal+direct, 4lec(sig,
-transporta sensibilitatea proprioceptia de la membrul inferior, /um inferioara a trunc(iului0
-fibrele patrund in M& pe calea fasciculului ascendente al manunc(iului medial al radacinii dorsale a n spinal si fac
sinapsa in nucleul ClarBe
-a)onii traerseaza baza cornului dorsal, a/ung in reg posterioara a cordonului lateral de aceeasi parte formand tractul
spinocerebelos direct care prin pedunculul cerebelos inferior a/unge la scoarta paleocerebelului (omolateral0
-fibrele sensibilitatii mb superior si /um superioare a trunc(iului trec in cordonul dorsal, apoi in bulb facand sinapsa in
nucleul cuneat accesor-9on MonaBo3, apoi in pedunculul inferior formeaza fasciculul cuneocerebelos ce se termina
in scoarta cerebeloasa0
.,tractul spinocerebelos entral+incrucisat, *o3ers,
-mb inferior, /umatatea inferioara a trunc(iului, receptorii tegumentari0
-iau calea fibrelor manunc(iului lateral al radacinii dorsale a n spinal0 A/ung in lamina F, incruciseaza linia mediana,
trec in cordonul lateral de partea opusa formand tractul spinocerebelos entral0 Acesta strabate madura, bulbul, puntea,
cerebelul+prin pedunculul superior,, incruciseaza linia mediana si se termina pe corte)ul ermian paleocerebelos0
-fibrele sensibilitatii mb superior si /um superioare a trunc(iului, iau aceiasi cale formand tractul spinocerebelos
rostral0
-fibrele (eterolaterale formeaza tractul cericospinocerebelos incrucisat, cu originea in segmentele medulare C--C7
Sub 1* 1 Si#te.ul cor/onului antero-lateral
-deutoneuronul se afla in cornul dorsal0
-0 tractul spinotalamic lateral +neospinotalamic,
-deutoneuronul in laminele -,7,>0
-primeste fibre din manunc(iul lateral, incruciseaza linia mediana trecand in cordonul lateral de partea opusa0
4ormeaza tractul spinotalamic lateral, a/unge in #C si de aici in nucleul entral posterolateral+N=,0
-transporta sensibilitatea protopatica, termica, dureroasa, parcial cea tactila0
.0 tractul spinotalamic entral +paleospinotalamic,
-deutoneuronii in laminele 7,>,8,F0
-a)onii incruciseaza linia mediana, trecand in cordonul anterior de partea opusa0
-conduce sensibilitatea protopatica tactila, unele impulsuri termice si dureroase0
=0 tractul spinoreticular
-are n0de origine in cornul dorsal
-ia calea tractului spinotalamic entral
-se termina in 4R bulbara+nc0gigantocelular, si pontomezencefalica
70 tractul spinotectal
-neuronul de origine in cornul dorsal
-a)onii incruciseaza linia mediana, se alatura sistemului entrolateral-Gmezencefal coliculii cadrigemeni superiori si
substanta cenusie periapeductala
-constituie una din caile refle)elor spinoizuale
>0 tractul spinooliar
-neuronul de origine in zona fundamentala a substantei cenusii
-fibrele se alatura sistemului entrolateral, a/unge la cerebelo aand releu in olia0
-alte fibre iau calea sistemului cordonal dorsal formand fasciculul spinooliar dorsal0
80 tractul spinoestibular
-neuronul de origine in zona fundamentala
-iau calea sistemului entrolateral, a/unge in nucleii estibulari unde face sinapsa, apoi la cerebelo0
Sub 1+ - Caile .e/ulare /e#cen/ente cu ori!ine corticala
-constituie caile piramidale: fibrele cu originea in corte)ul motor si premotor strabat centrul oal si capsula interna0 La
/onctiunea bolbospinala 6>? dintre ele se incruciseaza formand decusatia piramidala!G tracturile corticospinale
laterale0
-restul de ->? formeaza tractul corticospinal entral
-neuronii de origine: lamina corticala >, aria motorie 8, ariile =H,=b,- ale girusului postcentral0
-0 tractul corticospinal lateral 6>? din fibre0 &e mai numeste fascIculo piramidal incrucisat
-dupa decusatia piramidala trec in cordonul lateral opus
.0 tractul corticospinal entral-lateral
-fibre (omolaterale, situate in cordonul lateral de aceeasi parte + fasciculul De/erine Murato3,
F
=0 tractul corticospinal entral sau fasciculul piramidal direct
-fibre care UN se incruciseaza la niel bulbar
-ele trec in cordonul entral (omolateral terminandu-se in mielomerele cericale
&e termina in substanta cenusie a M&:
-fibre cu originea in corte)ul precentra si premotor-Ginterneuronii din lF
-fibre cu originea apriJtala intra in alcatuirea componentelor centrale, de control, a sistemului analgezic medular0
Anatomofunctional, sistemul corticospinal este considerat ca fiind format din . neuroni: central-cortical si periferic-
medular0
Sub 1, - Caile .e/ulare /e#cen/ente cu ori!inea in TC
-0tractul tectospinal-a)onii neuronilor din straturile profunde ale coliculului superior se incruciseaza formand
decusatia MeAnert-G#C-Gcordonul entral al M&-Glaminele 8,F,6 ale primelor 7 segm cericale0
-constituie suportul refle)elor posturale declansate de stimuli izuali, auditii
.0tractul rubrospinal-a)onii neuronilor din nucleul rosu se incruciseaza formand decusatia 4orel-G#C-Gcordon lateral
M&-Glaminele 8,F0
=0tractul interstitiospinal-a)onii neuronilor din nucleul interstitial Ca/al si Edinger-Kestp(al-Gcordonul entral pe
toata lungimea M&-Glaminele F,6
-este implicat in coordonarea izuomotorie
70tracturile reticulospinale
a,tractul reticulospinal pontin-originea in nc0 Reticulati pontini caudal si oral-Gcordonul entral-Glaminele F,60
-efect actiator pe neuronii motori ce inereaza musculatura a)iala0
b,tractul reticulospinal bulbar-originea in nucleul gigantocelular-Gcordon entral-Glaminele F,6 +pe interneuroni care
sunt conectati cu motoneuronii gama motori+
-au rol in(ibitor asupra motoneuronilor e)tensori
c,tractul rafeospinal-originea in nucleii rafeului-Gcordonul lateral al M&-Glaminele -,.L
>0tractul fastigiospinal-reprezinta singura legatura directa intre cerebelo si M&
-originea in nucleul fastigial-Gincrucisare la nielul cerebelului-Gcordon lateral-Glaminele F,6 ale maduei cericale
80tractul oliospinal-originea in nc0oliar inferior-Gcordon lateral, pe sectiune are forma triung(iulara0
Sub 0 1Acti'itatea re$le-a a .a/u'ei #pinarii 1 re$le-e .ono #i poli#inaptice
-refle)ul e raspunsul motor simplu la un stimul motor0
-suportul anatomic este arcul refle) format din:
Mreceptor care transforma stimulul in potential de sctiune
Mbratul afferent care are pe traiect neuronal primar senziti si conduce centripet potentialul generat
Mcentrul refle) reprz de neuronal motor periferic sau neuronal egetatie preggl0la acest ni stimulul poate fi modificat
in sens facilitant sau in(ibitor
Mbratul efferent reprez de a)onii acestor neuroni care conduc centrifug raspunsul motor sau secretor
Mefectorul reprez de musc(iul striat,neted sau isceral,m cardiac si glande
-arcurile refle)e se pot clasifica dupa:
Mnr de sAnapse de pe traiectul lor
Mnatura efectoului:somatic sau egetati
Mcomple)itate structurala
Mlocalizarea centrului refle)
-refle)ele pot fi moosinaptice sau polisinaptice:
13re$le- .ono#inaptic:-sunt bineuronale cu un neuron sit in ggl spinal,iar celalalt reprez de neuronal motor din cornul
ant medular
-sunt reprez de refle)ul miotatic
-pot fi fazice,implicand doar e)citarea fibrelor primare ale fusului neuromuscular si tonice cand sunt e)ciatte ambele
tipuri de terminatii sensitie
-mecanismul e stimularea fibrelor intrafusale prin alungire pasia sau prin percutia tendonului
-potentialul de actiune generat se transmite dea lungul bratului afferent al arcului refle) si det scurtarea musc(iului
-pe durata intinderii fibrele primare ale fusului raspund la gradul de alungire si la iteza acesteia,iar fibrele sec sunt
e)citate numai de gradul de intindere
-e)citarea neuronilor medulari det scurtarea capetelor contractile ale fusului,urmata de act buclei alfa si declansarea
contractiei musculare0
6
-se realizeaza bucla gamma care a/usteaza permanent lungimea proprioceptorului la lungimea de moment a fibrei
musc e)trafusale0
-aceste refle)e sunt influentate si de stimuli proeniti de la alte ni medulare sau corticosubcorticale0
3re$le-e poli#inaptice: pot fi somatice si egetatie
-cele somatice implica un arc fefle) multisinaptic la care participa mai multi interneuroni
-refle) polisinaptic tipic e reprez de refle)ul de fle)ie+aparare, si consta in obt unui raspuns motor in m fle)ori
proportional cu intensitatea stimularii si are ca scop indepartarea membrului de sursa stimulului
-e): refle)ul cremasterian si refle) cutanat abdominal
-receptorii iscerali ale refle) polisinap egetatie raspund la o mare arietate de stimuli:distensia peretilor organelor
caitare si reactioneaza prin declansarea contractiilor de golire sau miscare a continutului
-intinderea e)cesia det senzatia de durere si declanseaza contractia spastica a musculaturii netede0
-alti receptori sunt e)citati de produsii metabolici locali din inflamatii sau isc(emie si se comporta ca si
c(emoreceptori
-bratul afferent este comun cu cel refle)elor somatice
-centrul refle) e reprez de neuronal preggl simpatico sau parasimpatic sit in zona fundamentala a maduei spinarii
-bratul efferent are pe traseul sau neuronal postggl sit in ggl lateroertebrali si preiscerali0
Sub 1 1 &ata 'entrala a trunc4iului cerebral
-0fata entrala bulb:
-forma trapezoidala cu baza mica reprez de /onctiunea bulbo-medulara5baza mare se continua cu puntea la ni santului
bulbo-pontin
-prez un segm inf sit in foramen magnum impreuna cu arterele ertebrale si radacinile medulare ale nerilor accesor si
un segm superior in raport cu apofiza bazilara a occiput
-pe linia mediana se gaseste santul entral al bulbului0Acesta este interrupt in partea inferioara de incrucisarea fibrelor
cortico-spinale )are formeaza decusatia piramidala
-sup,la ni /onct bulbo-pontine,santul se eazeaza si delimiteaza foramen caecum
-deasupra decusatiei piramidale,fibrele arciforme ies din spatial median entral si traerseaza fata entrala si laterale pt
a intra in alc pedunculului cerebelos inferior0
-santurile colaterale entrale limiteaza fata entrala a bulbului si prezinta originea aparenta,radiculara a nerului
(ipoglos
-intre santul median entral si cele laterale se delimiteaza piramidele bulbare entrale ce contin tracturile
piramidale0Ele prezinta o e)tremitate superioara mai oluminoasa,deasupra careia in santul bulbo-pontin,se gaseste
originea aparenta a nerului abducens
-e)tremitatea inferioara,mai ingusta se continua cu cordonul medular entral
.0fata entrala punte:
-e limitata inferior de santul bulbo-pontin,iar lateral de . planuri conentionale duse prin originile aparente ale n
trigemeni
-este alungita transersal si are aspect striat dat pozitiei superf a fibrelor ponto-cerebeloase
-pe linia mediana se afla santul basilar in care este situate artera bazilara
-lateral se gasesc piramidele pontine care contin in profunzime tracturile cortico-spinale si nuclei pontini
-ele sunt limitate lateral de originea aparenta a n trigemen,cu o radacina interna,motorize si una e)terna senzitia
=0fata entrala mezencefal:
-e discontinua dat directiei diergente a pedunculilor cerebrali si se identifica cu fetele entrale si mediale ale acestora
-fetele entrale ale pedunculilor sunt incrucisate caudocranial de art: cerebeloase superioare,art cerecrale posterioare si
tracturile optice
-fatele mediale ale pedunculilor cerebrali prezinta un sant la ni caruia isi are originea aparenta nerul oculomotor
-ele delimiteaza impreuna cu tracturile si c(iasma optica fos onterpedunculara
-la partea inferioara a acesteia se gaseste subs perforate posterioara,la ni careia patrund ramurile centrale ale art
cerebrale posterioare
Sub 1 &ata laterala a trunc4iului cerebral
-este izibila numai in segm bulbar si mezencefalic
-0fata laterala bulb:
-e limitata anterior de santul collateral entral posterior,de santul collateral dorsal in care se afla oroginile aparente ale
n glosofaringian,ag si accesor
E
-post fata de santul collateral entral se gaseste olia bulbara,proeminenta oalara alungita in sens ertical care contine
in profunzime comple)ul oliar inferior
-dorsal oliei se gaseste tuberculul cenusiu care corespunde segm bulbar al coloanei sensitie trigeminale
-inf aceasta fata se continua cu cordonul lateral medular
-sup si dorsal oliei se gasesc,dinainte inapoi foseta supraoliara+originea aparenta a n facial, si foseta
retrooliara+origine aparenta a n estibuloco(lear,
-n facial prez o radacina mediala mai oluminoasa,motorize si una laterala senzitia+n intermediarA 3riesbrg,
-n estibule-co(lear prez o radacina acustica si una estibulara
.0fata laterala punte
-se continua fara limita de demarcatie cu peduncul cerebelos mi/lociu
=0fata laterala mezencefal:
-prez anterior santul lateral al istmului care marc(eaza pe suprafata pedunculului cerebral limita intre crus cerebri si
tegmentum,iar post santul interpedunculopeduncular care separa pedunculul cerebelos superior
-intre aceste . santuri proemina fibrele lemniscusului lateral destinate coliculului inferior sub forma unei zone
triung(iulare+triung(iul reil,
-fata laterala a pedunulului cerebral este incrucisata de sus in /os de tractul optic,n tro(lear si art cerebrala post
-este separate de girusul para(ipocampic cu care delimiteaza fisura cerebrala laterala+port lat a fantei bic(at,
Sub " 1 &ata /or#ala a trunc4iului cerebral
-e reprez succesi de fata dorsala a bulbului,structurile care alc plafonul entricolului 7 si tectumul mezencefalic0
-raportate la entricolul 7 fetele dorsale ale segm trunc(iului au o topografie diferita:la ni bulbopontin caitatea
entric disociaza fata dorsala a trunc(iului+plafonul entricular, de fata dorsala a structurii propriu-zise,in timp ce la
ni mezencefalic fata dorsala a trunc(iului e reprez de insasi lama tectala
-0fata dorsala bulb
-e formata dintr-o parte inferioara,e)traentriculara,asemanatoare fetei dorsale a maduei si o parte entriculara care
impreuna cu fata dorsala a puntii formeaza fosa romboida ce reprez planseul entric 7
-segm e)traentric este cuprins intre santurile colaterale dorsale bulbare
-intre acestea si santul median dorsal bulbar se afla de fiecare parte continuarea tracturilor gracilis si cuneatus,separate
intre ele de continuarea craniala a santului paramedian medular
-tractul gracilis se termina in claa,proeminenta alungita care contine nucleul gracilis
-tractul cuneatus se termina in nucleul cuneatus care proemina dorsolateral
-deasupra acestora tracturile se continua cu corpul /u)tarestiform si respecti restiform care alc impreuna pedunculul
cerebelos inferior
-ei formeaza laturile inferolaterale ale fosei romboide
-intre fasciculul cuneatus si radacinile bulbare ale n accesor se gaseste tuberculum cinereum,e)tremitatea craniala a
nucleului spinal al trigemenului
-tarctul spinal trigeminal il separa de suprafata bulbului
.0fata dorsala punte
-este cuprinsa intre pedunculii cerebelosi superiori si formeaza segm superior al fosei romboide
4osa romboida:
-de forma romboida cu a)ul mare ertical,fosa romboida este formata din . triung(iuri,unul inf sit pe fata dorsala a
bulbului si unul sup corespunzator fetei dorsale a puntii
-un sant ertical imparte fosa romboida in . /um simetrice
-la ni triung(iului bulbar al fosei romboide+calamus scriptorius, de-o parte si de alta a santului median+ti/a
calamusului, se afla cate o proeminenta,triung(iul (ipoglosului0
-in profunzimea sa se gaseste polul superior al nucleului nerului (ipoglos si nucleul intercalatus
-sulcus limitans sit lateral se largeste si formeaza foeea inf
-sup si lat fata de aceasta la limita cu fata dorsala a puntii,planseul fosei romboide este reprez de aria estibulara la ni
careia proemina tuberculul auditi care corespunde nucleului co(lear dorsal
-caudal fata de foeea inf intre triung(iul (ipoglosului si aria estibulara e o depresiune,triung(iul agal corespunzator
nucleului dorsal al agului subiacent
-triung(iul agal este strabatut de un fascicul de subst alba,funicului separans,intre acesta si tuberculum gracilis
delimitanduse aria postrema
-la ni ung(iului inf al fosei romboide dorsal fata de orificiul canalului ependimar,se gaseste o lama de subst
cenusie,obe),reprez e)tremitatea craniala a port retroependimare a comisurii cenusii
-<
-la baza triung(iului sup pontin,deo parte si de alta a santului median se afla cate o proeminenta rotun/ita,eminentia
terea,in profunzimea careia se gaseste nucleul n abducens
-ea este data de fibrele ner facial care in traiectul lor intracerebral,incon/oara acest nucleu+coliculus facial,
-cranial se continua cu funicului teres,marginit lateral de sulcus limitans,care se eazeaza la acest ni si formeaza
foea superior
-o mica proeminenta pe planseul acesteia corespunde nucleului masticator principal
-deo parte si de alta a ung(iului superior al fosei romboide se gaseste locul coeruleus,zona cu pigment albastru-gri,in
profunzimea careia se afla nucleul coeruleus
-zona mi/locie a fosei romboide este strabatuta transersal de striile medulare,benzi fine de subst alba care iau nastere
la ni ung(iului lateral al planseului entricular si patrund in santul median
-ele reprez fibre co(leoreticulate cu originea in nucleul co(lear dorsal
.0fata dorsala mezencefal
-e reprez de coliculii cadrigemeni,. perec(i de proeminente separate printrun sant cruciform
-bratul ertical al acestuia se eazeaza la e)tremitatea sa craniala,intro depresiune care adaposteste intre coliculii
superiori,gld epifiza
-caudal el se continua cu fraul alului medular superior
-lateral de acesta se afla originea aparenta a nerului tro(lear
-coliculii cadrigemeni sup si inf sunt conectati prin bratele con/unctiale cu corpii geniculati lateral si medial0
#ub % 1 Structura interna a trunc4iului cerebral
-la ni trunc(iului,subst cenusie este organizata sub forma de nuclei diseminati in subst alba
-topografic,sist entricular si un plan tangent la fata post a cailor piramidale impart trunc(iul in tectum,tegmentum si
basis
-tectum se gaseste dorsal fata de sist entricular si e reprez de alul medular inf la ni bulbului,alul medular sup la
ni puntii si lama cadrigeminala la ni mezencefalului0El nu contine nuclei ai n cranieni si ai formatiei reticulate si
nici cai lungi senzitie sau motorii0
-tegmentum are cea mai comple)a structura si contine:
-nucleii n cranieni si nucleii proprii trunc(iului cu e)c nucleilor pontini
-intreaga formatie reticulata
-tracturile de subs alba,cu e)c celor piramidale si corticopontine
-basis contine pe toata lungimea sa fibrele cailor piramidale si in mezencefal si punte cele corticopontine0El atinge
ma)imum de dezoltare la ni puntii unde se gasesc nucleii pontini0
Sub ( 1 Coloana .otorie #o.atica
Coloana motorie somatica este reprezentata de /os in sus de:
-nucleii NC (ipoglos, abducens, tro(lear, oculomotor0 Ei sunt localizati sub planseul entriculului "9 si apeductului
&Alius in tegmentum0 A)onii neuronilor din acesti nuclei formeaza NC -., 8, o parte din = si se afla pe fata anterioara
a #C, iar n 7 pe fata posterioara0
Nucleul n (ipoglos reprezinta o coloana neuronala alungita, situata la nielul fosei romboide, sub trigonul
(ipoglosului0 Nucleul primeste aferente corticale direct prin tractul corticonuclear si indirect prin formatiunea
reticulata0 "n /urul nucleului (ipoglos aem nucleii peri(ipoglosian si anume: nucleul intercalat, nucleu prepozitus si
nucleul Roller0 &e considera ca acesti nuclei apartin formatiei reticulate0
Nucleul n abducens este situat in profunzimea fosei romboide, inaintea coliculului facial0 Este format din
motoneuroni si interneuroni+cei din urma iau calea fasciculului longitudinal medial si fac sinapsa cu comple)ul
oculomotor sub grupul pt musc(iul drept intern, asigurand miscarile con/ugate ale globilor oculari in plan orizontal,0
Aferentele nucleului: de la nucleii estibulari, de la scoarta cerebrala prin fasciculul corticobulbar, de la nucleul pontin
paramedian al formatiei reticulate0 Acesta din urma a/uta la realizarea miscarilor con/ugate ale globilor oculari in plan
orizontal si ertical0
Nucleul n tro(lear este situat pe fata entrala a substantei cenusii periapeductale0 A)onii acestui nucleu parasesc fata
dorsala a mezencefalului, incrucisand linia mediana in alul medular superior0
Nucleul n oculomotor este situat in mezencefal si este alcatuit din mai multe grupuri nucleare: nucleul dorsal,
intermediar, medial, entral si centrocaudal0 4iecare n oculomotor contine fibre (omolaterale si (eterolaterale de la
nucleul opus dar numai de la nucleii medial si centrocaudal0 Comple)ul nuclear oculomotor primeste aferente de la
scoarta cerebrala prin fasciculul corticonuclear si de la coliculii superiori ai mezencefalului0 Mai primeste aferente de
la: nucleii estibulari, nucleul n abducens condrolateral+pt miscari con/ugate in plan orizontal,, nucleul interstitial
2(a/al si aria pretectala+pt miscarile con/ugate in plan ertical,0
--
Sub ) 1 Coloana .otorie bra4io.etrica
Coloana motorie bran(iometrica este alcatuita din nucleul ambiguu, motor al n F facial, si motor al n > trigemen0 &e
gasesc in tegmentumul bulbopontin, entrolateral0 Nucleul ambiguu se gaseste in profunzimea substantei reticulate a
bulbului0 %rezinta = segmente: cranial pt musc(iul stilofaringian, pe calea n6
-mi/lociu pt restul musc(ilor faringelui si esofag, pe calea n -<
-inferior sau laringian, pt musc(ii laringelui si alului palatin, pe calea n spinal0 + nucleul ambiguu - n E,-<,-- ,
Nucleul ambiguu primeste aferente corticale directe si incrucisate prin fasciculul corticonuclear pt controlul oluntar al
fonatiei si deglutitiei, aferente bulbare de la comple)ul nucleului solitar pt realizarea refle)elor respiratorii, aferente
periferice de la receptorii din mucoasele faringelui, laringelui, tra(eei, pe calea n >,E,-< pt refle)ele de tuse si oma0
Eferentele comple)ului ambiguu pleaca pe calea n E,-<,--0
Nucleul motor al n facial este alcatuit din 7 grupe nucleare: dorsolateral pt musc(ii auriculari si occipitale
-entromedial pt platisma
-intermediari pt musc(ii orbiculari ai pleoapelor, frontal, zigomatic
-lateral pt musc(ii orolabiali0
Nucleul motor al n facial primeste aferente de la : scoarta cerebrala prin fasciculul corticonuclear, de la nucleul
senziti al trigemenului pt refle)ul corneean de suctiune, de la nucleii intermediari ai cailor acustice pt refle)ele
acusticofaciale, de la talamus si globus palidus realizand mimica durerii, de la coliculii superiori realizand inc(iderea
pleoapelor la lumina puternica0
Lezarea nucleului sau a trunc(iului n facial determina paralizie de tip periferic, caracterizata prin paralizie
(omolaterala a musc(ilor e)presiei faciale, diminuarea secretilor glandelor saliare si lacrimala si (iperacuzie0
Lezarea neuronului central produce numai manifestari motorii si numai ale musc(ilor orolabiali adica teritoriul
nucleului lateral care primeste numai aferente de o singura parte0
Nucleul motor al n trigemen este situat in tegmentul pontin, medial fata de nucleul senziti principal0 A)onii se
alatura n mandibular din trigemen si inereaza musc(ii masticatori0 Lezarea nucleului sau a fibrelor motorii ale n
trigemen determina paralizia si atrofia musc(ilor masticatori0
Sub * 1 Coloana #en2iti'a #o.atica
Coloana senzitia somatica este reprezentata de nucleii co(leari si estibulari0
Nucleii co(leari sunt in nr de . : entral, dorsal0 Contin deutoneuronul al caii acustice0
Nucleul entral este format din . portiuni - anterioara si posterioara0
Nucleul dorsal se afla sub tuberculul acustic din fosa romboida0
Aferentele sunt reprezentate de fibrele n co(lear, care se bifurca si fac sinapsa in ambii nuclei+a)onii neuronilor din
arful co(leei fac sinapsa in nucleul entral in principal si in portiunea entrala a celui dorsal,0 "mpulsurile auditie de
la baza co(leei a/ung in portiunea dorsala a nucleului dorsal0
Eferentele nucleilor co(leari reprezinta fibrele secundare care se grupeaza in striuri acustice0 &triurile contin fibre
lemniscale si fibre de releu0 4ibrele lemniscale incruciseaza linia mediana formand corpul trapezoid, apoi se
implecteaza ascendent formand lemniscusul lateral0 Corpul trapezoid contine fibre cu aloare comisurala0 4ibrele de
releu fac sinapsa in nucleii comple)ului oliar superior sau in nucleii lemniscusului lateral0 A)onii neuronilor din
comple)ul oliar superior formeaza fibrele acustice tertiare, care intra in constitutia lemniscusului lateral de aceiasi
parte, sau de partea opusa0 Astfel, in fiecare lemniscus lateral aem fibre acustice secundare (eterolaterale si fibre
tertiare (etero si (omolaterale0
Nucleii lemniscusului lateral se gasesc in lungul lemniscusului lateral, si primesc fibre acustice secundare din ambii
nuclei0
"n afara transmiterii stimulilor auditii, nucleii co(leari corelati cu comple)ul oliar superior, cu coliculii inferiori si
formatiunea reticulata, realizeaza sisteme in(ibitorii de tip feedbacB negati, cu rol in protectie0
Nucleii estibulari - comple)ul nucleilor estibulari este situat sub /onctiunea bulbopontina, sub planseul entriculului
"90 Ei sunt dispusi in . coloane longitudinale: laterala cu = nuclei superior, lateral si inferior, si mediala cu un singur
nucleul medial0
Aferentele nucleilor estibulari sunt fibrele n estibular care se bifurca in #C intr un ram descendent si altul
ascendent care fac sinapsa dupa cum urmeaza:
-cele ascendente in nucleul superior, lateral si partea rostrala a celui medial0
-cele descendente in nucleul inferior si partea caudala a nucleului medial0
%roiectia nucleara este specifica zonelor receptoare0 Nucleii estibulari contin al doilea neuron sistemului estibular0
-.
4ibrele cerebeloestibulare-aferente ale nucleilor estibulari0 %roin de la neuronii %urBin/e din scoarta lobului
floconodular, ugulei, si ermisului anterior al cerebelului0 Aceste fibre de la cerebel merg prin pedunculul cerebelos
inferior catre nucleul estibular lateral0 Ele au actiune in(ibitorie0
Mai sunt si fibre cu efect facilitant, cu origine in nucleii fastigiari0
Cei 7 nuclei estibulari au rol in mentinerea ec(ilibrului0
Eferentele nucleilor estibulari constituie fibre estibulare secundare, conectand nucleii estibulari cu cerebelul prin
fibre estibulocerebeloase care trec prin pedunculul cerebelos inferior, catre nucleii oculomotori prin fibre
estibulooculomotorii, intrand in alcatuirea fasciculului longitudinal medial, catre M& prin fibrele estibulospinale cu
origine in nucleii estibulari laterali si medial, facilitand tonusul musc(ilor posturali, catre nucleii formatiunii
reticulate, numite fibre estibuloreticulate0 %rin formatiunea reticulata se stabilesc legaturi cu cerebelul, nucleii
egetatii ai #C, si M&0 Aceste cone)iuni e)plica refle)ele egetatie ce insotesc sindromul estibular+greata, oma,
scaderea tensiunii, transpiratie,0
Sub + 1 Coloana a$erenta #o.atica !enerala 5#en2iti'a bran4iala6
Coloana aferenta somatica generala este reprezentata de nucleii senzitii ai nerului trigemen, care se intinde pe toata
lungimea #C si este impartit in = grupe:
-0 nucleul spinalLbulbar0
.0 nucleul pontin principal
=0 nucleul mezencefalic
Nucleul spinalLbulbar este alcatuit din fibrele descendente ale radacinii senzitie a nerului trigemen0
%rimeste fibre ale sensibilitatii termica si dureroasa, proenite de la receptorii cutanati ai capului si fetei0
Nucleul principal pontin primeste fibre ale sensibilitatii epicritice de la nielul capului si fetei0
Nucleul mezencefalic primeste aferente de la proprioceptorii de la nielul musc(ilor masticatori, inerati de n
mandibular, de la dinti periodontiu si palatul dur0 A)onii neuronilor din aceasta coloana senzitia trigeminala intra in
alcatuirea tractului germinotalamic, sau realizeaza arcuri refle)e trigeminale0
#ractul trigeminotalamic are o componenta entrala, care se termina dupa ce incruciseaza linia mediana in nucleul
9entral postero medial 9%M al talamusului0 #ractul trigeminotalamic dorsal face in prealabil sinapsa in formatiunea
reticulata adiacenta si apoi in nucleul 9%M al talamusului0 De la talamus, sensibilitatea de la nielul fetei se
proiecteaza la nielul corte)ului senziti0
Refle)ele trigeminale : refle)ul maseterin, corneean, lacrimal si saliar0
Sub , 1 Coloana #en2iti'itatii !enerale 'i#cerale
Coloana sensibilitatii generale iscerale este reprezentata de nucleul solitar0 Nucleul solitar este situat sub planseul
entriculului "9, si este format din subgrupe nucleare, din care mai importante sunt:
-nucleul medial
-nucleul dorsomedial
-nucleul 000
-nucleul comisural
%ortiunea sa rostrala sereste la transmiterea sensibilitatii iscerale gustatie de aceea se numeste si nucleul gustati al
lui Nageotte0 Aici se termina fibre ale sensibilitatii apartinand nerilor F,E,-<0
&e poate afirma ca la nielul nucleului solitar in fibre ale sensibilitatilor somatica generala, iscerala generala si
speciala, realizand o importanta conergenta somatoiscerala0
Eferentele nucleului solitar se comporta diferit in functie de originea lor0
4ibrele gustatie incruciseaza linia mediana, se alatura lemniscusului medial si se termina in nucleul entral postero
medial al talamusului0 Altele se termina in nucleii egetatii ai formatiunii reticulate, realizand arcuri refle)e saliare0
Unele fibre proenite din .L= caudale ale nucleului solitar transporta sensibilitatea iscerala generala, incruciseaza
linia mediana, se alatura lemniscusului median si sfarsesc in nucleii intralaminari ai talamusului, (ipotalamus, corte)ul
prefrontal si sistemul limbic0
Sub "0 1 Coloana .otorie 'i#cerala
Coloana motorie iscerala este reprezentata de nuclei apartinand sistemului neros parasimpatic0
La nielul bulbului: nucleul dorsal al agului, situat sub planseul entriculului "9, la nielul trigonului agal, intre
nucleul n solitar si nucleul n (ipoglos0 Contine neuroni parasimpatici preganglionari, care or intra in structura n
ag si or face sinapsa cu neuroni postganglionari ai ple)urilor preiscerale si intramurale din torace si abdomen0 &e
crede ca in acest nucleu sunt localizati si centrii gastrosecretori0
Nucleul saliator inferior contine neuroni preganglionari ai caror a)oni or lua calea n E glosofaringian, timpanic si 00
fac sinapsa in ganglionul optic, apoi or merge pe n auriculotemporal la glanda parotida0
-=
Nucleii pontini: nucleul saliator superior ai carui a)oni or merge pe calea n F bis, pana la ganglionul geniculat0
Apoi se alatura nerilor facial, coarda timpanului, lingual, si fac sinapsa in ganglionul submandibular0 A)onii lor se
distribuie glandelor subma)ilare si sublinguale0
Nucleul lacrimal care se a distribui glandei lacrimale pe calea n orbital+ram din ma)ilar, dar si glandelor mucoasei
nazele0Nucleii mezencefalici: nucleul accesor al n = sau Eddinger-00, care a inera musc(ii netezi ciliari si musc(ii
circulari ai irisului0
Sub "1 1 Nucleii inter#e!.entari bulbari
Nucleii intersegmentari bulbari
-0nucleul gracilis +*oll,
-situat la e)tremitatea rostrala a fasciculului gracilis
-ocupa toata lungimea corpului /u)tarestiform
-proemina la nielul tb0 *racilis
-in el fac sinapsa a)onii neuronilor din ggl spinali care transporta sensibilitatea epicritica de la nielul mb0 "nferior
-formeaza fasciculul spinobulbar gracilis
-fibrele sensibilitatii proprioceptie constiente+mb inferior, iau calea fasciculului spinocerebelos dorsal0
.0nucleul cuneat +1urdac(,
-situat la e)tremitatea rostrala a fasciculului cuneat
-aici fac sinapsa a)onii neuronilor din ggl spinali ai segm toracale superioare si cericale, care intra direct in cordonul
lateral al M&0
-fibrele sale transporta sensibilitatea tactila epicritica si proprioceptia constienta din /umatatea superioara a
trunc(iului si mb0 &up
=0nucleul cuneat accesor+9on MonaBo3,
-situat lateral si rostral fata de cel cuneat
-la nielul sau fac sinapsa fibrele sensibilitatii proprioceptie de la fusurile neuromusculare si organele tendinoase
*olgi din mb0 &uperior si /umatatea superioara a trunc(iului0
-a)onii neuronilor formeaza fibrele arciforme e)terne care iau calea pedunculului cerebelos inferior-Gfasciculul
cuneocerebelos-Gcorte)ul cerebelos (omolateral
-este ec(ialent nucleului medular dorsal ClarBe0
70comple)ul oliar inferior
-alcatuit din: nucleul oliar inferior principal, nucleul oliar accesor medial, nucleul oliar accesor dorsal0
-aferente: fibre corticooliare cu originea in corte)ul senzitiomotor, fibrele rubrooliare, fibre de la substanta cenusie
periapeductala, fibre directe cu origine mezencefalica, fibre spinooliare, fibre de la nucleul estibular inferior, fibre
de la nucleul spinal al trigemenului, fibre de la nucleii cerebelosi0
-eferente: fibre din nucleii principali si accesori-Gincruciseaza linia mediana-Gcerebel0 Lasa colaterale in nucleii
centrali0
>0nucleii arcuati
-grupe neuronale situate pe suprafata piramidelor bulbare
-primesc colat din caile corticospinale si isi trimit a)onii spre cerebel prin pedunculul cerebelos inferior: pe calea
fibrelor arcuate e)terne, si pe calea striilor medulare ale 0"90
Sub " 1 Nucleii inter#e!.entari pontini
-0Nucleii pontini
-sunt situati in portiunea bazala a puntii, diseminati printre fibrele sale longitudinale+corticospinale, si
transersale+pontocerebeloase,0
-primesc aferente de la scoarta lobilor frontal, parietal, temporal, occipital0
-a)onii neuronilor din acesti nuclei incruciseaza linia mediana si prin pedunculii cerebelosi mi/locii (eterolaterali se
proiecteaza pe scoarta pontocerebelului0
-functional, prezinta un releu pe circuitul corticopontocerebelos0
.0Comple)ul oliar superior
-apartine sistemului co(lear si este reprezentat de oliele pontine, nucleii corpului trapezoide si nucleii lemniscusului
lateral0
Sub "" 1 Nucleii inter#e!.entari .e2ence$alici7 nucleul ro#u #i #ub#tanta nea!ra
&ubstanta neagra- cel mai oluminos nucleu mezencefalic,separa prtiunea bazala de tegmentum0prezinta . portiuni
distincte:pars compacta-contine neuroni mi/locii bogati in pigment melanic si reprezinta poriunea preponderent
-7
eferenta a substantei negre si pars reticulata contine neuroni mari fara pigment melanic si reprezinta portiunea
preponderent aferenta a subst0 negre
Aferente: fbr0 neostrionigrice-nr s ai neostriatului fac sinapsa in pars reticulata5fbr0 palidonigrice-fac sinapsa in ambele
portiuni ale subst0 negre5 fbr subtalamonigrice- a)onii nr din nucleul subtalamic fac sinapsa in pars reticulata5fbr
tegmentonigrice cu origine in nr nucleului dorsalul rafeului si peduncular pontin al formatiei reticulate-se termina in
pars reticulata0
Eferente- fbr negroneostriate se proiecteaza in capul nucleului caudat si in putamen5au efect e)citator pe nr & ai
neostriatului5 fbr nigrotalamice pornesc din pars reticulata si fac sinapsa in nucleul entral ant,entral lat si
dormsomedial al talamusului5 fbr nigrotectale merg spre colicull sup (omolateral5fbr nigrotegmentale conecteaza pars
reticulta cu nc pedunculopontin si pars compacta cu nc rafeului formatiei reticulate0substanta neagra este conectata
prin bucle de feed-bacB cu nucleii bazali diencefalici sau ai trunc(iului cerebral0
Nucleul rosu-unul din cei mai importanti nuclei ai tegmentumului mezencefalic0Culoarea rosie se datoreaza
asc bogate0Citologic prezinta o parte caudala!magnocelulara si o parte rostrala!parocelulara
Aferente: fbr corticorubrice cu originea in corte)ul precentral si premotor5 port parocel primeste af de la ambele
emisfere iar portiunea magnocelulara primeste af (eterolaterale de la port mediala a ariei motorii 8 si aria motorie
suplimentara si (omolateral de la corte)ul precentral5 fibre cerebelorubrice cu originea in nc cerebelosi iau calea
pedunculuilui cerebelos sup se incruciseaza in tegmentumul mezencefalic si se termina somatotopic
Eferente sunt incrucisate si directe0Cele incrucisate merg spre madua spinarii-fasc rebrospinal ce duc impulsuri spre
motoneuronii fle)ori medulari5nc cerebelosi globos si emboliform5 nuc motor al nerului facial5 nucleul spinal si
principal al trigemenului5nc gracilis si cuneat si cuneat accesor5 nc reticulat lat5nc estibular inf04br directe merg spre
comple)ul oliar inf si fac parte din circuitul cortico-rubro-olio-cerebelos pentru controlul motilitatii0Nc rosu
interine in faza de balans a mersulu prin caile cortico-rubro-spinale0
Sub "% 1 Nucleii inter#e!.entari .e2ence$alici3 Nucleii oculo.otori acce#ori8 Aria proiectata8 Nucleul
interpen/uncular
Nc oculomotori accesori reprezentat de gr neuronale asociate comple)ului oculomotor:nc interstitial Ca/al+situat la
polul sup al comple)ului oculomotor,,nc interstitial rostral,nc comisurii posterioare,nc darBsc(e3itsc(0
Nc interstitial Ca/al+situat la polul sup al comple)ului oculomotor,
Aferente coliculii sup si aria pretectala si prin intermediul acestora de la retina, nc estibulari si aria 6 a corte)ului
primar0Eferente (etero si (omolaterale5(eterolaterale spre nc n tro(lear su de nc comple)ului oculomotor cu e)ceptia
nc entral si (omolaterale pt nc n tro(lear,nc estibular medial0 nc pontin paramedian al formatiei reticulate, madua
spinarii0
Nucleul interstitial rostral-situat in grosimea fasc long median,rostral de comple)ul oculomotor0Aferente-nc pontin
paramedian al subst0 reticulate si nc estibulari0Eferente-nc oculomotor0
Nucleii comisurii post-sunt dispusi pe traseul comisurii post si sunt conectati cu aria pretectala si nc post ai
talamusului0Nucleul DarBsc(e3itsc( este dispus entrolat de subst cenusie periapeductala0fb sale intra in alc comisurii
post0
Aria pretectala-dispusa la nielul comisurii post si prezinta > gr nc:nc tractului optinc,nc sublentiform,nc oliar
pretectal,nc ariei pretectale,nc pretectal principal0
Aferente: retina,tractul optic,corpul genicluat lat si cort)ul izual5formatia reticulata pontina
Eferente: spre coliculii sup, corpul geniculat lateral, pulinar si nc accesori oculomotori0
Aria pretectala este implicat in refle)e fotomotorii
Nc interpeduncular-proemina in fosa interpedunculara
Aferente: nc (abenular si (ipotalamus
Eferente: iau calea fasc longitudinal dorsal
Este considerat un releu intre sist limbic,(ipotalamus si nc egetatii ai tr0cerebral
Sub "( 1 Nucleii #upra#e!.entari
Nc supragsegmentari coliculii cadrigemeni sup si inf0
Colicului inf alc din = nuclei:central,pericentral si lat0Nc central segmentat in port dorsomediala si una entrolat cu
stuct laminara0Nc pericentral- o patura subtire ce acopera port dorsala si post ale nc central5isi trimit a)onii in nc
central si spre corpul geniclat medial0nc lateral- o prelungire e)t a nc pericentral0
Aferente: colicului inf reprez un releu pe calea auditia0Nc central primeste fbr din lemniscusul lat0 in partea entrolat
si fbr de la coliculul inf de partea opusa in post dorsomed0 si aferente corticale (omolatN(eterolat0
Nc preicentral primeste af de la corte)ul auditi si fbr de la nc lemniscusului lat0
Nc lateral este implicat in refle)e audiomotorii0
->
Ef-iau calea bratului con/unctial inferior si merg la corpul geniculat medial0, de unde pornesc fbr spre corte)ul
auditi primar si secundar0
Coliculul superior are o organizare stratificata asemanatoare sc cerebrale: stratum zonale cinereum,opticum,griseum
mediale,album mediale,griseum profundum, album profundum0
Aferente: de la retina,corte)ul cerebral, coliculul inf si nc auditi de releu si madua spinarii0
-fbr retinotectale
- fbr corticotectale-cele mai imp de la corte)ul occipital izual+af0 (omolat,5 de la corte)ul frontal-a/uta la miscarile
con/ugate ale globilor oculari
- fbr de la coliculii inf si nc auditi de releu se termina in str profund0&tr superficiale primesc af de la retina si corte)ul
izual
Eferente-din str superf se desprind fbr spre str profund si fbr ascendente+fbr tectotalamice,0Din str prof0 se desprind bfr
descendente:
- fbr tr tectopontin si tectobulbar directe
- fbr tectospinale si tectobulbare incrucisate! decusatia dorsala a tegmentumului
Sub ") 1 Sub#tanta alba a trunc4iului cerebral7 $ibrele a#cen/ente
-04ibrele lemniscusului medial
-continua sist cordonului medular dorsal si or face sinapsa in nucleii gracilis si cuneatus
-a)onii lor formeaza decusatia senzitia si se inflecteaza ascendente!Glemniscusul medial
-in mezencefal cele . lemniscusuri se separa si se indreapta spre nucleul talamic corespunzator0
.04ibrele spinocerebeloase
-formate din a)onii neuronilor din nucleu dorsal ClarBe5 urca in partea dorsolaterala a -L= inferioare a bulbului, fac
sinapsa si se indreapta spre corte)ul cerebelos ermian si paraermian, formand tractul spinocerebelos dorsal direct0
-formeaza tracturile spinocerebelos entral+incrucisat, cu originea in segmentele lombosacrate, fiind situat in partea
laterala a tegmentumului bulbopontin
=04ibrele spinotalamice
-formeaza: a, tractul spinotalamic entral care se alatura posterior lemniscusului medial
b, tractul spintalamic lateral care intra in alcatuirea fasciculului (eterogenia
-in tegmentumul mezencefalic se unesc formand lemniscusul spinal care se termina in talamus si este situat lateral de
cel medial
Sub "* - Sub#tanta alba a trunc4iului cerebral7 $ibrele /e#cen/ente
-isi au originea in scoarta cerebrala si in nuclei #C
-cele care formeaza fibrele corticale sunt formate din a)onii neuronilor din corte)ul postcentral, care se indreapta spre
motoneuroni, nucleii motori ai nerilor cranieni, nucleii pontini0 Ei formeaza:
-0 fibrele corticospinale
-la nielul ped cerebrali ocupa =L> mi/l0 Ale portiunii bazale
-la /onctiunea bulbopontina, 6>? din aceste fibre incruciseaza linia mediana, formand decusatia piramidala0 Ele trec
apoi in cordonul medular lateral
-restul fibrelor trec in cordonul medular entral (omolateral formand fasciculul corticospinal anterior sau cordonul
medular lateral formand fasciculul corticospnal (omolateral
-se termina pe neuronii motori si interneuronii din laminele 7-E0
.0fibrele corticonucleare
-a/ung in #C trecand prin central medular si genunc(iul capsulei interne+fasciculul geniculat,
-in mezencefal ocupa -L> int a portiunii bazale formand fibrele incrucisate care: a,patrund in tegmentum formand
nerii oculomotor, tro(lear, abducens +fasciculul oculocefalogir,
b,se distribuie celorlalti neri cranieni+>,F,-.,nucleul ambigO,
=0fibrele corticonucleare
-originea in scoarta lobilor frontal, parietal, temporal, occipital0
&e impart in :
a,fibrele frontoparietopontine care strabat centrul medular , bratul anterior al capsulei interne, a/ungand in -L> mediala
a portiunii bazale a mezencefalului0
b,4ibrele temporopontine strabat bratul retrolenticular al capsulei interne, a/ungand in -L> laterala a portiunii bazale a
mezencefalului0
La nielul puntii fibrele fac sinapsa cu nucleii pontini0
-8
"ntra in alcatuirea pedunculului cerebelos mi/lociu
4ibrele cu originea in nucleii #C sunt:
-tractul tectospinal
-tractul rubrospinal
-tractul estibulospinal
-tracturile reticulospinale bulbar si pontin
Sub "+ 1 Sub#tanta alba a trunc4iului cerebral7 $ibrele /e a#ociatie #i $ibrele cerebeloa#e
4ibrele de asociatie
-se organizeaza in = fascicule:
-0 fasciculul tegmental central
-fibre descendente cu originea in nucleul rosu si substanta cenusie periapeductala, care se termina in comple)ul oliar
inferior0
-fibre ascendente ' conecteaza 4R a #C cu subtalamusul, nucleii interlaminari ai talamusului0
.0 fasciculul longitudinal medial
-principalul tract de asociatie al #C
-se termina in M& cericala, in profunzimea cordonului entral
-prezinta : a, fibre ascendente ce proin din nucleii estibulari, pe care ii conecteaza cu: nucleii nerilor motori ai
musc(ilor e)trinseci ai globului ocular, nucleii accesori ai oculomotorului si nucleii talamici 9%L, 9%M0
b, fibre descendente reprezentate de tracturile: tectospinal, interstitiospinal, pontoreticulospinal, estibulospinal0 Ele se
termina in laminele F,6 ale segmentelor cericale
=0 fasciculul longitudinal dorsal &c(utz
-fibre descendente care conecteaza nucleii (ipotalamici mediali si perientriculari cu substanta cenusie periapeductala,
coliculul superior
-prin 4R stabileste cone)iuni cu nucleii parasimpatici ai #C si neuronii preggl ai centrilor medulari simpatici si
parasimpatici0
4ibrele cerebeloase
-conecteaza #C cu cerebelul si intra in alcatuirea pedunculilor cerebelosi
1UL1-GCERE1EL +pedOnculo cerebelos inferior,
4ibre ascendente: tractul spinocerebelos dorsal, cuneocerebelos, oliocerebelos, paraoliocerebelos,
trigeminocerebelos, estibulocerebelos, reticulocerebelos, arcuatocerebelos0
4ibre eferente: cerebeloestibulare, cerebeloreticulare, cerebelooliare0
%UN#E-GCERE1EL +pedunculul cerebelos mi/lociu,
4ibre pontocerebeloase
MEPENCE4AL-GCERE1EL+pedOnculo cerebelos superior,
4ibre aferente: tractul spinocerebelos entral, tectocerebelos, coeruleocerebelos, rubrocerebelos0
4ibre eferente: se indreapta spre nucleii talamici 9A,9L si nucleul rosu
Sub ", 1 &or.atia reticulata 1 nucleii ra$eului #i nucleii para.e/iani
!agregate neuronale mari, sit paramedian in trunc(iul cerebral, interconectate prin fibre care se incruciseaza formand
rafeul
!struct serotoninergica principala a form reticulate
Nucleii rafeului:
-0 "n bulb:-nucleus rap(es obscurus
-nucleus rap(es pallidus
-nucleus rap(es magnus
-neuronii nucleilor rap(es obscurus si pallidus isi trimit a)onii descendent in cordonul entral al maduei spinarii
-a)onii neuronilor nucleului rap(es magnus iau calea cordoanelor dorsolaterale ale maduei spinarii
.0 "n punte:-nucleus rap(es pontis
-nucleus rap(es centralis:-sup
-inf
-nucleul centralis inf reprez e)treme rostrala a nucleului rap(es magnus
-nucleul rap(es pontis este sit dorsolateral precedentului si se cont rostral cu nucleul centralis sup
=0 "n mezencefal:-nucleus rap(es dorsalis +rostralis,
-nucleii tegmentali entral si dorsal
-F
-nucleus linearis
-nucleul rap(es dorsalis e sit in partea entrala a subs cenusii periapeductale, sub comple)ul nuclear al n oculomotor
-nucleii tegmentali entral si dorsal se gasesc in interiorul subs cenusii periapeductale, caudal fata de nucleul n tro(lear
si lat nucleului dorsal al rafeului
-nucleul lateralis reprez e)treme rostrala a nucleilor rafeului si este sit dorsocaudal nucleului interpeduncular
Nucleii paramediani +precerebelosi,
-nucleul reticulat bulbar paramedian
-nucleul reticulotegmental pontin
-nucleul reticulat lateral
-0Nucleul reticulat bulbar parmedian este alc din grupe neuronale sit in ecinatatea sau intercalate cu fibrele fasc long
median
.0Nucleul reticulotegmental pontin este sit dorsal lemniscusului median si, functional, reprez un nucleu pontin deplasat
in tegmentum, cu cone)iuni cerebeloase
=0Nucleul reticulat lateral este sit in partea dorsolaterala a tegmentumului bulbar0
Sub %0 1 &or.atiunea reticulata 1 nucleii centrali #i nucleii laterali
Nucleii centrali
"N 1UL1:
-nucleul gigantocelular situate dorsomedial comple)ului oliar inferior0 %rimeste aferente de la: M&, nuclei senzitii
cranieni, cerebel, corte) cerebral (omo si (eterolateral0
-eferentele sunt ascendente si descendente0 Cele ascendente sunt directe si intra in alcatuirea fasciculului tegmental
central, terminandu se pe neuronii interlaminari ai talamusului0 Cele descendente sunt (omo si (eterolaterale,
terminandu-se pe neuronii motori medulari0 %rezinta . segmente: rostral, caudal0
"N %UN#E:
-0nucleul pontin caudal!prelungirea pontica a nucleului gigantocelular0
.0nucleul pontin oral-G partea dorsomed a nucleului caudal si partea caudala a nucleului oral formeaza formatia
reticulata paramediana pontica0
-eferentele ascendente formeaza: a,contingente dorsal-ia calea f0long medial, a/unge la campul lui 4orel si de aici la
nucleii liniei mediane si intralaminari ai talamusului0
b,contingente entral-ia calea f0tegmental central-G(ipotalamus-Garia nenumita-Gzona incerta-Gbandeleta diagonala-
Gnucleii med,lat ai ariei septale-Gcorte) mediofrontal0
-alte eferente spre nucleii nerilor oculomotor, tro(lear,abducens pleaca din 4R paramediana pontica0 Eferentele
descendente se termina pe interneuronii laminelor F,6 aand rol facilitant asupra tonusului m0posturali0
Nucleii laterali
"N 1UL1: nucleul parocelular situat medial de nucleul spinal al trigemenului si anterior nucleilor estibulari0
%rimaste aferente: colateralele a)onilor deutoneuronilor cailor senzitio-senzoriale si de la fibre cu originea in lamele
tectale0 Eferentele se duc spre nucleii centrali0
"N %UN#E: locus ceruleus, locus subceruleus, nucleul parabrac(ial0
Locus ceruleus este situat in partea dorsolaterala a tegmentumului pontin, sub planseul 0"90 neuronii aceptor nuclei
sunt noradrenergici si functioneaza in QQ cu gl0 Msp0
Eferentele se indreapta spre: (ipotalamus, corpii geniculati, scoarta cerebrala, cc, nucleii tc, ms, cerebelo0
Dpd functional, locus coeruleus si subcoeruleus sunt implicati in declansarea somnului parado)al, facilitarea sau
in(ibarea neuronilor senzitii, actiarea scoartei cerebrale pe cale e)tratalamica0
-nucleul parabrac(ial este format din subnucleii lateral si medial
-se gaseste la /onctiunea pontomezencefalica0
-aferente: partea gustatia si cardioresp a nucleului solitar
-in apropierea sa se gaseste nucleul 2olliBer-4use, unde se presupRne a fi localizat central pneumoto)ic0
"N MEPENCE4AL:
-nucleul pedunculopontin situat in tegmentumul lateral, entral de coliculul inferior
-aferente: scoarta cerebrala, pallidus, pars reticulata a subst0 Negre0
-eferente: spre subst neagra, pallidus, nucleii specifici ai talamusului, corte) frontal0
-nucleii cuneiform si subcuneiform situati dorsal fata de nucleul pedunculopontin si entral coliculului inferior, contin
neuroni %-ergici0
Sub %1 1 Centrii re#piratori ai $or.atiei reticulate
-6
-centrii respiratori, inspiritori si e)piratori sunt reprez de populatii neuronale disseminate in bulb si punte
-0 Centrii respiratori bulbari:
-sunt reprez de grupe neuronale inspiritorii si e)piratorii:
a, grupele neuronale inspiritorii bulbare:
-grupul dorsal coresp subgrupului entrolat al nucleului solitarA
-grupul entrolateral cuprinde portiunea rostrala a nucleilor ambiguu si retroambigual
b, grupele neuronale e)piratorii bulbare:
-grupul caudal este reprez de segm distal al nucleului retroambigual +destinati mm e)piratori,
-comple)ul 1otzinger sit la /onctiunea bulbopontina, medial fata de nucleul retrofacial al comple)ului retroambigual
+destinati mm inspiratori,
*rupele bulbare reprez segmental efector al centrilor respiratori ai formatie reticulate0
.0 Centrii respiratori pontini:
-neuronii respiratori pontini se gasesc la ni portiunii rostrale a puntii, sub pedunculul cerebelos sup si sunt organiz
intr-un grup inspirator si doua grupe e)piratorii
a, grupul neuronal inspirator pontin este sit la ni nucleului parabran(ial lateral
b, grupele neuronale e)piratorii pontine sunt sit in nuclei parabra(ial medial si 2olliBer-4use, aflat entrolat fata de
acesta
-acesti nuclei reprez substratul anatomic al centrului pneumota)ic0
Sub % 1 Centrii car/io'a#culari ai $or.atiei reticulate
-se plaseaza intre zonele egetatie medulare si (ipotalamus, sistemul limbic si corte)ul cerebral
-apar ca populatii neuronale diseminate sub forma unor arii presoare si depresoare
-la ni trunc(iului cerebral, ariile presoare sunt sit rostrolat fata de cele depresoare, aflate caudomedial
-ele au o componenta aferenta comuna, reprez de nucleul solitarA
-unele aferente se indreapta spre populatiile neuronale ale nucleului dorsal al agului si comple)ului retro-ambigual,
care contin neuronii preggl ai refle)elor depresoare
-nucleul solitar reprez astfel elemental integrator al tuturor aferentelor proenite de la baro si c(emoreceptorii
aparatului cardioascular0
Sub %" 1 Con$i!uratia e-terioara a cerebelului
Cerebelul are forma oalara cu marele a) transersal lung de 6--<cm0
Este alcatuit dintr-o proeminenta mediana, alungita anteroposterior, numita ermis si . emisfere cerebeloase situate
lateral0
"n ansamblu, cerebelul prezinta . fete, superioara si inferioara, despartite de o circumferinta pe care se afla un sant
adanc, fisura orizontala0
4ata superioara : prezinta median ermisul anterior, si de o parte si de alta emisferele cerebeloase, usor inclinate in /os
si in afara0
4ata inferioara : prezinta pe linia mediana un sant adanc, allecula, in profunzimea caruia se afla ermisul inferior0
Lateral emisferele sunt cone)e si in in raport cu fosele cerebeloase ale occipitalului0
Circumferinta : prezinta . incizuri, anterioara si posterioara0 "ncizura anterioara este orientata spre entriculul "9 si are
doua eta/e0 Eta/ul inferior prezinta pe linia mediana lueta, de pe laturile caruia se desprinde alul medular posterior,
care o unesc cu lobulul floculus0 inferior, el se continua cu membrana tectoria0
Eta/ul superior prezinta pe linia mediana fastigium, infundibulul entriculului "9, iar lateral e)tremitatile cerebeloase,
unite, ale pedunculilor cerebelosi0
"ncizura posterioara prezinta e)tremitatea posterioara a ermisului si in ea patrunde coasa cerebelului0
%e suprafata cerebelului se gasesc santuri mai adanci, fisuri care impart cerebelul in lobi, si altele mai superficiale care
impart cerebelul in lobuli si folii0
%e fata superioara, fisura primara separa lobul anterior de cel posterior0 %e fata inferioara, fisura postnodulara separa
lobul posterior de cel floculonodular0
Sub %% 1 Lobulatia cerebelului
&uprafata cerebelului este impartita in lobuli de o serie de santuri care se continua de pe ermis pe emisfere0 &e
realizeaza astfel o corespondenta intre lobulatia ermisului si cea a emisferelor0
4ilogenetic, ontogenetic si functional, cerebelul este alcatuit din: ar(icerebel, paleocerebel si neocerebel0
Lobulul floculonodular este in filogeneza primul care se dezolta0 El constituie ar(icerebelul si este in corelatie cu
sistemul estibular0
-E
Lobul anterior impreuna cu piramida si uula formeaza paleocerebelul, conectat prin caile spinocerebeloase cu
proprioceptorii, aand rol in controlul tonusului muscular0
Lobul posterior, cel mai oluminos, constituie neocerebelul0 Este conectat cu neocorte)ul prin sistemul
corticopontocerebelos, aand rol in coordonarea actului motor oluntar0
%e diiziune longitudinala, incepand de la linia mediana, se descriu regiunile: ermiana, paraermiana si laterala0
apartinand emisferelor0
Sub %( 1 Scoarta cerebelului
De la suprafata spre profunzime, este alcatuita din = straturi: molecular, ganglionar, granular0
&#RA#UL *AN*L"$NAR+&#RA#UL NEUR$N"L$R %UR2"NSE,
Este format dintr un strat unicelular de neuroni %urBin/e, mari, piriformi, in nr de apro) -> milioane, dispusi in siruri
sagitale perpendiculare pe a)ul foliei cerebeloase0 %e corpul celular si conul a)onal fac sinapsa a)onii neuronilor @in
cosulet@0 De la nielul e)tremitatii superficiale a corpului celular emerg .-= dendrite primare care se ramifica succesi
in -<--. generatii de ramuri in stratul molecular0 &e realizeaza astfel un arbore dendritic dispus sagital, perpendicular
pe a)ul foliei cerebeloase0
A)onii neuronilor %urBin/e traerseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi, reprezentand unica eferenta
a scoartei cerebeloase0 Neuronii %urBin/e sunt neuroni in(ibitori, *A1A-ergici0
&#RA#UL M$LECULAR
Este alcatuit din neuroni stelati si neuroni cu a)onul in cosulet0
Neuronii stelati au deTndritele dispuse in a)ul sagital al foliei si realizeaza sinapse cu fibrele paralele0 A)onii lor scurti
si nemielinizati stabilesc sinapse cu dendritele neuronilor %urBin/e0
Neuronii cu a)onul in cosulet sunt situati in profunzimea stratului molecular, la limita cu stratul ganglionar0 Dendritele
fac sinapse cu fibrele paralele iar a)onii se ramifica pe corpul neuronilor %urBin/e0
Neuronii stratului molecular sunt *A1A-ergici0 4ibrele stratului molecular sunt reprezentate de dendritele neuronilor
%urBin/e si ale neuronilor *olgi, de fibrele agatatoare si paralele0
&#RA#UL *RANULAR
Este format din: neuroni granulari, neuroni *olgi0
Neuronii granulari sunt mici, numerosi, de apro) -<<< de ori mai multi decat cei %urBin/e, realizand aspectul dens0
4iecare neuron emite =-8 dendrite, care fac sinapse cu fibrele musciforme si cu neuronii *olgi0 A)onii urca in stratul
molecular, de unde se bifurca in #0
Neuronii granulari sunt e)citatori, glutamatergici0
Neuronii *olgi se gasesc predominant in partea superficiala a stratului granular0 4ac sinapsa cu fibrele paralele sau
intra in alcatuirea glomerulului cerebelos0 A)onii fac sinapsa cu corpurile neuronilor granulari, realizand o bucla de
feedbacB negati0 Neuronii *olgi sunt in(ibitori, *A1A-ergici0
4ibrele scoartei cerebeloase
%roin de la tracturile care a/ung la cerebel pe calea celor = pedunculi cerebelosi0
Dupa modul de terminare, se clasifica in fibre musciforme si fibre agatatoare0
4ibrele musciforme patrund in stratul granular, unde se termina prin ramificatii fine si abundente0 La e)tremitatea
libera, fiecare ramificatie prezinta o dilatatie lobulata, rozeta cerebeloasa0 4iecare rozeta prezinta centrul unui glomerul
cerebelos0 *lomerulul cerebelos!structura polisinaptica formata din rozeta fibrei musciforme, dendritele mai multor
neuroni granulari, ramificatiile a)onice si partea pro)imala a dendritelor neuronilor *olgi0
4unctional, prezinta elemente sinaptice, reprezentate de fibra musciforma si terminatiile a)onice ale neuronilor *olgi
si elemente postsinaptice reprez de dendritele neuronilor granulari si cele ale neuronilor *olgi0
4ibrele agatatoare patrund in stratul molecular si se ramifica intr o maniera identica cu arborizatiile dendritice ale
neuronilor %urBin/e0
&unt reprezentate e)clusi de fibre oliocerebeloase cu originea in olia bulbara si au rol important in inatarea
programelor motorii0
Restul aferentelor scoartei cerebeloase sunt fibre musciforme reprezentate de: a)oni ai tracturilor spinocerebeloase,
estibulocerebeloase, pontocerebeloase, reticulocerebeloase, coeruleocerebeloase0
Celulele gliale: astrocitele:epiteliale, lamelare, netede5 si oligodendrocitele0
"nputul cerebelos este reprezentat de fibrele agatatoare si musciforme si diri/at diferit spre neuronii %urBin/e0
Sub %) 1 Nucleii cerebelului
"n profunzimea substantei albe a cerebelului, de o parte si de alta a liniei mediane se gasesc cate 7 nuclei, care, dintre
profunzime spre e)terior sunt: fastigial, globos, emboliform si dintat0
Nucleul fastigial se gaseste in profunzimea ermisului, deasupra plafonului entriculului "90
.<
Nucleul globos, situat lateral este format din .-= mase celulare mici0
Nucleul emboliform este plasat in (ilul nucleului dintat si impreuna cu nucleul globos formeaza nucleul interpositus0
Nucleul dintat+olia cerebeloasa, este cel mai oluminos si este plasat in profunzimea emisferelor0
Aferentele nucleilor cerebelosi
%rincipala aferenta este reprezentata de a)onii neuronilor %urBin/e0 4iecare dintre acesti nuclei prezinta o zona rostrala
si una caudala, care primesc respecti eferentele scoartei de pe fata superioara si inferioara a cerebelului0
#oate aferentele corticale sunt *A1A-ergice, in(ibitorii0
Nucleii primesc si aferente e)tracorticale, reprezentate de colaterale cu rol e)citator ale fibrelor agatoare si
musciforme0
Eferentele nucleilor cerebelosi sunt reprezentate de fibre de proiectie care prin intermediul pedunculilor cerebelosi, ii
conecteaza cu celelalte segmente ale nera)ului0 Alte fibre de proiectie, cu originea in scoarta ar(icerebelului sunt
destinate nucleilor estibulari si reprezinta singurele eferente ale cerebelului care nu au originea in nucleii centrali0
Sub %* 1 A$erentele cerebelului
-0 4ibrele estibulocerebeloase se impart in:
a, primare reprezentate de a)onii neuronilor din ganglionul estibular &carpa
-patrund in bulb prin foseta retrooliara, formeaza fasciculul estibulocerebelos direct si se termina pe nodulus, uula,
floculus
b, secundare reprezentate de a)onii neuronilor din nucleii estibulari caudali si mediali
-se termina bilateral in nodulus si uula, lasand colaterale in nucleul fastigial
.0 4ibrele spinocerebeloase intra in alcatuirea tracturilor spinocerebelos dorsal, entral, cuneocerebelos,
spinocerebelos rostral
-toate iau calea pedunculului cerebelos inferior, e)ceptie facand cel entral+pedunculul superior,
-se termina proiectandu se somatotopic pe ermis si paraermisul lobului anterior, piramida, uula si segmentul
paraermian al lobulului gracilis0
-fibre indirecte: spinoreticulocerebeloase, spinopontocerebeloase, spinooliocerebeloase0
=0 4ibrele trigeminocerebeloase reprezentate de a)onii neuronilor din comple)ul nuclear trigeminal0 %ot fi:
a, primare cu originea in nucleul mezencefalic si a/ung la cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior
b, secundare din ceilalti nuclei trigeminali0
&e termina in culmen, folium si declie0
4ibrele spinocerebeloase si trigeminocerebeloase conduc spre scoarta cerebeloasa sensibilitatea proprioceptia
inconstienta si unii stimuli din zonele cutanate0
70 4ibrele oliocerebeloase sunt reprezentate de a)onii din comple)ul oliar inferior
-se incruciseaza in bulb, iau calea pedunculului cerebelos inferior, terminanduse pe scoarta ermisului+partea mediala
a oliei principale si oliele accesorii, si pe fetele corespunzatoare emisferelor cerebeloase+partea laterala a oliei,
-scoarta cerebeloasa e conectata cu olia bulbara!Gbucla de retrocontrol a actului motor
>0 4ibrele reticulocerebeloase sunt reprezentate de a)onii neuronilor formatiei reticulate bulbare: nucleul reticular
lateral, nucleul paramedian si nucleul peri(ipoglosal0
-iau calea pedunculului cerebelos inferior terminandu se pe scoarta ermisului lobului anterior, piramidei si uulei,
lobului paramedian
-dupa ce lasa colaterale in nucleii fastigiali se termina in stratul granular ca fibre musciforme5 altele a/ung in stratul
molecular unde se bifurca in #
-au efect in(ibitor, dar spre deosebire de fibrele paralele conecteaza doar neuronii stelati si pe cei in cosulet, nu si
arborele dendritic al neuronilor %urBin/e
80 4ibrele coeruleocerebeloase sunt fibre noradrenergice
- au efect e)citator
- fac sinapsa cu corpul neuronilor %urBin/e e)istenti numai in scoarta ermisului si lobului floculus
Sub %+ 1 E$erentele cerebelului
-sunt reprezentate de : a)onii neuronilor %urBin/e si a)onii neuronilor nucleilor cerebelosi0
A)onii neuronilor %urBin/e, care proin din lobul floculonodular, zona adiacenta a uulei si lingula, formeaza tractul
cerebeloestibular, iau calea pedunculilor cerebelosi inferiori si se termina in nucleii estibulari (omolaterali0
4ibrele cu originea in floculus sunt conectate in special cu nucleul estibular superior si nucleul solitar0
4ibrele cu originea in ermisul anterior fac sinapsa numai in nucleul estibular lateral0 La randul sau, el este conectat
prin tracturi estibulospinale si fasciculul longitudinal medial cu laminele medulare F,6,E si nucleii nerilor cranieni
=,70
.-
A)onii neuronilor din nucleii cerebelosi
-0 Nucleii fastigiali
A)onii neuronilor cu originea in segmentul rostral al nucleului formeaza fasciculul fastigiobulbar direct, si fac sinapsa
in nucleul estibular superior, fr, partea dorsala a celui lateral0
A)onii neuronilor cu originea in segmentul caudal incruciseaza linia mediana in cerebel formand fasciculul uncinat
Russell0 4ac sinapsa in nucleii estibulari caudal si lateral, precum si in nucleii lateral si paramedian ai 4R0 "n traiectul
lor dau colaterale pt coliculii cadrigemeni superiori, nucleii comisurii albe posterioare si nucleul entral lateral si
posterolateral ai talamusului0
.0 Nucleii dintat si interpositus
A)onii neuronilor din acesti nuclei intra in structura pedunculilor cerebelosi superiori, se incruciseaza in tegmentumul
mezencefalic, formand decusatia KerneBinB si se indreapta spre nucleul rosu si talamus0
4ibrele cerebelorubrice sunt reprez de a)onii neuronilor din nucleul interpositus care primesc aferente din corte)ul
paraermian coresp proiectiei membrelor0 Dupa incrucisare se impart intr-un manunc(i ascendent si unul descendent0
Manunc(iul ascendent se proiecteaza in portiunea magnocelulara a nucleului rosu0
Manunc(iul descendent se indreapta spre 4R bulbopontina si nucleii nerilor cranieni 7 si 80
Aceste fibre integreaza nucleul interpositus in sistemul spinocerebelos intermediar+paraermian,0
4ibrele cerebelotalamice sunt reprezentate de a)oni ai neuronilor din nucleul dintat0 %ot face sinapsa in : nucleul
entral lateral al talamusului, portiunea parocelulara a nucleului rosu, substanta cenusie periapeductala, alti nuclei ai
formatiei reticulate mezencefalice, nucleii nerilor oculomotor si abducens, nucleii entral anterior, parafascicular si
centromedian ai talamusului si in palidus0
&e formeaza astfel circuitul cerebelocerebrocerebelos prin care cerebelul interine in coordonarea actului motor
oluntar de precizie0
Sub %, 1 9entriculul I9 cerebral
-este cuprins intre fata post a bulbului si puntii care ii formeaza planseul si cerebel impreuna cu cele doua aluri
medulara care ii formeaza plafonul
-are forma rombica
-prez doi pereti, patru margini si patru ung(iuri
-peretele ant sau planseul este reprez de fosa romboida
-este format din doua triung(iuri suprapuse baza in baza
-triung(iul sup pontin este orintat cu f in sus, iar cel inf bulbar cu f in /os, f fiind acoperit de o lama neroasa
transersala nnumita obe)
-a)ul lung al fosei romboide este strabatut de sulcus terminalis care o imparte in doua /um: de si stg
-la randul ei fiecare /um este impartita de un sant limitant intr-o arie lat si o arie mediala
-aria lat se numeste arie estibulara deoarece in profunzimea ei se gasesc nuclei estibulari si la partea ei lat prez
tuberculul acustic care coresp nucleilor co(leari
-aria mediala ia aspectul unui mic triung(i care se numeste trigonul (ipoglosului
-lat trigonului (ipoglosului, intre acesta si aria estibulara se gaseste trigonul nerului ag, in prof caruia se gasesc:
e)treme rostrala a nucleului dorsal al agului, nucleul saliar inf si nucleul solitarA
-trigonul agal prezinta la portiunea caudala aria postrema sau ultima0
-la e)treme rostrala a sulcusului limitans se gaseste locus ceruleus
-perete post sau plafonul este format din doua ersante inclinate care se unesc si formeaza un ung(i numit fastigium
-peretele post prez = port: una inf-infracerebeloasa, una mi/-cerebeloasa si una sup-supracerebeloasa
-port infracerebeloasa este subtire si si format din ependimul entr dublat de panza coroidiana inf
-ependimul acopera triung(iul bulbar al fosei romboide
-panza coroidiana inf este o prelungire a piei mater care se interpune intre ependimul entr si fata inf a cerebelului
-panza coroidiana este alc din doua foite intre care se gaseste LCR si ple)urile coroide ale entr "9
-port cerebeloasa corespunde fetei ant a cerebelului
-port supracerebeloasa este formata de cei doi pedunculi cerebelosi sup uniti intre ei prin alul medular sup0
-marginile entr "9 sunt in nr de 7: doua sup-e)t date de liniile de unire a pedunculilor cerebelosi sup si marg fetei
dorsale a puntii si doua inf-e)t date de pedunculii cerebelosi inf, la locul de unire cu mb ependimara0
-ung(iurile entr "9: ung(iul sup coresp orif de desc(idere a apeductului mezencefalic, ung(iul inf in care se desc(ide
canalul ependimar si ung(iurile lat care sunt limitate ant de fata post a pedunculilor cerebelosi inf, post de lingual si
post de floculusul cerebelos0
Sub (0 1 Con$i!uratia e-terioara a tala.u#ului
..
#alamusul este o structura diencefalica, simetrica, oluminoasa, ooidala cu a)ul mare orientat oblic, rostrocaudal si
mediolateral0
" se descriu 7 fete si . poli0
-0 4ata dorsala prieste superopost si este limitata medial de stria medularis+(abena, si lateral de nucleul caudat de
care este separat prin santul talamocaudat+care contine ena talamostriata, stria terminalis si lamina affi)a,0
-toata fata dorsala este acoperita de o lama fina de substanta alba, stratum zonale si este strabatuta santul coroidian,
care incepe deasupra orificiului Monro si se termina in partea laterala a pulinarului0
-santul coroidian imparte fata dorsala a talamusului in . zone: laterala si mediala0
.0 4ata entrala corespunde rostrocaudal zonelor de tranzitie spre (ipotalamus, subtalamus si tegmentumul
mezencefalic0
=0 4ata laterala este separata prin bratul posterior al capsulei interne de nucleul lenticular0 Ea este acoperita de un strat
subtire de substanta alba, lama medulara e)terna0 "ntre ea si capsula interna se gaseste nucleul reticulat lateral al
talamusului0
70 4ata mediala este cuprinsa intre stria medulara si santul (ipotalamic si formeaza segmentul superior al peretelui
lateral al 0"""0 "n 6<? din cazuri, fetele mediale sunt unite prin adeziunea intertalamica0
-toata fata mediala este acoperita de ependimul 0"""0
>0 E)tremitatea rostrala+polul anterior, delimiteaza impreuna cu coloana superioara a forni)ului orificiul Monro0
80 E)tremitatea caudala+polul posterior, este mai oluminoasa si se numeste pulinar0 Lateral si entral fata de acesta
se gasesc corpii geniculati medial si lateral ai metatalamusului0
-medial de pulinar se gasesc ena cerebri magna, trigonul (abenular, epifiza si lama tectala0
Sub (1 1 Structura tala.u#ului 1 nucleii tala.u#ului
Clasificarea topografica a nucleilor talamici:
*RU%UL AN#ER"$R: n0 anterior entral, n0 anterior medial, n0 anterior dorsal0
*RU%UL MED"AL: n0 medio-dorsal
*RU%UL LA#ERAL: a, subgrupul lateral: n0 lateral dorsal, n0 lateral posterior
b, subgrupul entral: n0 entral anterior, n0 entral lateral, n0 entral posterior, n0 entral posterolateral, n0 entral
posteromedial, n0 entral posteroinferior, n0 entral posterosuperior0
*RU%UL %$&#ER"$R: pulinar, corpul geniculat lateral, corpul geniculat medial, comple)ul talamic posterior
NUCLE"" "N#RALAM"NAR": n0 centromedian, n0 parafascicular, n0 paracentral, n0 centrolateral, n0 centromedial
NUCLE"" L"N"E" MED"ANE: n0 paraentricular, n0 reuniens, n0 paratenial, n0 central medial
Sub ( 1 Nucleii tala.ici cu $unctii .otorii #i nucleii /e releu ai cailor #en2iti'o-#en2oriale
Nucleii talamici cu functii motorii
Nucleul entral anterior +9A,
-este format din . portiuni: parocelulara si magnocelulara+rol eferent,
Aferentele proin de la : globus pallidus, pars reticulata a subst negre, corte)ul premotor, nucleii intralaminari si ai
liniei mediane0
Eferente se indreapta spre: nucleii intralaminari si aria motorie suplimentara0
Nucleul entral lateral
-este alcatuit din = subgrupe nucleare: pars oralis, pars caudalis, pars medialis
Medial fata de pars oralis, intre ea si 9A se gaseste aria ) care formeaza impreuna cu pars caudalis si pars oralis o
zona celulara difuza, care reprez releu cerebelocortical
Aferente: nucleu dintat, globus pallidus, substanta neagra, aria premotorie si aria motorie primara
Eferente: aria motorie primara, aria premotorie
Nucleul centromedian
-se continua medial cu nucleul parafascicular cu care formeaza un comple) functional
Aferente: globus pallidus, ariile motorii, premotorii ale scoartei cerebrale
Eferente: aceleasi zone ale scoartei cerebrale, putamen si polul rostral al nucleului subtalamic0
Nucleii de releu ai cailor senzitio-senzoriale
Nucleul entral posterolateral
-este alcatuit din: pars oralis care apartine ariei ) si pars caudalis care primeste aferente de la lemniscusul medial,
tracturile spinotalamice si cericotalamic0
Lemniscusul medial se termina e)clusi in pars caudalis a nucleului 9%L, unde fibrele sale realizeaza sinapse
a)odendritice cu n""" al cailor somestezice0
-fibrele din nc0 gracilis se termina lateral de cele ale nc0 cuneatus
.=
-fibrele care transporta sensibilitatea proprioceptia constienta se termina pe suprafata anterodorsala a n0 9%Lc iar cele
ale sensibilitatii cutanate in partea centrala0
#racturile spinotalamice se termina in = grupe nucleare:
-0 partea mediala a nucleului posterior care primeste stimulii nociceptii
.0 9%Lc care primeste restul fibrelor sistemului neospinotalamic
=0 nucleul central lateral care primeste fibrele sistemului paleospinotalamic
#ractul cericotalamic are originea in laminele >,8 ale maduei cericale si intra in structura sistemului anterolateral
Eferentele nucleului 9%Lc se proiecteaza somatotopic in ariile somestezice =,,-,.0
Nucleul entral posteromedial
-este alcatuit din: o parte principala si o parte parocelulara situata la ni cornului medial
Aferentele partii principale: receptorii somatici ai capului, fetei si caitatilor sale pe calea tracturilor trigeminotalamice
entral si dorsal
Aferentele partii parocelulare: fibrele sensibilitatii gustatie cu originea in nucleul solitar
Eferente: girusul postcentral, in ariile somestezice ale fetei si aria gustatia 7=0
Nucleul entral posteroinferior
-este situat intre nucleii 9%L si 9%M, entral fata de acestia0
Aferente: nucleii estibulari
Eferente: aria = a girusului postcentral
Comple)ul nuclear talamic posterior
-este alcatuit din 7 grupe nucleare: suprageniculat, limitans, posterior, entrocaudal parocelular Cessler
Aferente: unele fibre ale sistemului paleospinotalamic ce transporta sensibilitatea dureroasa
Eferente: corte)ul retroinsular5 sunt implicate in localizarea durerii0
Sub (" 1 Nucleii tala.ici cu cone-iuni li.bice #i nucleii /e a#ociatie
Nucleii cu cone)iuni limbice
Nucleii anteriori : anterior entral, anterior medial, anterior dorsal0
Aferente: corpul mamilar pe calea tractului mamilotalamic0 4ibrele cu originea in nc mamilar medial se termina in
nucleii A9 si AM iar cele cu originea in nucleul mamilar lateral sfarsesc in AD0
Eferente: corte)ul girusului cingular, ariile .=,.7,=. 1rodmann0 4ibrele proenite din nucleul AM se indreapta spre
partea anterioara a girusului cingular, cele din A9 spre partea mi/locie, cele din AD spre partea posterioara si
retrospleniala a acestuia0
Nucleul mediodorsal
-este alcatuit din = subgrupe nucleare: magnocelular+situat rostral,, parocelular+situat caudal,, paralaminar0
Nucleul MDmc primeste aferente de la comple)ul amigdalian, neocorte)ul temporal, partea caudala a corte)ului
orbitofrontal
Nucleul MDpc primeste fibre de la intreg corte)ul prefrontal0 Ele sunt e)tinse si reciproce si intra in alcatuirea
pedunculului anterior al talamusului0
Nucleul MDpl are cone)iuni reciproce e)tinse cu corte)ul premotor, in special cu aria 60 El primeste aferente si de la
pars reticulata a substantei negre0
Nucleul DM este imlicat in integrarea impulsurilor somatice si iscerale care proiectate in corte)ul prefrontal intra in
campul constiintei si influenteaza tonusul ietii psi(ice, comportamentul si starile emotie0
-mai este implicat si in memorie
Nucleul lateral dorsal
-se gaseste pe fata dorsala a talamusului
-stabileste cone)iuni reciproce cu girusul cingular si corte)ul supralimbic al lobului parietal0
Nucleii de asociatie
%ulinarul este alcatuit din 7 subgrupe nucleare: pars oralis, pars inferior, pars medialis si pars lateralis
Aferente: straturile superficiale ale coliculului superior si se termina in pars inferior, zona adiacenta din pars lateralis si
pars oralis0 Acestea stabilesc cone)iuni reciproce, topice cu ariile corticale -F,-6,-E0
Restul partii laterale a pulinarului stabileste cone)iuni reciproce cu corte)ul temporal iar pars medialis cu campul
frontal al globilor oculari, acestea fiind cele mai lungi cone)iuni ale pulinarului0
Nucleul lateral posterior
-se gaseste caudal, lateral si entral fata de nucleul LD0
-aferente de la nc0 9% si stabileste cone)iuni reciproce cu ariile > si F ale girusului parietal superior0
.7
Sub (% 1 Nucleii tala.ici conectati cu $or.atia reticulata a trunc4iului cerebral
Nucleii liniei mediane
-primesc aferente de la calea sensibilitatii iscerale si de la (ipotalamus
-eferentele se indreapta spre nucleul amigdalian, (ipocamp, girusul cingular, (ipotalamus, nucleii DM si anteriori ai
talamusului
-aceste cone)iuni sugereaza rolul modulator al nucleilor liniei mediane intre aferentatia iscerala si sistemul limbic0
Nucleii intralaminari rostrali
-sunt reprezentati de: nucleul paracentral, central lateral si central medial
-aferente: diferite zone ale 4R a #C pe calea fasciculului tegmental central, din sistemul paleospinotalamic, nucleul
dintat, corte)ul motor precentral, premotor si prefrontal
-eferentele comple)ului intralaminar se proiecteaza direct pe zone intinse ale scoartei cerebrale
-functional, nucleii intralaminari rostrali fac parte din sistemul nespecific actiator ascendent si reprezinta
pacemaBerul talamic al electrogenezei corticale0
Nucleul reticulat lateral
-aferente: corte)ul cerebral
-stabileste cone)iuni reciproce cu ceilalti nuclei talamici
-eferente: tegmentumul mezencefalic0 aceste cone)iuni ii confera rolul de integrare si modulare a actiitatilor grupelor
nucleare talamice0
Sub (( 1 Metatala.u#ul
Metatalamusul
-este reprezentat de corpii geniculati medial si lateral, situati la e)tremitatea caudala a talamusului, entrolateral fata
de pulinar0
-sunt uniti cu coliculii cadrigemeni inferior si superior prin bratele con/unctie inferior si superior0
Corpul geniculat medial
-reprezinta releu talamic al caii auditie
-este alcatuit din = nuclei: entral, dorsal, medial
a, Nucleul entral se intinde in sens rostrocaudal pe toata lungimea C*M
-se continua medial cu bratul con/unctial inferior0
-eferentele formeaza radiatiile acustice care se termina in aria auditia primara 7-0
b, Nucleul dorsal este mai dezoltat in partea caudala a C*M si contine mai multe populatii celulare, din care cel mai
important este nucleul suprageniculat0
-aferentele proin de la aria tegmentala laterala
c, Nucleul medial are structura magnocelulara
-aferente: coliculul inferior, tegmentumul lateral, M&0
-eferente: se proiecteaza in corte)ul auditi secundar, ariile 7. si ..0
Corpul geniculat lateral
-reprezinta releu talamic al caii izuale
-este situat rostral si lateral fata de C*M, lateral fata de pedunculul cerebral si entral fata de pulinar0
-este alcatuit din . nuclei: entral, dorsal
a, Nucleul dorsal are structura laminara si e format din 8 straturi
-aferentele sunt reprezentate de tractul optic0 4ibrele retiniene nazale controlaterale se termina numai in laminele -,7,8
iar cele temporale (omolaterale numai in laminele .,=,>0
-in ansamblu C*L primeste imaginile din (emicampul izual opus0
-in plan orizontal: fibrele din cadranele superioare se termina in /umatatea mediala a laminelor corespunzatoare, iar
cele din cadranele inferioare in /umatatea laterala0
-fibrele maculare se termina bilateral iar fibrele nazale ale campului izual monoocular in partea rostrala a nucleului0
-fibrele retiniene se ramifica in > 8 arborizatii terminale, fiecare facand sinapsa cu cate un neuron geniculat+diergenta
diencefalica,
-eferentele nucleului dorsal sunt reprezentate de tractul geniculocalcarin care se termina pe corte)ul striat in aria -F0
b, Nucleul entral pregeniculat primeste aferente din tractul optic, coliculul superior si pretectum
-eferentele se indreapta spre nucleii subcorticali care au primit colaterale din tractul optic: coliculul superior,
pretectum, nucleul suprac(iasmatic al (ipotalamusului si zona incerta
-este implicat in integrarea izuomotorie
Sub () 1 Con$i!uratia e-terioara a 4ipotala.u#ului
.>
Cipotalamusul este componenta diencefalului implicata in actiitatea iscerala, endocrina, in (omeostazie si in
corelatie cu sistemul limbic, in comportamentul afecti si emotional0
Cipotalamusul formeaza planseul 0""", si se intinde transersal intre cele . santuri (ipotalamice0
-in timp anteroposterior, i se descriu = zone: perientriculara, mediala, laterala
Cipotalamusul prezinta: o fata entrala e)traentriculara, o fata dorsala entriculara iar lateral este limitat de linia
conentionala care uneste marginea laterala a tractului optic cu marginea inferomediala a talamusului0
-0 4ata entrala este incadrata in rombul optopeduncular limitat : anterolat de c(iasma si tracturile optice, posterolat de
fetele interne ale pedunculilor cerebrali0
-prezinta : o zona anterioara supraoptica, pars c(iasmatica, tuber cinereum de pe care se desprinde ti/a (ipofizara, zona
posterioara reprez de corpii mamilari
.0 4ata dorsala prezinta . ersanti uniti entral pe linia mediana la ni infundibulului
-este limitata rostral de lamina terminalis si comisura alba anterioara si dorsal de santul (ipotalamic, caudal de linia
conentionala care uneste comisura alba posterioara cu marginea posterioara a corpilor mamilari0
=0 Lateral, (ipotalamusul se continua cu structurile inecinate fara o demarcatie precisa
Cipotalamusului anterior corespund: substanta nenumita, nucleii si bandeleta diagonala a spatiului perforat anterior,
marginea med a capsulei interne, pallidusul si ansa lenticulara
Cipotalamusului posterior corespund: capsula interna si subtalamusul0
Sub (* 1 Nucleii 4ipotala.u#ului
-0Nucleii anteriori, situati subependimar:
-nucleul perientricular
-nucleul medial-se intinde pana la c(iasma optica
-nucleul lateral-sit la capatul rostral al ariei (ipotalamice laterale si e considerat ca un nucleu interstitial al fasciculului
medial al telencefalului
.0 Nucleii regiunii supraoptice:
-nucleul supraoptic
-nucleul paraentricular
-nucleul (ipotalamic anterior
-nucleul suprac(asmatic
=0Nucleii mi/locii corespund regiunii tuberale:
-nucleul entromedial
-nucleul dorsomedial
-nucleul arcuat localizat central intre infundibul si eminenta mediana
-nucleul (ipotalamic posterior se intinde deasupra corpilor mamilari, continuandu se cu substanta cenusie
periapeductala
70Nucleii posteriori corespund regiunii mamilare0 4iecare corp mamilar prezinta = nuclei:
-mamilar lateral
-mamilar intercalar
-mamilar medial
>0Nucleii laterali-ocupa zona laterala a (ipotalamusului si se e)tind intre nucleul preoptic lateral si 4R a
mezencefalului0
-0 Cone)iunile cu (ipofiza se realizeaza prin tracturile supraoptico(ipofizar, tuberoinfundibular, si sistemul
enos port (ipotalamo-(ipofizar
#ractul supraoptico(ipofizar este reprezentat de a)onii neuronilor din nucleii supraoptic si paraentricular care intra in
alcatuirea ti/ei (ipofizare si a/ung in (ipofiza posterioara0
#ractul tubero(ipofizar este reprezentat de a)onii nucleilor din regiunea tuberala, in special de nucleul arcuat
-acestia se termina la nielul eminentei mediane si infundibulului, in contact cu ansele capilarelor sinusoide ale
sistemului port0
-transporta factori de eliberare a (ormonilor tropi (ipofizari sub forma unor granule de neurosecretie0
&istemul enos port (ipotalamo(ipofizar-arterele (ipofizare inferioara si superioara
-artera (ipofizara inferioara patrunde prin partea inferioara a ti/ei, se capilarizeaza in /urul butonilor terminali ai
a)onilor tractului (ipotalamo(ipofizar din lobul posterior, si se continua cu enele (ipofizare inferioare
-artera (ipofizara superioara constituie o importanta zona c(emoreceptoare0
.0Cone)iunile cu retina
.8
-sunt reprezentate de fibrele retino(ipotalamice care iau calea nerului optic, si la nielul c(iasmei patrund in
(ipotalamusul anterior, proiectandu-se bilateral in nucleii suprac(iasmatici0
-alte fibre traerseaza ria preoptica si fac sinapsa in nucleii paraentriculari
-nucleul suprac(iasmatic primeste si impulsuri retiniene indirecte pe calea fibrelor proenite din nucleul entral al
C*L0 %e aceste cai, nucleul suprac(iasmatic primeste stimulii luminosi de la retina si are rol de pacemaBer in stabilirea
ritmurilor circadiene0
Sub )0 1 &unctiile 4ipotala.u#ului7 controlul $unctiilor 'e!etati'e8 ter.ore!larii8 re!larii .etaboli#.ului
4i/ric #i in!e#tiei /e ali.ente
-0Controlul functiilor egetatie
-stimularea (ipotalamusului anterior+ariile preoptica si supraoptica, si a portiunii entriculare a tuber cinereumului
determina e)acerbarea actiitatii agale si parasimpatice sacrate, manifestata prin: bradicardie, asodilatatie,
(ipotensiune arteriala, miozis, intensificarea motilitatii parietale gastrointestinale si ezicale0
-stimularea regiunii posterioara si laterala determina accentuarea actiitatii centrilor simpatici toracolombari, urmata
de dinamizarea actiitatilor metabolice si somatice in conditii de stres emocional, lupta sau fuga0 &e manifesta prin :
midriaza, piloerectie, ta(icardie, asoconstrictie, cresterea concentratiei adrenalinei in sange +rol dinamogen,0
.0 Controlul termoreglarii
Reglarea temperaturii organismului se realizeaza prin integrarea functionala a sistemului neros egeti,
neuroendocrin, a sist somatomotor si a raspunsurilor comportamentale0
-neuronii cu rol termoreceptor de la acest niel, in contact strans cu capilarele tesutului neros reactioneaza la
sc(imbari mici de temperatura a sangelui
-zona posterolaterala a (ipotalamusului contine si centrii termogeneze, care intra in actiune cand temperatura
organismului tinde sa scada0 Raspunsul termogenetic se manifesta prin asoconstrictie periferica, ta(icardie, cresterea
ratei metabolismului si a o)idarilor tisulare, declansarea frisonului termic0
-in zona anterioara, trofogena se gasesc centrii termolizei, sensibili la cresterea temperaturii mediului intern0
Raspunsul se manifesta prin asodilatatie periferica, transpiratie, ta(ipnee, scaderea actiitatii somatomotorii0
=0 Controlul metabolismului (idric
Reglarea izo(idriei cuprinde o gama larga de raspunsuri biologice, de la stimularea initiala a osmoreceptorilor celulari
si tisulari pana la reactia comportamentala de cautare si ingestie a apei0 Mecanismul implica stimularea
osmoreceptorilor, a receptorilor de olum, a fibrelor aferente primare ale n0 glosofaringian precum si receptorii
cognitii interesand sistemul lImbico si procesele neocorticale de condicionare si initare0
-centrul reglarii este reprezentat de nucleii supraoptic si paraentricular
-(ipoolemia si (emoconcentratia determina cresterea secretiei de ADC
-(iposecretia de ADC determina diabetul insipid
-(ipersecretia de ADC apare in urma pierderilor masie de lic(ide si se manifesta prin oligurie si cresterea
concentratiei urinare0
70 Controlul reglarii ingestiei de alimente
-nucleul entromedial este considerat :Centrul satietatii; si distrugerea sa e)perimentala produce (iperfagie,
caracterizata printr-un consum e)agerat de alimente0
-aria laterala a (ipotalamusului contine :Centrul alimentatiei;0 Distrugerea sa determina afagia, insotita frecent si de
adipsie0
Sub )1 1 &unctiile 4ipotala.u#ului7 controlul re!larii acti'itatii en/ocrine8 controlul aci'itatilo #e-uale8 #tarilor
e.otionale8 rolul 4ipotala.u#ului in .e.orie #i in .entinerea rit.ului circa/ian
-0Controlul actiitatii se)uale
Cipotalamusul contine centri care controleaza diferentierea si maturarea se)uala pe plan morp(ologic, endocrine si
comportamental0 Ei isi e)ercita actiunea prin intermediul a)ului (ipotalamo-(ipofizo-gonadal0
-substratul (ipotalamic al acestei actiitati este realizat prin interactiunea dintre nucleul arcuat si aria preoptica, ai
caror neuroni au organizare :feminina;0 La organismul genetic masculin, sub actiunea androgenilor plasmatici, aria
preoptica a (ipotalamusului se organizeaza dupa modelul masculin, caract printr o secretie continua si constanta a
factorilor de eliberare a (ormonilor gonadotropi0
-leziuni mi)te (ipotalamo-(ipofizare pot fi asociate cu e)cesul de prolactina, st(, act(0
-dopamina sintetizata in nucleii arcuat si perientricular in(iba secretia de prolactina pe calea sist port
(ipotalamo(ipofizar ca urmare, agonistii dopaminei au efecto faorabil asupra tumorilor prolactinsecretante0
.0Controlul starilor emotionale
.F
-aferentele limbice reprezinta semnalul declansator al reactiilor isceromotorii+lacrimi de bucurie, palme umede si
gura uscata in frica,0 "ntensitatea raspunsului la emotii ca dragoste, ura, suparare ariaza in functie de autocontrolul
realizat la niel neocortical0
=0Rolul (ipotalamusului in memorie
-la pacientii cu sIndrome 2orsaBoff care prezinta si leziuni ale corpilor mamilari apar (alucinatii izuale, dezorientare
temporospatiala, pierderea memoriei pt datele recente, pe care bolnaul le suplineste prin confabulatie0
70Rolul (ipotalamusului in mentinerea ritmului circadian
-mentinerea acestui ritm este controlata de (ipotalamus prin nucleul suprac(iasmatic0
-Leziuni ale (ipotalamusului se manifesta si prin perturbari ale ritmului somn-eg(e0
Sub ) 1 Subtala.u#ul
-este regiunea situata entral de talamus, medial de capsula interna, lateral si caudal de (ipotalamus
Nucleii subtalamusului:
-0 Nucleul subtalamic LuAs
-forma ooidala, localizat pe fata interna a portiunii pedunculare a capsulei interne
-aferente: corte)ul motor, premotor, prefrontal, talamus, nucleul pedunculopontin si segmentul palidal lateral:
a, fibrele corticosubtalamice cu originea in corte)ul motor: fibrele proenite din corte)ul precentral coresp fetei,
membrelor, se proiecteaza succesi de la marginea dorsolaterala spre zona centrala a nucleului5 fibrele din ariile 8,6,E
a/ung pana la marginea sa entromediala
b, fibrele talamosubtalamice proin din nucleii centromedian si parafascicular si se termina in -L= rostrala a nucleului
c, fibrele palidosubtalamice au originea in segmentul palidal lateral
d, fibrele tegmentosubtalamice sunt reciproce si proin de la nucleul reticulat pedunculopontin
-eferentele se indreapta spre ambele segmente ale pallidusului si substanta neagra0
.0Pona incerta este o banda ingusta de substanta cenusie situata sub fata entrala a talamusului
-este considerata ca e)tinderea diencefalica a 4R mezencefalice
-primeste fibre de la corte)ul prefrontal
=0 Nucleii campului lui 4orel
-insule neuronale situate in aria prerubrica
&ubstanta alba a regiunii subtalamice
-este reprez de eferentele nucleilor bazali, fibre cerebelotalamice, nigrotalamice, strionigrice si nigrostriate0 Ele iau
calea urmatoarelor fascicule:
a, ansa lenticulara - cuprinde fibre pallidofugale
b, fasciculul lenticular +campul C. 4orel, - contine fibre pallidofugale
c, fasciculul talamic +campul C- 4orel, este format din totalitatea fibrelor cu destinatie talamica
d, fasciculul subtalamic este alcatuit din fibre reciproce pallidosubtalamice
e, fibre comisurale care iau calea comisurii supramamilare, interconectand structurile subtalamice simetrice
Sub )" 1 Epitala.u#ul
-este format din glanda epifiza, trigonul (abenular, stria medullaris si comisura alba posterioara
*landa epifiza
-este atasata seg post al plafonului 0""", aand forma unui con de pin turbit craniocaudal0
-recesul pineal al 0""" o imparte in lama inferioara si lama superioara
-fata dorsala participa la delimitarea portiunii mediane a fantei cerebrale 1ic(at0 Are raporturi cu: corpul calos, ena
cerebri magna, arterele coroidiene post0
-fata entrala este situata intre cei . coliculi superiori, formand patul epifizei0
-circumferinta si arful in in raport cu marginea ant a cortului cerebelului, prin care nerii conari abordeaza epifiza0
-este atasata de structurile diencefalice prin: ped ant, mi/, inf0
-este alcatuita din capsula la e)terior care trimite in interior septuri asculare0 %arenc(imul este alcatuit din
pinealocite+elemental secretor, si celule gliale+astrocite in special, care formeaza o matrice ce separa pinealocitele si
dein mai numeroase spre baza glandei, constituind elemental celular predominant al ped epifizari,
-ascularizatia este asigurata de --. artere epifizare simetrice proenite din arterele filiare posterioare0
-ineratia este asigurata de fibre postggl noradrenergice care abordeaza epifiza la ni arfului sau
-are functii ma/ore, de obicei in(ibitorii in reglarea actiitatii (ipofizei, pancreasului endocrin, paratiroidelor,
suprarenalei si gonadelor0
-actiitatea sa secretorie este determinata de stimulii luminosi receptionati la ni retinei
-principalul (ormon al glandei este melatonina0
.6
#rigonul (abenular este zona delimitata inferior de coliculul superior si ped mi/lociu al epifizei, lat de pulinar si med
de ped anterior al epifizei
-este alcatuit din . nuclei: medial mai mic si lateral mai oluminos0 Ei primesc aferente prin stria medularis0
-eferentele formeaza fasciculul retrorefle) MeAnert, care se termina in nucleul interpeduncular si unii nuclei mediani ai
formatiei reticulare0
&tria medularis
-este o banda de substanta alba care urmeaza marginea interna a talamusului pana la nielul ariei septale0
-contine fibre care proin de la nucleii ariei septale, regiunea preoptica laterala si nucleii anteriori ai talamusului
Comisura alba posterioara
-este o structura comple)a, situata in lama inferioara a glandei epifize, alcatuita din grupe nucleare dispersate printre
fibrele de substanta alba orientate transersal
-proemina in caitatea 0"""
-nucleii apartin grupului oculomotor accesor si sunt : n0interstitial, n0 comisurii post, unii n0 pretectali, n0 e)tremitatii
craniale ai subst cenusii periapeductale0
-fibrele se dispun in: contingente inferior, mi/lociu+inter(abenular,, superior+interpulerian,
Sub )% 1 9entriculul III cerebral
-reprezinta lumenul diencefalului
-este situate intre cei . nuclei talamici, deasupra (ipotalamusului si inferior forni)ului si alului coroidian superior
-comunica cu entriculii laterali prin orificiile interentriculare si cu entriculul "9 prin apeductul mezencefalic
-prezinta . pereti laterali, . margini, baza si arf0
-0%eretii laterali
-santul (ipotalamic il imparte in . eta/e: a, superior t(alamic ce prezinta comisura intertalamica in centru
b, inferior (ipotalamic strabatut de columna anterioara a forni)ului
.0Marginea anterior de sus in /os prezinta:
-columnele anterioare ale forni)ului
-comisura alba anterioara
-lama terminala
-c(iasma optica
=0Marginea posterioara prezinta de sus in /os: baza glandei epifize
-comisura alba posterioara
-orificiul superior al ductului mezencefalic
-substanta alba a pedunculilor cerebrali
-corpul mamilar
701aza 0""" ! plafonul formata din membrana ependimara diencefalica deasupra careia se aseaza o panza coroidiana si
corpul forni)ului
>09arful 0""" la unirea celor . margini si patrunde in tulpina (ipofizara formand un dierticul al 0""" numit
infundibulum0
Sub )( 1 &ata laterala a e.i#$erului cerebral
-prieste spre calota craniana si la ni ei se gasesc = fisuri sau scizuri
4isura laterala sau a lui &Alius este prima care apare pe creierul embrionului si este cea mai lunga si mai profunda
fisura a emisferului
-incepe pe fata inf a acestuia in ung(iul e)tern al spatiului perforat ant
-prez doua port: o port pe fata inf a emisferului numita alecula care separa lobul orbitar de cel temporo-occipital si o
port pe fata lat numita fosa sAliana care separa lobul temporal de lobul frontal sic el parietal
-pe marg sub a scizurii se gaseste un opercul frontal si unul parietal
-la ni lor sunt proiectate aria motorize si senzitia a capului
-pe marg inf se gas operculul temporal
-acesti operculi masc(eaza insula care este sit in fundul fosei sAliene
4isura centrala incepe din dreptul operculului frontal si se termina pe lobul paracentral de pe fata mediala
-descrie = curburi successie: inf, mi/ si sup
-port emisferului sit inaintea acestei fisuri are functii motorii si associatie iar port sit post are functii receptoare si
associatie
4isura parieto-occipitala lat se desprinde de pe marginea sup a emisf
-este o e)tensie a fisurii parieto-occip int pe fata lat a emisf cerebral
.E
Aceste = fisuri delimiteaza 7 lobi: frontal, temporal, parietal si occipital
Lobul frontal: este cel mai oluminous
-se intinde pe toate cele = fete ale emisferului
-fata lat este delimitate inf de fisura lat si post de fisura centrala
-pe fata lat se gasesc doua santuri oriz care delim trei girusuri frontale: sup, mi/ si inf
Lobul temporal este plasat inf fisurii laterale si se e)tinde sip e fata inf aemisferului
-doua santuri oriz il imart in = girusuri temporale: sup, mi/ si inf
-lobul temporal prez si o fata sup reprez de planseul fisurii lateral ape care se gasesc cele doua girusuri temporale
transerse
Lobul parietal se e)tinde si pe fata med a emisf
-este lim ant de fisura centrala iar inf de cea lat
-post se continua cu lobul occipital
-pe fata sa lat se gasesc santul postcentral si santul intraparietal
Lobul occipital
-se e)tinde pe toate cele = fete ale emisf cerebral
-prez unul doua santuri superf0
Sub )) 1 &ata .e/iala a e.i#$erului cerebral
-se gaseste corpul calos
-corpul calos prezinda rostrumul, genunc(iul, corpul si spleniumul
-este separate de girusul cingular prin santul corpului calos
-santul incon/oara spleniumul corpului calos si se cont cu santul (ipotalamic
-pe fata med se mai gasesc = santuri: cingular, parieto-occipital medial si fisura calcarina
-santul cingular porneste de sub genunc(iul corpului calos si se termina pe marg sup a emisferului
-din santul cingular se desprind doua prelungiri: una ascendenta numita santul paracentral si una descendenta numita
santul subparietal
-intre santul cingular sic el al corpului calos se delim girusul cingular
-intre santul cingular si marg sup a emisf cerebral se gas girusul frontal medial
-santul parieto-occipital medial porneste de pe marg sup a emisferului si se termina la ni fisurii calcarine cu care se
uneste
-fisura calcarina porneste de pe polul occipital al emisf, se uneste cu santul parieto-occip int si a/ung la splenium
-intre fisura calcarina si santul parieto-oocipi med se gas lobul cuneus0
Sub )* 1 &ata in$erioara a e.i#$erului cerebral
-aici se gas port initiala a fisurii lat care imparte fata inf in lob orbitar si lob temporo-occipital
-lobul orbitar: reprez fata inf a lobului frontal, se spri/ina pe plafonul orbitei
-prezinta santul orbitar int
-santul contine bulbul si tractul olfacti
-lobul temporo-occipital reprez fata inf a lobilor temp si occipit
-post ine in raport cu cortul cerebelului
-ant ine in rap cu planseul fosei cerebrale mi/
-aceasta fata este strabatuta de un sant temporo-occipital lat si unul medial
-cel lat separa doua girusuri temporo-occipitale: med si lat
-cel med, impreuna cu santul (ipocampic delim girusul para(ipocampic
-e)trem ant a girusului (ipocampic se mai num lob piriform
-fisura cerebrala transersa este un sant larg delim sup de spleniumul corpului calos si inf de epifiza si coliculii sup
-se cont lat cu spatial dintre girusurile para(ipocampice si fetele lat ale pedunc cerebrali corespunzatori
Sub )+ 1 Structura #coartei cerebrale7 celulele #i #traturile
-scoarta cerebrala este alcatuita din doua teritorii inegale ca intindere si diferite morfo-functional: Alocorte)ul si
"zocorte)ul
-0 Alocorte)ul:
-reprez cea mai ec(e portiune a scoartei si are o struct redusa la trei straturi neuronale
-de la supraf spre prof: strat molecular, strat granular +receptor,, strat pAramidal +efector,
-alocorte)ul acopera girusul dintat si (Apocampul, toate formatii ale sist limbic
.0 "zocorte)ul:
-acopera ma/ supraf emisferice
=<
-reprez port cea mai noua: sa mai numeste neocorte)
-poate fi diizat in mezocorte) si cetocorte)
a, Mezocorte)ul:
-este stratificat pe sase straturi
-in strust sa predomina nr neuronilor piramidali
-densitatea straturilor granulare este mai mica
-fibrele intracorticale radiare sunt mai putine
-aferentele talamice a/ung in straturile corticale superf " si ""
-mezocorte)ul este intalnit pe girusurile cingular, para(ipocampic sic el al lobului piriform0
b, Ectocorte)ul:
-sau izocorte)ul propriu-zis
-ocupa restul scoartei cerebrale
-izocorte)ul propriu zis este format din neuroni si fibre neroase amielinice
Neuronii: sunt de > tipuri:
-0Cel orizontale ale lui Ca/al:
-au talie mica, dispusi orizontal
-se gasesc in str cel mai superf al scoartei, str " sau molecular
.0 Cel granulare +stelate,:
-sau neuroni poligonali
-se gasesc in toate str scoartei dar mai ales in str granulre "" si "9
=0 Cel piramidale
-se gasesc in str """ si 9 ale corte)ului cerebral
-in str 9 se gas doua tipuri de neuroni piramidali specializati: neuronii lui 1etz si neuronii lui MeAnert
70 Cel fuziforme
-mai frec in stratul 9"
>0 Cel lui Martinotti:
-se gsesc in fiecare din celelate str ale scoartei
Neuronii descrisi se dispun in sase straturi neuronale:
-de la supraf spre prof:
-0 &tr molecular
-contine cel oriz ale lui Ca/al, neuroni de tip *olgi "" si dendritele apicale ale neuronilor din str subiacente
-acestea impreuna cu a)onii neuronilor lui Martinotti se intretaie se intretaie cu prelungirile celulelor oriz formand
ple)ul tangential al lui E)ner0
.0 &tr granular e)tern:
-format din neuroni granulari, printer care se gasesc neuroni piramidali mici
=0 &tr pAramidal e)tern
-este form din doua substraturi de neuroni piram de dif forme
70 &tr granular intern
-are cea mai densa populatie neuronala
-port sa superf constituie str "9 alc din neuroni piramidali de marime mi/
-port sa prof, str "9b contine neuroni stelati a caror prelungiri coboara la neuronii strturilor 9 si 9"
-este principalul receptor al scoartei cerebrale si isi proiecteaza impulsurile la straturile profunde 9 si 9"
>0 &tr pAramidal intern
-contine neuroni piramidali mari
-in corte)ul motor intalnim neuronii 1etz iar in corte)ul isual neuronii MeAnert
-in str piram int se mai gasesc neuroni piramidali mici si mi/ si un nr mic de neuroni granulari
-este principalul efector al corte)ului cerebral
80 &tr fuziform:
-contine neuroni fuziformi si numerosi neuroni Martinotti
Sub ), 1 Structura #coartei cerebrale7 $ibrele #coartei cerebrale
-ariile scoartei sunt interconectate prin numeroase fibre cu: struct subcorticale, cu arii de pe acelasi emisfer si cu ariile
corticale de pe emisferul opus
-cone)iunile subcorticale pot fi aferente si eferente in raport cu corte)ul cerebral
A0 4ibrele aferente:
=-
-0 4ibrele talamo-corticale
-reprezinta a)onii neuronilor talamici si pot fi specifice si nespecifice
-cele specifice isi au originea in nucleii de releu ai talamusului
-cele nespecifice proin de la nuclei liniei mediane si nucleii intralaminari, in special de la nucleii centromedian si
parafascicular
.0 De mare importanta sunt fibrele pe care corte)ul le primeste de la creierul bazal ant, in spec de la nucleul bazal al
lui MeAnert
-aceste cone)iuni sunt profund afectate in boala Alz(eimer
=0 &pre intreaga supraf a scoartei se indreapta fibre noradrenergice cu originea in locus ceruleus
70 De la aria tegmentala entrala mezencefalica pornesc fibre dopaminergice apre corte)ul frontal sic el limbic
>0 4ibre serotoninergice, cu originea in rafeul mezencefalic si fibre (istaminergice cu orig in (ipotalamusul post0
10 4ibrele eferente:
-0 4ibrele cortico-talamice
-orig in str 9" al scoartei
.0 4ibrele cortico-striate
-orig in potiunile superf ale str 9 din intreaga supraf a scoartei
-se termina pe nucleul caudat si putamen
=0 Cele mai multe arii corticale, daca nu toate, trimit proiectii spre tectumul mezencefalic
70 Din portiunea interm a str 9 cortical se desprind fibrele cortico-reticulate, cortico-rubrice si cortico-pontine
>0 Din portiunea prof a str 9, nasc fibrele caii piramidale, cortico-spinale si cortico-nucleare
80 Nucleul claustrum este conectat in ambele sensuri, cu zone corticale intinse
-polul anterior al nucleului este conectat de lobul frontal, iar cel post de corte)ul occipital0
Sub *0 - Or!ani2area $unctionala a corte-ului cerebral 1 ori2ontala #i colu.nara
$rganizarea functionala a corte)ului cerebral: orizontala
-0 &traturile ", "" si """ receptioneaza si emit stimuli intracorticali si primesc fibre comisurale cu originea in emisferul
controlateral
-straturile " si "" primesc numeroase fibre nespecifice si controleaza tonusul cortical
-stratul "" interine in corelatiile intracorticale prin fibrele de asociatie
.0 &tratul "9 este principalul strat receptor al stimulilor specifici0
=0 &traturile 9 si 9" sunt efectoare
-de la ni lor pornesc eferentele corticosubcorticale precum si ma/oritatea fibrelor comisurale0
Sub *1 1 Ariile corticale #en2oriale #i receptoare
Ariile corticale senzoriale sau receptoare
-sunt ariile corticale la ni carora se proiecteaza fiecare din caile specifice senzitio-senzoriale
-0 Ariile sensibilitatii somestezice
-pe supraf scoartei e)ista doua arii somestezice: aria somestezica " si aria somestezica ""
a, aria somestezica "
-este asezata in intregime pe lobul parietal in girusul postcentral si coresp ariilor =, - si . ale lui 1rodmann
-se prez ca trei fasii longitudinale
-aria = se subimparte in aria =a, sit in fundul santului central si =b de pe ersantul ant al girusului postcentral
-aria = primeste in special fibre ale sensibilitatii cutanate si putine fibre ale sensibilitatii proprioceptie
-aria - primeste deasemeni predominant fibre ale sens tactile, dar mai multe fibre proprioceptie decat aria =
-aria . primeste in special fibre ale sensib proprioceptie constiente
b, aria somestezica ""
-se gaseste pe ersantul sup al scizurii lat
-de la supraf spre prof scizurii lat se proiecteaza succesi: capul, mb sup, trunc(iul si mb inf
-cei mai multi neuroni din aria somestezica "" raspund la stimuli cutanati
.0 Ariile sensibilitatii izuale
a, aria izuala primara
-este localizata pe marginile scizurii calcarine
-corespunde ariei -F a lui 1rodmann
-d0p0d00 citoar(itectonic, la ni ei gasim cel mai tipic e)emplu de izocorte) (ipergranular
b, ariile izuale secundare
-sunt ariile -6 si -E, asezate ant-lat ariei -F
=.
-aria -6 sau parastriata este formata dintr-un corte) granular
-aria -E sau prestriata este asezata ant ariei -6
=0 Ariile sensibilitatii auditie
a, aria auditia primara
-se e)tinde inegal pe ambele girusuri transersale ale lui Cesc(l
-cuprinde port mi/ a girusului transers ant si o port din girusul trans post
-impreuna constituie aria auditia primara sau aria 7- a lui 1rodmann
b, aria auditia secundara
-cuprinde restul girusului transers post +aria 7., si port adiacenta a girusului temporal sup +aria ..,
70 Ariile estibulare
-dispune de putine proiectii corticale
>0 Ariile sensibilitatii gustatie
-coresp ariei 7= de pe operculul parietal
-sensibilitatea gusttia are si proiectii limbice
80 Ariile sensibilitatii olfactie
-cuprind arii ale alocorte)ului precum si arii de pe neocorte)ul orbito-frontal0
Sub * 1 Ariile corticale .otorii #au e$ctoare
Ariile corticale motorii sau efectoare:
-sunt:
-0 aria motorie primara +aria 7,
.0 aria motorie suplimentara
=0 aria premotorie +aria 8,
70 campul frontal al miscarilor oluntare ale oc(ilor
-0 Aria motorie primara
-este reprez de aria 7 si coresp girusului precentaral si ersantului ant al scizurii centrale
-ea trece si pe fata mediala a emisferului, cuprinzand port ant a lobului paracentral
-la ni ariei 7 gasim un izocorte) agranular aand in stratul 9 neuronii lui 1etz
-pe corte)ul ariei 7, de /os on sus se afla zonele care comanda laringele, faringele, limba, musc(ii fetei, aim b sup, ai
trunc(iului si ai mb inf
-centrii corticali ai piciorului se afla pe fata mediala a emisferului cerebral
-ariile corticale care comanda musc(ii mainii, ai policelui si ai fetei sunt mai intinse decat cele care comanda musc(ii
trunc(iului sau ai mb inf
-neuronii corticali din aria motorize primara sunt abilitati sa codeze si forta cu care musc(ii trebuie sa se contracte
-s-au identificat = tipuri de neuroni: neuroni dinamici, neuroni statici si neuroni micsti
-aria 7 isi e)ercita controlul asupra motoneuronilor periferici prin intermediul cailor cortico-spinale
-corte)ul motor primar controleaza actiitatea motorize olitionala pentru toti musc(ii
-la ni maduei, fibrele cailor cortico-spinale pot actiona asupra motoneuronilor spinali fie direct, fie prin interm
motoneuronilor
-actiunea directa se e)ercita in special asupra motoneuronilor care controleaza mm distali ai mb
-neuronii ariei motorii primare sunt informati de consecintele miscarii
.0 Aria motorie suplimentara
-se e)tinde pe fata mediala a lobului frontal
-dinainte indarat, pe aceasta arie sunt proiectate fata, mb sup, trunc(iul si mb inf
-aceasta arie este conectata de ariile parietale =, -, ., > si F, de aria premotorie, de aria motorie 7 si de corte)ul
prefrontal
-aria motorie suplimentara, alaturi de aria premotorie 8, se afla pe prima treapta ierar(ica a sist motor
-aria motorie suplimentara dispune de cone)iuni directe cu trunc(iul cerebral sau madua spinarii
-aria motorie suplimentara primeste numeroase aferente de la nuclei bazali prin intermediul talamusului
=0 Aria premotorie
-corespunde ariei 8
-se afla pe fata lat a emisf, inaintea ariei 7
-este un izocorte) agranular, nu contine neuronii lui 1etz
-aria 8 a fost impartita in subariile 8a si 8b si fiecare dintre ele in subariile alfa si beta
-aria 8 /oaca un rol c(eie in orientarea corpului si a bratului spre tinta
==
-aria 8 are si rolul de a pregati adecat reactia motorie la stimuli tactili sau la alti stimuli periferici
-leziunea ariei 8 se manifesta prin reactii anormale la stimuli periferici: tipica este aparitie refle)ului de apucare
70 Campul frontal al miscarilor oluntare ale oc(ilor
-la partea inf a ariei 6, pe fata lat a lobului frontal se gaseste campul frontal al oc(ilor
-controleaza misc con/ugate oluntare ale oc(ilor
-ariile 77 si 7> de pe girusul frontal inf al emisf stang coresp centrului motor al limba/ului
Sub *" 1 Ariile corticale /e a#ociatie a lobului pre$rontal8 ale corte-ului .e/io-orbito-$rontal #i ale
lobului te.poral
-cuprind apro) .L= din intinderea corte)ului cerebral
-ele asociaza ariile senzoriale sip e acestea cu ariile motorii
-sunt suportul anatomic a celor mai inalte functii cerebrale precum gandirea, limba/ul, inatarea, memori
-principalele arii de asociatie sunt: ariile de asociatie ale lobului prefrontal, ariile de asociatie ale corte)ului medio-
orbito-frontal, ariile de asociatie ale lobului temporal, ariile associatie parieto-temporo-occipitale
-0 Ariile de asoc ale lobului prefrontal:
-se e)tend spre polul frontal al emisferului cerebral, inaintea ariei premotorii si corespund ariilor E--. ale lui
1rodmann
-se afla pe fata lat a lobului frontal si se prelungesc si pe fata orbitara a acestuia
-sunt constituite dintr-un izocorte) eugranular
-ariile prefrontale primesc aferente transcorticale sau subcorticale de la toate ariile senzitio-senzoriale si in special de
la ariile cu inalte functii integratie cum sunt cele parieto-temporo-occipitale
-ariile prefrontale sunt implicate in planificarea miscarilor oluntare
-lobul frontal indeplineste si alte functii: implicat in memoria de scurta durata
.0 Ariile de asociatie ale corte)ului medio-orbito-frontal
-stimularea electrica a corte)ului medio-orbito-frontal produce reactii egetatie caracteristice starii de eg(e:
cresterea tensiunii arteriale, desincronizarea EE*, cresterea cortizolului plasmatic5 toate aceste manifestari sunt
inglobate in reactia de trezire
-lezarea corte)ului orbito-frontal la cimpanzeu este urmata de depresia reactiitatii emotionale si agresiitatii
animalului5 scade si reactiitatea la durere
-corte)ul prefrontal sic el medio-orbito-frontal /oaca roluri importante in comportament, memorizare si formarea
personalitatii0
=0 Ariile de asoc ale lobului temporal
-sunt implicate in functia de memorizare si comportamentul afecti-emotional
a, functia de memorizare
-ablatia corte)ului temporal inf la maimute duce la scaderea capacitatii de inatare a informatiilor primate pe cale
izuala
-ablatia corte)ului temporal sup este urmata de deficiente asem pt inf acustice
b, comportamentul afecti-emotional
-rolul lobului temporal in comportamentul afecti-emotional a fost dem in urma obseratiilor effectuate pe bolnaii
diag cu epilepsie temporala
-in epilepsia temporala dreapta: dezinteres frecent pentru iata se)uala, cresterea agresiitatii, (ipermotiitate
-in epilepsia temporala stanga: rigoare morala e)trema, e)agerarea simtului autocritic, inclinatii spre e)plicatii
filozofice
-in iata afecti-emotionala e)ista o contributie diferita a celor doua emisfere cerebrale
-o alta caracteristica a personalitatii de tip temporal esta atacul de panica: crize spontane, scurte, repetate, in cursul
carora bolnaul traieste senzatia unei catastrop(e ineitabile fara a aea un moti0
Sub *% 1 Ariile a#ociati'e parieto-te.poro-occipitale3 Cla#i$icarea a$a2iilor3 Ate-ia3 Di#le-ia
-aceste arii sunt plasate in zona de rapantie dintre lobii parietal, temporal si occipital si intre ariile sensibilitatilor
somestezice, auditie si izuale de la care primesc importante aferente
-au inalte functii integratie si sunt differentiate in raport cu dominanta emisferica
-scoarta lobului parietal post este implicata in procesul de atentie la stimuli izuali si eentual la miscarile lor in spatiu
-pacientii cu leziuni ale lobului parietal post prez deficiente in legatura cu ealuarea perceptiilor legate de relatiile
spatiale
-lezarea lobului parietal post de pe emisferul dreapt duce la pierderea capacitatii de receptie a oricarui mesa/ sensorial
din /um stanga a corpului si c(iar a /um stangi a spatiului e)tern
=7
-pacientul nu-si recunoaste membrele stangi, c(iar atunci cand ii sunt aduse in campul isual!asa numitul sindrom de
negli/are
-emisferului drept ii reine o functie subtila in orbire, desi aceasta functie apartine emisferului dominant + in marea
ma/ a cazurilor, emisf stang,
-emisf drept diri/eaza intonatia, intensitatea si sincronizarea cuintelor0
-ariile parieto-temporale stangi sunt fundamental legate de limba/
-limba/ul consta in pronuntarea cuintelor si legarea lor in fraze sintactice capabile sa transmita o gandire
-el presupune doua componente care stau la baza comunicarii interumane: o componenta e)presia, efectorie, reprez
de rostirea cuantului sau scrierea lui si o componenta receptorie care permite intelegerea mesa/ului auzit sau citit
-pentru fiecare componenta a limba/ului e)ist ape emisferul dominant arii corticale specializate, astfel:
-in piciorul girusului frontal inf coresp ariilor corticale 77 si 7> se afla centrul motor al orbirii care comanda planul
musc(ilor lingo-laringo-faringieni
-e)trem post a girusului temporal sup si partea adiacenta a lobului parietal reprez aria senzoriala a limba/ului: la acest
ni are loc intelegerea mesa/ului rostit sau citit
-intre centrul motor si aria senzoriala e)ista numeroase cone)iuni, cea mai important fiind cea reprez de fibrele fasc
arcuat al subs albe emisferice
#ulburarile de limba/ surenite in urma afectarii structurilor descries se numesc afazii0
Clasificarea afaziilor:
-0Afazia receptorie
-leziunea afecteaza aria receptorie KernicBe
-bolnaul nu intelege semnificatia cuintelor auzite sau citite sin u poate repeat o fraza ceruta de medical care-l
e)amineaza
-orbirea bolnaului este fluenta dar utilizeaza cuintele incorrect sau in combinatii neasteptate
-limba/us este e)cesi, logoreic
-bolnaul nu isi da seama de toate aceste afectiuni
.0 Afazia motorize de tip 1roca
-leziunea este frontala afectant aria lui 1roca
-bolnaul intelege cuintele auzite sau citite dar orbirea sa este ezitanta si distorsionata
-bolnaii sunt constienti de erorile orbirii lor
-afazia motorize este adesea insotita de (emipareza dreapta, tulburari seere de scris si uneori aprazie orala
=0 Afazia de conducere
-leziunea afecteaza fascicolul arcuat
-orbirea este afectata
-este insotita de (emi(ipoestezie dreapta
70 Afazia globala
-leziunea este e)tinsa larg pe ambele parti ale fisurii sAliene
-bolnaul prez o incapacitate totala de comunicare
>0 Afazia anomica
-sau sindromul de izolare
-leziunea afecteaza portiunea post-inf a lobului temporal, izolandu-l de corte)ul din /ur
-poate cuprinde si circumolutia para(ipocampica si (ipocampul
-orbirea este fluenta darn u isi poate aminti numele obiectelor decat cu greutate
-memoria recenta este alterata
80 Afaziile transcorticale
-leziunea este e)terioara centrilor perisAlieni ai lumba/ului
-in forma motorize, leziunea este plasata in lobul frontal, inaintea ariei lui 1roca
-in forma senzoriala, lesiunea este la ni zonei parieto-temporo-occipitale0
Afaziile surin cel mai frecent in urma (emoragiilor cerebrale0
Ale)ia!incapacitatea bolnaului de a intelege ceea ce citeste
-poate apare in cadrul unui sindrom afazic sau poate fi de sine statatoare
-poate fi pura sau asociata cu agrafia
-ale)ia pura-se intalneste in leziunile distructie ale suns albe a lobului occipital stang associate cu lezarea
spleniumului corpului calos
-leziunea occipitala stanga are ca effect pierderea imaginilor din campul isual drept
=>
-ale)ia cu agrafie-se intalneste in leziunile din girusurile supramarginal si angular
Disle)ia!incapacitatea de a intelege mai mult de catea randuri deintr-un te)t citit
-este frecent intalnita la stangaci
Sub *( 1 Ariile corticale 'e!etati'e
-controleaza functiile iscerale
-se gasesc pe tpate fetele emisf cer
a, pe fata lat a lobului frontal
-la ni ariei 8 s-au descris centrii sudorali, piloerectori, asomotori, lacrimali, saliarA si ai motilitatii pupilare
b, pe fata bazala a lobului frontal
-in aria -= a corte)ului orbitar s-au identifcat centrii care influenteaza misc respiratorii, precum si zone care stimulate
produc cresterea presiunii arteriale
c, pe fata mediala a lobului frontal
-stimularea ariilor .= si .7 sit pe girusul cingular produce asodilatatie, midriaza, piloerectie, modificari cardioasc si
respiratorii
-s-au descries centrii ezicali: unul in dreptul lobului frontal, al retentiei si altul pe lobulul paracentral, al golirii
ezicale0
c, pe lobul temporal
-stimularea ariei =6 din arful lobului temporal det cresterea tensiunii arteriale
-prin e)citarea corte)ului insular se produce o crestere a peristaltismului si dureri abdominale
"n general, centrii corticali egetatie prez unele particularitati:
-unii se gasesc in imediata apropiere a celor somatici: e)0 Centrii asomotori sunt asezati in ecinatatea celor ai
motilitatii somatice5 centrul secretiei lacrimale este sit in ecinatatea centrului cortical motor al limbii
-alti centri egetatie corticali sunt sit in apropierea ariilor implicate in iata emotionala si a functiilor associatie
-centrii corticali egetatie sunt legati in ambele sensuri cu talamusul, (ipotalamusul, sis limbic, formatia reticulate si
centrii egetatie din trunc(iul cerebral0
Sub *) 1 Nucleul cau/at
-are forma de irgula cu e)trem oluminoasa ant-inf
-descrie o curbura cu concaitatea in /os si inainte, in care este cuprins nucleul t(alamic
-nucleul caudat se inscrie in concaitatea entriculului lat
-bratul sup al nucleului caudat prez capul si corpun nucleului
-bratul inf, efilat, ii formeaza coada
-capul prez port cea mai oluminoasa a nucleului si se afle in lobul frontal
-se indreapta in /os, proemina inaintea spatiului perforat ant si trimite o punte de legatura spre e)treme rostrala a
putamenului, pe sub bratul ant al capsulei interne
-corpul continua nemi/locit capul
-limita dintre ele o formeaza un plan ertical coborat prin foramen interentriculare
-corpul se afla in prof lobului parietal si incon/ura polul post al talamusului
-coada este efilata si patrunde in imediata ecinatate a nucleului amigdalian
-pe toata lungimea sa, nucleul caudat trimite prelungiri care traerseaza capsula interba si sfarsesc in nucleu lenticular
-toata fata cone)a a nucleului este entriculara, priind spre entriculul lat si formeaza succesi: planseul prelungirii
frontale a entriculului lat +la ni capului,, planseul corpului entriculului +la ni corpului,, peretele ant al raspantiei
entriculare +la ni cont capului cu coada,, peretele sup al prelungirii sfenoidale a entriculului lat +la ni cozii,
-toata fata concae a nucleului caudat este capsulara fiind in raport cu bratul ant, genunc(iul, bratul post, segm
retrolenticular si segm sublenticular ale capsulei interne
-marg int: la ni capului nucleului caudat ine in rap cu septum pelucidum si pentru restul nucleului ea formeaza
impreuna cu talamusul santul talamo-striat in care gasim: ena talamo-striata, stria terminalis0
-marg e)t: la ni capului si corpului ine in rap cu marg lat a corpului calos si la ni cozii este in raport cu subs alba a
lobului temporal
Sub ** 1 Nucleul lenticular #i nucleul clau#tru.
-0Nucleul lenticular
-are forma de piramida triung(iulara cu baza indreptata lat
-pe sect frontala si oriz are forma triung(iulara, cu f orientat medial si baza priind lateral
-fata e)t: sau baza nucleului, prieste spre fundul fisurii laterale de care este separate prin capsula e)terna, claustrum si
capsula e)trema
=8
-fata ant-sup este separate de capul nucleului caudat prin bratul ant al capsulei interne
-o fata post-sup despartita de t(alamus prin bratul post al capsulei interne
-o fata inf ce coresp regiunii sublenticulare si cozii nucleului caudat
-reg sublenticulara este asezata ant-lat celei subtalamice si este traersata de comisura alba ant care o imparte in doua
segmente:
-o reg sublenticulara ant in care se aseaza comisura lui MeAnert, subs nenumita si pedunculul inf-int al talamusului
-subs nenumita este un comple) neuronal (ipercrom asezat sup spatiului perforat ant si sub comisura alba ant5 lat se
margineste cu nucleul amigdalian iar medial cu (ipotalamusul lat5 la ni acestui comple) se gasesc nucleul bazal al lui
MeAnert si nuclei ai ariei septale
-o reg sublenticulara post prin care trec fasc temporo-talamic, temporo-pontin si port finala a caii acustice
-f nucleului lenticular coresp genunc(iului capsulei int
-e)trem rostrala a/ pana in spatial perforat ant unde inglobeaza tuberculul olfacti
-e)trem caudala coresp segm retrolenticular al capsulei int
-nucleul lenticular este subdiizat de o lama subt de subs alba, numita lama medulara int, in doua parti:
-una e)terna, corespunzatoare bazei, numita putamen
-o portiune int, numita palidus
-nucleul caudat si putamenul formeaza striatum dorsalis
-palidusul are origine diencefalica0
.0 Nucleul claustrum
-se prezinta ca o banda ingusta de subs cenusie ce se interpune intre putamen si corte)ul insular
-este separate de corte)ul insular prin capsula e)trema, iar de putamen prin capsula e)terna
-claustrum a fost consid ca fiind parte din corpul striat
-are legaturi comple)e cu neocorte)ul
-este un nucleu de releu
Sub *+ 1 Structura #i cone-iunile corpului #triat
-striatul dorsal, ca sic el entral, este alc din neuroni mici si mari
-pot prez pe dendritele lor spini
Neuronii mici
-cei care prez spini s n neuroni & si sunt cei mai numerosi neuroni ai striatului
-sunt neuroni de tip multipolar
-in functie de mediatia lor c(imica ei pot fi de trei tipuri: &- aand mediatorul reprezentat de *A1A, &. contin
enBefaline si &= fiind &%-ergici
-neuronii enBefalinergici au receptori de tip D. pentru dopamine, iar cei &%-ergici au receptori de tip D- pentru acelasi
mediator
-neuronii mici de tip & primesc ma/ principalelor aferente ale stratului, iar a)onii lor constituie totalitatea eferentelor
striatale
-neuronii mici fara spini +A&, sunt intrinseci
-la ni lor s-a eid prez acetilcolin-esterazei, colin-acetil-transferazei si a somatostatinei
Neuronii mari
-cei care au dendrite cu spini contin acetilcolin esteraza si colin acetil transferaza
-cei fara spini par a aea aceeasi semnificatie
&tructura palidusului
-este mai sarac in cellule
-nr neuronilor reprez -L> din cel al neuronilor striatali
-neuronii din palidus sunt mari, multipolari, fusiformi sau triung(iulari si mai densi in palidus lateralis
Cone)iunile striatului dorsal
-0 4ibrele aferente striatului dorsal
'proin de la corte)ul cerebral, nuclei talamici intralaminari, nucleul retrorubric, locus ceruleus
a, aferente corticale
-pornesc de pe intreaga supraf a corte)ului, din straturile 9 si 9" ale acestuia
-cele cu orig in corte)ul somato-senzorio-motor se indreapta predominant spre putamen si au organiz topica
-fibrele cu orig in ariile motorii ale corte)ului sunt sunt uni- si bilaterale
-striatul dorsal are acces la toate tipurile de inf senzoriale, cu e)ceptia celor olfactie
-toate fibrele cortico-striate sunt glutamatergice
=F
b, aferentele talamice
-o parte proin de la nucleul centromedian si sunt destinate putamenului
-o alta parte proin de la nuclei intralaminari, in special de la nucleul central lat si se indreapta spre nucleul caudat
c, aferente din partea subs negre si a nucleul retrorubric
-sunt dopaminergice si isi au originea in pars compacta a subs negre si in nucleul retrorubric
d, aferente de la nuclei dorsali ai rafeului
e, aferente de la locus ceruleus
.0 4ibre eferente ale striatului dorsal
-se concentreaza asupra a doi poli: palidusul si pars reticulate a subs negre
-fibrele strio-palidale sunt a)oni ai neuronilor & din struct striatului
-eferentele striatului dorsal spre pars reticulate a subs negre: parcurg o cale directa si una indirecta
-calea directa este reprez de fasc pectineat strio-nigric
-calea indirecta: fibrele acestei cai isi au orig in palidus si urmeaza doua curente:
-cele cu orig in palidusul lat se indreapta spre nucleul subtalamic
-cele cu orig in palidusul medial sfarsesc in nucleul pedunculo-pontin al formatiei reticulate0
Cone)iunile striatului entral
-striatul entral este alc din nucleul accumbens si tuberculul olfacti
-nucleul accumbens se prez sub forma unei mici e)pansiuni de pe marg mediala a capului nucleului caudat
-tuberculul olfacti este reprez de subs cenusie a spatiului perforat ant sit inaintea bandeletei diagonale
-0 Aferentele striatului entral
a, aferente corticale
-sunt cele mai numeroase si proin din ariile limbice ale corte)ului cerebral
b, aferentele amigdaliene
-din nucleul bazal lat al migdalei pornesc fibre care a/ la tuberculul olfcti
.0 Eferentele striatului entral
-se indreapta spre cei doi poli: palidusul entral si pars reticulate e subs negre
-de la palidusul entral eferentele a/ung la nucleul dorso-median al talamusului, nuclei liniei mediene, nuclei
(abenulari0
-de la pars reticulate eferentele urmeaza aceleasi cai, directa si indirecta, descrise la striatul dorsal0
Sub *, 1 Cap#ula interna
-are forma de ung(i diedru cu desc(iderea laterala in care patrunde nucleul lenticular
-pe sectiune frontala prin corpii mamilari are aspectul unei lame de subs alba
-pe sect oriz trecuta prin genunc(iul si spleniumul corpului calos, capsula int apare sub forma unui ung(i diedru aand
lat nucleul lenticular si medial capul nucleului caudat
-prezinta mai multe segmente:
-un brat ant, limitat intre capul nucleului caudat si fata ant-sup a nucleului lenticular5 acest segm este diri/at oblic
inainte si inafara si este traersat de punti de subs cenusie si fibre care leaga nuclei caudat si lenticular
-un genunc(i, aflat la /onctiunea bratului ant cu cel post, limitat lat de palidus si medial de ung(iul dintre nucleul
caudat si t(alamus
-un brat post, cuprins intre nucleul lenticular si t(alamus
-un segm retrolenticular, care prelungeste bratul post indaratul planului trecut prin e)treme post a nucleului lenticular
-un segm sublenticular care se confunda cu reg sublenticulara
&truct capsulei interne
-in bratul ant se gasesc fibre fronto-pontine care unesc corte)ul frontal cu nuclei pontici, pedunculul ant al talamusului
care leaga corte)ul frontal cu nuclei dorso-median si ant ai talamusului, fibre ale sist limbic si ale (ipotalamusului ant
care se indreapta spre corte)ul frontal, fibrele transersale care unesc nucleul caudat de cel lenticular0
-in genunc(i se anga/eaza fibrele cortico-nucleare ale caii piramidale
-prin bratul post trec fibrele cailor piramidale, fibrele cortico-rubrice, fibrele parieto-pontine, pedunculul sup al
talamusului si fibre care unesc palidusul de nucleul subtalamic0
-segmentul retrolenticular cuprinde radiatiile optice sau fasciculul geniculo-calcarin, fibre ale pedunculului post al
talamusului, fibre occipito-tectale si occipitocoliculare, fibre occipito-pontine
-in segmenul sublenticular trec radiatiile acustice, fibrele temporo-pontine si fibre care unesc corte)ul insular si
temporal de nucleul t(alamic
-bratul post si segm retrolenticular sunt cele mai importante
=6
Sub +0 1 Centrul .e/ular
-fibrele care intra in structura centrului medular se pot clasifica in: fibre de proiectie, fibre comisurale si fibre de
asociatie
-0 4ibrele de proiectie
-unesc scoarta cerebrala cu celelalte eta/e ale nera)ului
-apartin cailor senzitio-senzoriale sau celor motorii
-fibrele senzitio-senaoriale sunt a)oni ai neuronilor talamici de releu si reprez etapele finale ale cailor somestezice,
izuala, auditia si gustatie
-fibrele cailor motorii apartin sistemului pAramidal
.0 4ibrele comisurale
-unesc intre ele puncte simetrice sau asimetrice de pe scoarta celor doua emisfere
-intra in struct comisurilor emisf
=0 4ibrele de asociatie
-unesc puncte de pe scoarta aceluiasi emisfer
-pot fi scurte unind circomolutii ecine sau lungi care trec de la un lob emisferic la altul formand > fascicule mai
importante:
-fascicolul longitudinal superior sau arcuat, uneste corte)ul perieto-temporo-occipital de cel al lobului frontal
-fascicolul fronto-occipital sau subcalos care uneste corte)ul frontal de cel occipital si temporal
-fascicolul unciform leaga aria motorize a limba/ului si corte)ul orbito-frontal de corte)ul temporal ant
-fascicolul cingular care apartine sist limbic
-fascicolul longitudinal inf
Sub +1 1 Co.i#urile intere.i#$erice .ici7 tran#/ience$alice
-unele se dispunla ni planseului entriculului """ ! comisurile planului inf
-altele sunt plasate mai aproape de plafonul entr """ ! comisurile planului sup
A0 Comisurile planului inf
-0 Comisura lui *auden sau intergeniculata
-dubleaza marginea post a tracturilor si a c(iasmei optice, traersand (ipotalamusul
.0 Comisura lui MeAnert sau supraoptica dorsala
-este formata din fibre comisurale ce trec prin (ipotalamus si unesc nuclei lenticulari
=0 Comisura lui 4orel sau subtalamica
-este formata din fibre ce unesc nuclei subtalamici si zona incerta
10 Comisurile planului sup
-0 Comisura alba post
-este un cordon ingust cu directie transersala, asezat pe marg post a entr """, intre epifiza si desc(iderea apeductului
mezencefalic
-prez fibre implicate in refle)e izuale:
-fibre intercoliculare sup
-fibre care unesc aria pretectala cu nucleul ciliar al nerului oculomotor
-fibre cu orig in nuclei comisurii post, nucleul interstitial, nucleul (abenular0
.0 Comisura (abenulara
-formata din fibre transersale care reunesc intre ei cei doi nuclei (abenulari simetrici
=0 Comisura intertalamica
- este inconstanta si reprez la om, cand e)ista, relieful nucleului comisural al nucleilor liniei mediane a talamusului
70 Comisura alba ant
-cea mai ec(e comisura interemisferica d p d filogenetic
-se prez ca un cordon alb
-are un segm median plasat la marg ant a entr """
-doua segm lat
&pre e)trem ei, fibrele comisurii albe ant se impart in doua manunc(iuri: ant N post
Sub + 1 Co.i#urile intere.i#$erice .ari7 $orni-ul
-forni)ul este o formatiune alc din doua coloane de subs alba
-in segm lor mi/ se alatura una de alta formand corpul forni)ului
-inainte si indaratul corpului, coloanele raman distantate intre ele formand pilierii forni)ului: . ant si . post
-corpul si pilierii descriu o bolta cu concaitatea in /os si inainte
=E
Corpul forni)ului:
-are forma de triung(i cu arful indreptat ant
-fata sup aderenta la fata ei post la corpul calos
-pe linia mediana a acestei fete se insera septul pelucidum iar lat lui fata sup a corpului forni)ului ia parte la formarea
planseului corpului entr lat
-o fata inf in raport cu alul c(oroidian sup si mb tectoria a entr """
-lat, fata inf a corpului forni)ului coresp fetei dorsale a talamusului
-doua marg lat flancate de ple)urile coroide lat
-o baza indreptata post si aderenta de fata inf a corpului calos
-un arf care coresp locului de diergenta a pilierilor ant
%ilierii ant
-se departeaza unul de celalalt in ung(i ascutit
-incon/ura pe dinainte polul ant al talamusului cu care delim orificiul interentr Monro
-se termina in corpii mamilari
%ilierii post
-se indreapta post-e)t
&tructura forni)ului
-forni)ul este format din fibre longitudinale si transersale
-fibrele trans sunt cele mai numeroase, cca . milioane
-fibrele transersale sunt mai putin numeroase si singurele care dau forni)ului abilitarea de comisura interemisferica
-aceste fibre alc comisura inter(ipocampica
4orni)ul face parte din fascicolele de asociatie ale sist limbic, /oaca un rol important in comportamentul instinctie-
emotional si in iata afectia0 Rolul principal este in procesul de memorizare0
Sub +" 1 Co.i#urile intere.i#$erice .ari7 corpul calo#
-este principala comisura interemisf si cea mai noua filogenetic
-prez doua componente: una izibila dupa departarea celor doua emisfere si alta cuprinzand e)treme sale lat
-port izibila are forma de bolta concae in /os, prezinta trei segm: genunc(iul, corpul si spleniumul corpului calos
-spleniumul este e)treme post a acestuia si reprez partea cea mai oluminoasa
-genunc(iul reprez e)treme ant, cone)a, a corpului calos si este asezat la cca = cm indaratul polului frontal
-el se termina inf printr-o port efilata numita rostrumul corpului calos
-corpul corpului calos prez:
-o fata sup care se afla in fundul fisurii interemisferice5 prin sinusul corpului calos este despartita de girusul cingular
-fata inf da insertie corpului forni)ului5 pe linia mediana se prinde marg sup a septului pellucid5 lat ei, formeaza
plafonul prelungirilor frontale si a corpului entr lat
-spleniumul este asezat deasupra epifizei si a coliculilor cadrigemeni cu care delim fisura trans a creierului
&truc corpului calos
-este format din catea milioane de fibre care leaga intre ele puncte simetrice sau nesimetrice de pe scoarta celor doua
emisfere cerebrale
-ele au orig in straturile profunde ale corte)ului sip e parcursul lor spre emisf opus nu dau colat
-functiile corpului calos: functii psi(ice, ale perfectiunii si ale armoniei gandirii0
&ub 67 ' 9entriculul lateral
9entriculii laterali
-sunt caitati perec(e si simetrice
-reprez lumenul primiti al eziculelor telencefalice
-are forma de potcoaa care cuprinde in concaitatea sa curbura nucleului caudat si polul post al talamusului
%rezinta: un corn frontal,un corn temporal,un corn occipital,raspantia entriculara
-0 Cornul frontal:
-reprez bratul sup al potcoaei emtriculare si i se descriu doua port:
-un segm ant aflat in interiorul lobului frontal si care reprez capul cornului frontal sau cornul frontal propriu zis
-un segm post, care se gaseste in lobul parietal si care se mai numeste corpul entr lat
-segm sup prez: un perete sup reprez de fata inf a corpului calos, un perete inf reprez de capul nucleului caudat si
genunc(iul corpului calos, un perete intern format de septul pellucid, o marg e)t care coresp /onctiunii corpului calos
de nucleul caudat si o e)treme sup care coresp genunc(iului corpului calos
7<
-segm post sau corpul entr prez: un perete sup format de fata inf a trunc(iului corpului calos, un perete inf format de
corpul nucleului caudat, santul talamo-striat, t(alamus si fata sup a forni)ului, un perete int format de septum pellucid
la ni caruia se gaseste orificiul interentricular pe unde entr lat comunica cu cel diencefalic, o marg e)t care coresp
unirii corpului calos de nucleul caudat
.0 Cornul occipital prezinta:
-un perete supero-e)t format din o serie de fascicole de subs alba: forcepsul mare al corpului calos, tapetum, fasc sup
al radiatiilor optice si fasc long inf
-un perete infero-int care prezinta doua proeminente: bulbul cornului post +supero-int, si calcar ais +inf-e)t,
-doua margini: supero-int si inf-e)t date de reunirea peretilor
-o e)treme post acoperita de fibrele forcepsului post
=0 Cornul temporal sau sfenoidal
-este plasat in lobul temporal
-prez:-un perete sup-e)t constitui de tapetum, coada nucleului caudat si stria terminalis
-un perete inf-int pe care se gaseste eminenta colaterala a lui MecBel, (Apocampul si fimbria
-o marg e)t dublata de fasc long inf
-o marg int pe care se gaseste santul coroidian
-o e)tern ant
70 Raspantia entriculara
-este cea mai dilatata port a entr lat si la ni sau se intalnesc cele trei coarne ale acestuia
%le)urile coroide ale entr lat sunt niste proeminente rosiatice, care au forma de potcoaa, cu o prelungire in cornul
frontal si alta in cel temporal0 &e intalnesc la ni raspantiei unde formeaza o ingrosare numita glomus0
Sub +( 1 Si#te.ul ol$acti'
Receptorii olfactii se gasesc in grosimea mucoasei caitatii nazale in regiunea cornetului sup si plafonului ca nazale
din dreptul lamei ciuruite a etmoidului0"n grosimea mucoasei se gasesc cel receptoare, cel de sustinere si celule
bazale0Celulele receptoare -nr bipoari!protoneuronii caii olfactie cu dendritele intreptate spre mucoasa olfactia unde
se termina prin bastonase olfactie cu cili0A)onii merg spre lama ciuruita, intra in craniu si fac sinapsa in bulbul
olfacti0Receptorii gustatii se regenereaza la apro) 8< zile pe seama cel bazale0
Celulele de sustinere sunt cel secretorii de musuc care flanc(eaza cel receptoare0cel bazale stau la baza regenerarii cel
receptoare01ulbul ofacti- formatiune oalara ce se cont post cu tr olfacti situat in santul orbitar intern al fetei
orbitare a lobului frontal si spri/ina pe lama ciuruita a etmoidului0Are structura laminate,alcatuita din 8 straturi cu 7
tipuri de neuroni: nr mitrali, neuroni in :pamatuf;,neuroni periglomerulari,neuroni granulari0Nr mitrali si neuronii in
pamatuf reprezinta deutoneuronul caii olfactie0A)onii lor intra in structura tractului olfacti ca fibre olfactie
secundare0La e)tremitatea posterioara a bulbului olfacti se gasesc grupe de neuron ice alcatuiesc nucleul olfacti ant0
#ractul olfacti continua posterior bulbul olfacti si contine fibre olfactie secundare,a)onii neuronilor mitrali si nr in
pamatuf,spre e)tremitatea sa post tractul olfacti se imparte in = brate:stria olfactia,stria laterala, stria mediala trece
pe fata mediala a emisferului spre aria septala5stria intermediara!inconstant0%rin diergenta delimiteaza laturile ant ale
sp perforat ant0
&tria olfactia laterala si centrii corticali olfactii0&tria lat prez un relief!trigon olfacti la locul de diergent de cea
medial si se tremina oe girusul semilunar0&tria lat e acoperita de o lama fina de substanta cenusie care impreuna cu
girusul ambiens!0 Corte)ul prepiriform0Corte)ul prepiriform,preamigdalian si e)treme ant a ariei entoriale! centrii
corticali ai mirosului0Corte)ul piriform priemste ma/ fbr olfactie,proiecteaza ef spre C#,nc amigdalian,corte)ul
insular sic el orbito-frontal0
Nc amigdalian primeste af de la gr pericortico-amigdalian0Aria entoriala primeste af de la corte)ul prepiriform si are
cone)iuni cu (ipocampul,corte)ul orbito-frontal0
&ist olfacti are . terminale: limbic+edifica comportamentul si component afectia la miros, si neocortical+proceseaza
perceperea constienta si discriminatia a mirosului,
Sub +) - Lobul li.bic7!iru#ul pericalo#8$or.atia 4ipoca.pica8!iru#ul /intat3
*irusul pericalos incepe de sub genunc(iul corpului calos, de la ni girusului paraterminal si este alcatuit din
indusium0 griseum si . striuri medulare: med si lat0
&e cont post cu o lama ingusta de subst neroasa! girusul fasciolar care incon/oara spleniumul corpului calos si intra
in profunzimea fisurii (ipocampice unde se continua cu girusul dintat0Din e)tremitatea rostrala a girusului dintat se
desprinde o lama ner0!bandeleta lui *iaconini ce trece pe sub uncusul para(ipocampic si apoi pe fata med a acestuia
se cont cu bandeleta diagonala0Aceasta traerseaza spatiul perforat ant se de termina pe aria septala si girusul
paraterminal inc(izand inelul alocortical0
7-
4ormatia (ipocampica este reprezentata de (ipocamp si girusul dintat si se afla pe planseul cornului temporal al
entric lateral0
Cipocampul priit dinspre caitatea entriculara are forma de irgula cu e)trem oluminoasa ant0%e aceasta
e)tremitate prez santuri sagitale care ii dau aspectul unei labe de picior0Marginea int a (ipocampului este concaa si in
concaitatea sa se afla girusul dintat acoperit de fimbrie04ata sup este acop de subs alba!aleus,iar marg int se alatura
se formeaza fimbria0La nielul corte)ului inaginat al (ipocampului s-au identificat 7 campuri CA--CA7 care incep
deasupra fisurii (ipocampice si se succed dorso-medial0#oate campurile sunt alc din = str de nr: str oriens,piramidal si
str molecular0
Mai multe lame secundare formate din gruparea prelungirilor neuronilor straturilor pricipale permit identificarea a 8
straturi:str oriens-au cel de tip in(ibitor5 str piramidal este alc din nr piramidali mici si mari5 str lucid-prezent doar la
campul CA=5 str radiat5 str lacunar5 str molecular contine si bfr perforate cu originea in aria entoriala0Nr piramidali
sunt cei mai imp0 deoarece doar a)onii lor parasesc (ipocampul0
girusul dintat are forma de @U@ cu desc(iderea spre fimbria0Corte)ul acestui girus este alc din = str: molecular-omun
cu cel al (ipocampului,granular-cal mai important-a)onii sai alc fbr musciforme,str polimorf-alc din interneuroni
stelati0 *irusul dintat reprez pcp poarta prin care impulsurile neocorticale a/ung la corte)ul (ipocampic0
Sub +* 1 Cone-iunile 4ipoca.pului
A$erente
aferente corticale: de la aria entoriala din portiunea mediala si laterala5 de la girusul cingular5corte)ul insular5 de la
corte)ul frontal,parietal si temporal0
aferente subcorticale: de la aria septala,de la corpii mamilari ai (ipotalamusului,de la nc limbici ai talamusului,+nc
dorsomedian si nc liniei mediene,,de la nc amigdalian, de la nucleul creierului bazal anterior+nc bazal al lui MeAnert,
nc bandeletei diagonale,,nc patului striei terminale si nc accumens, de la nc claustrum, de la nc din tegmentumul tr
cerebral
E$erente
Corticala se desprind din subiculum si aria entoriala0Cele din subiculum merg spre corte)ul medio-frontal,orbito-
frontal, cingular post si para(ipocampic0Cele din aria entoriala merg spre girusul peririnal,cingular si para(ipocampic0
&ubcorticala se desprind din aria entoriala ,presubiculum si subiculum si a/ung inapoia comisurii albe ant de unde se
termina in nc lat al ariei septale, nc accumbens, aria preoptica (ipotalamica,nc patului striei terminale si nc medial
bazal al amigdalei,nc limbic al talamusului,(ipotalamusul entral si corpii mamilari0
Unele fbr au aloare comisurala formand comisura (ipotalamica0
Sub ++ 1 Marea circu.'olutie li.bica
"n raport cu corpul calos prezinta mai multe portiuni:o portiune precomisurala-sit ant si inf genunc(iului cp calos05o
port retrocomisurala!girusul cingular5o portiune retrocomisurala-post spleniumuluiTo port subcomisurala-girusul
para(ipocampic0
%ortiunea precomisurala cuprinde . zone:
-una sub genunc(iul corpului calos ce corespunde ariei .> a lui 1rodmann-girusul subcalos0
-o alta portiune reprez de girsul paraterminal!nc ariei septale
Aria septala este separata de septum pellucidum prin rostrumul cp calos09entral se afla nc bandeletei diagonale si nc
accumbens0%ost se afla lama terminala0Cei mai imp nc ai ariei septale sunt nc septal mediala si septal lat0
Nc septal med-se cont entral cu nc bandeletei diagonale0Af- formatia reticulata si corpii mamilari04br eferente merg
spre (ipocamp prin forni) si spre girusul cingular0
Nc septal lat are cone)iuni mai numeroase04br af proin de la formatia (ipocampica, nc (ipotalamici, trunc(iul
cerebral04br eferente merg spre nc septal medial si cel al bandeletei diagonale, nc tr cerebral, nc limbici ai talamusului,
(abenula, nc patului striei terminale, nc amgdalian, corte)ul medio-frontal0
%ortiunea retrocomisurala:girusul cingular prez . segm-ant si post0
*irusul cingular ant+ariile .7 si ==, are cone)iuni in ambele sensuri cu neocorte)ul ariei motorii suplimentare si ariei
premotorii5nc caudat, putamen si nc accumbens, corte)ul insular ant, nc ant centro-median,parafascicular si ai liniei
mediane ai talamusului, nc bazal lat al amigdalei0
*irusul cingular post+ariile .= si =-, prez cone)iuni cu neocorte)ul parietal post, temp post si al ariei senzitie
suplimentare &--5 corte)ul retrosplenial, aria entoriala, nc central al talamusului si pulinarul0
%rezinta cone)iuni reciproce cu aria septala, nc bazal al lui MeAnert,subst periapeductala,aria pretectala,coliulii sup si
nc monoaminergici ai formatiei reticulate0
%ort retrocomisurala corespunde ariilor corticale .8,.E si =<0Af proin de la subiculum si de la nc ant ai
talamusului,(ipotalamusul lateral,locus ceruleus si nc rafeului0Ef merg spre nc and al talamusului si girusul cingular0
7.
%ortiunea subcomisurala poate fi impartita intr-o port ant ce cuprinde corte)ul peririnal si o port post reprez de girusul
para(ipocampic0
&egmentul ant prez . santuri:sup-santul semilunar si inf-santul rinal inf0Ele separa = girusuri:semiluna,ambiens si aria
entoriala,"n profunzimea girusului semilunar se afla nc amigdalian0%ost girusului ambiens se afla uncusul
para(ipocampic impartit in girusul uncinat,bandeleta lui *iaconini si girusul intralimbic0#ot segmental ant are
cone)iuni cu caile olfactie0Aria entoriala este o punte de legatura intre formatiile alo si neocorticale ale lobului
temporal0Este conectata cu formatia (ipocampica,cu aria septala si nc mononaminergici ai trunc(iului cerebral dar are
legatura cu nc liniei mediene ai talamusului, nc acumbens
&egmentul post prez girusurile lui Andreae Retzii0Corte)ul para(ipocampic are rol in retinerea erbal a cuintelor0
Sub 100 1 Urec4ea e-terna
-este formata din pa urec(ii si conductul auditi e)t
-pa urec(ii este o e)pansiune lamelara sit inaintea apofizei mastoide, indaratul artic temporo-mandib
-prez doua fete si o circumferinta
-fata e)t: catre mi/ prez o depresiune numita conca urec(ii care se cont cu cond auditi e)t
-in /urul concai se obs 7 reliefuri: (eli)ul care margineste circumferinta pailionului5 incepe din int concai prin
radacina (eli)ului care imparte conca in doua segm5 dupa ce incon/ circumferinta pa se termina prin coada (eli)ului5
dedesubtul (eli)ului se gaseste santul (eli)ului
-ante(eli)ul este plasat inaintea (eli)ului si ia nastere din coada acestuia, se indreapata in sus si se bifurca formand in
mi/ foseta naiculara a pa
-tragusul este asezat inaintea concai
-antetragusul este sint indaratul tragusului
-fata int: prieste catre apofiza mastoida
-circumferinta pa formeaza limita intre cele doua fete
-catre partea inf a pa se gaseste lobul urec(ii
-pa este asc de a temp superf si a auriculara post
-conductul auditi e)t este dispus intre conca si urec(ea medie
-este alc din doua parti: una int osoasa sapata in osul temporal si una e)t sau fibrocartilag
-sc(eletul condu)tului auditi e)t este inelit pe fata int de tegumente
-conductul prez 7 pereti: ant care ine in rap cu artic temporo-mandib si condilul ma)ilarului inf5 post care ine in rap
cu apofiza mastoida5 sup in rap cu eta/ul mi/ al bazei craniului5 inf in rap cu gl parotida
-prez gl sebacee, sudoripare si peri rudimentari5 gl sebacee sufera o transformare si secreta cerumenul si se mai num gl
ceruminoase
Sub 101 1 Urec4ea .e/ie
-este o ca sapata in stanca temporalului
-cuprinsa intre canalul auditi e)t si urec(ea int
-prez 8 pereti, un continut si doua comunicari: una cu faringele si una cu antrul masstoidian
-circumferintei urec(ii medii ii putem descrie 7 pereti: sup reprez de fata ant-sup a stancii temp5 post separa urec(ea
medie de ca din grosimea mastoidei5 inf in raport cu golful enei /ugulare interne5 ant care prez orif de desc(idere a
trompei lui eustac(io sub care se obs orif de iesire al n coarda timpanului, ine in rap cu canalul carotidian5 int
desparte urec(ea medie de urec(ea interna5 e)t sau timpanic reprez de timpan
-timpanul este o mb subtire si transparenta, asezat la e)trem int a conductului auditi e)t pe care il separa de urec(ea
medie5 prez doua e)trem cu numele de poli5 este constituit din = straturi: epidermic la e)t, mucos int si fibros la mi/
-timpanul este incon/ de o port osoasa
-continutul urec(ii medii: este reprez de oscioarele urec(ii, ligamente, musc(i, neri si mucoasa urec(ii medii
-oscioarele sunt reprez de ciocan, nicoala si scarita
-ciocanul este asezat in raport cu timpanul si prez un cap, un gat, o coada si doua apofize
-nicoala prez un corp si doua ramuri, corpul este sit in stanca si se articuleaza cu capul ciocanului
-scarita este sit pe peretele labirintic al urec(ii medii si se articuleaza cu apofiza lenticulara a nicoalei
Sub 10 1 Tunicile !lobului ocular
-sunt in nr de =: tunica cea mai e)terna este tunica fibroasa, tunica mi/ este tunica asculara iar cea mai interna este
tunica neroasa sau retina
#unica e)terna fibroasa: este groasa si rezistenta
-are rolul de a contrabalansa presiunea lic(idelor intraoculare si de a da globului ocular forma caracterisca, are rol de
protectie
7=
-este constiutuita din sclerotica si cornea transparenta
-0 sclerotica mai este numita cornee opaca, nu poate fi tra de razele luminoase
-are forma unui segm de sfera goala
-prezinta doua orificii: ant si post
-supraf ei e)t ine in rap cu fata ant a capsulei lui tenon
-pe supraf e)t se obs = grupuri de orificii asculare: post prin care trec aa ciliare scurte post, aa ciliare lungi post si n
ciliari
-un gr mi/ care are 7 orif prin care trec 7 ene ertiginoase
-un gr ant prin care trec aa ciliare sup
-supraf interna ine in rap cu supraf e)t a tunicii mi/ a gl ocular
-orif post al scleroticii: trece n optic, are forma de trunc(i de con
-la ni acestui canal, in f lui se gaseste lamina cribroza care este formata din straturile cele mai interne ale scleroticii
-orif ant este mult mai mare si la ni lui se continua cu cornea transparenta
.0 Corneea transparenta
-fata ei ant ine in raport cu atmosfera iar fata post ine in raport cu umoarea apoasa
-prezinta > paturi: o patura epit anterioara, o lama elastica ant, tes propriu corneean, o lama elastica post, patura epit
post
#unica asculara se mai numeste tunica nutritie sau asculara a globului ocular
-formeaza o camera calda necesara functionarii retinei
-este form din = portiuni: post-coroida, mi/-zona ciliara, ant-irisul
-coroida este port cea mai post, tine de la ni post al gl ocular pana inaintea ecuatorului gl ocular, unde se cont cu zona
ciliara5 este form din 7 paturi: lamina fusca, patura marilor ase, patura cario-capilara, lama itroasa
-zona ciliara: peretele e)t este corsp scleroticii, per int coresp retinei5 are in comp m ciliar si pr ciliare in nr de 6<-E<
-port cea mai ant este irisul5 fata ant este f pigmentata sis a cul oc(ilor5 fata post are cul neagra5 la ni marii
circumferinte se cont cu zona ciliara iar mica circumferinta delim pupila
-pupila se gaseste in centrul irisului si are rolul de a doza cant de lumina care patrunde in gl ocular
=0 #unica neroasa se mai numeste retina
-se imparte in = port: post care s n retina adearata, mi/-ciliara, ant-iriana
-ult . sunt atrofiate
-supraf e)t ine in raport cu tractusul ueal, supraf int ine in rap cu mediile refringente si transparente
-pe supraf int prez: pata oarba sau papilla optica si pata galbena sau macule luteea
-pata oarba prez in centru o foseta unde se formeaza n optic si la ni ei nu se percep imagini
-pata galbena este sit in centrul polului post al gl ocular iar in centru prez foseta centrala care este cel mai sensibil loc
al retinei
-este alc din mai multe straturi: str cel mai e)t este alc din conuri si bastonase
-str cel bipolare care fac sinapsa cu cele din str =
-str de cel multipolare al caror a)oni or forma n optic
Sub 10" 1 Me/iile tran#parente ale !lobului ocular
Mediile transparente si refringente ale oc(iului sunt asezate in asa fel, unele in spatele altora, incat razele luminoase
plasate de la un corp plasat la infinit, traersandu-le sa formeze focarul lor e)act pe retina0 Acesta este oc(iul normal
sau emetrop0 Daca focarul se formeaza in spatele retinei oc(iul este (ipermetrop iar inainte este miop0
%rimul mediu transparent situat in interiorul membranelor de inelis este umoarea apoasa0 "n spatele ei se gaseste
cristalinul iar in spatele acestuia umoarea sticloasa sau corpul itros0
Cristalinul are forma unei lentile bicone)e care are o fata anterioara cone)a, o fata posterioara mai cone)a decat
cea anterioara si o circumferinta0
-de la ni circumferintei pleaca un ligament libelar!zona lui Pinn, care il leaga de zona ciliara
-la suprafata e inelit de membrana cristaliniana care poate fi impartita in cristaloida anterioara si posterioara0 &ub
capsula, la nielul fetei ant: patura epiteliala formata din celule cubice care genereaza fibrele cristaliniene0
-centrul cristalinului e mai dens decat portiunea periferica
-are rol in acomodare modificandu-si curburile prin actiunea musc(ilor ciliari
-opacifierea cristalinului!cataracta
CAMERA AN#ER"$ARA A $CC"ULU"
-limite: anterior corneea transparenta, posterior fata anterioara a cristalinului0
77
-este impartita de iris in . compartimente: anterior+intre cornee si fata ant iris, si posterior+intre fata post a irisului si
fata ant cristalin,
-compartimentele comunica intre ele prin orificiul pupilar
-umoarea apoasa este secretata de procesele filiare din compartimentul posterior-Gcompartimentul anterior-Gcanalul
lui &c(iemm-G enele pulii
Camera posterioara a oc(iului
-ocupata de corpul itros!substanta gelatinoasa, ascoasa, aspecto de Albus de ou
-se gaseste inelita intr-o membrana (ialoidiana si e strabatuta de canalul lui CL$UUE# prin care la embriRn trece o
arteriola ce aduce material de constructie pentru cristalin0
Sub 10% 1 Ane-ele !lobului ocular
-sunt reprez de : sprancene, pleoape, on/unctia, ap lacrimal, mm motori ai gl ocular, caps tenon si grasimea orbitara
-sprancenele au rolul in oprirea scurgerii transpiratiei de pe frunte in oc(i5 prez urm structuri: piele, tes cel subcutanat,
str musc, str cel submusc
-pleoapele: sunt . repliuri care acopera total sau partial gl ocular5 sunt in nr de .: sup mai mare si inf mai mica
-con/unctia captuseste caitatea con/unctiala care se gaseste intre fata prof a pleoapelor si fata ant a gl ocular5 prez
trei port topografice: con/unctia palpebrala, fundurilor de sac si bulbara sau oculara
-ap lacrimal: este reprez de gl lacrimala care e sit in partea sup-ant-e)t a orbitei si prez . port: una principala sau
orbitara si una sec sau palpebrala
-caile lacrimale propriu-zise sunt formate din lacul lacrimal, punctele lacrimale, canalele lacrimale, sacul lacrimal si
canalul nasal0
-mm motori ai gl ocular: sunt in nr de 8: 7 drepti si . oblici
-cei drepti sunt: sup, inf, int, e)t
-mm oblici: sup sau marele oblic si inf sau micul oblic
-capsula lui tenon: se mai numeste aponerozaa orbitara, este asezata in plan frontal si indaratul gl ocular pe care il
separa de partea post a orbitei5 reprez pt gl ocular un mi/ de fi)are, are rol in mobilitatea gl ocular0
-grasimea orbitara este form din tes grasos semi-fluid cu rolul de a facilita misc gl ocular si de amortizare pt gl ocular
si elem asc-ner din orbita0
Sub 10( 1 Calea 'i2uala
-are doua etape:
A0 Etapa e)tracerebrala
-0 Nerul optic:
-la iesirea din globul ocular fibrele temporale sunt sit in partea lat a n optic
-fibrele nazale sunt aseazate med
-fibrele maculare sunt asezate lat
-im mom in care n optic atinge c(iasma fibrele maculare se gasesc central intre fibrele nazale si temporale
-fiecare ner optic contine cca -.<<<<< de fibre
.0 C(iasma optica
-este o lama patrulatera asezata la baza creierului
-fibrele temporale sunt sit in partea lat a c(iasmei si intra in tractul optic (omolateral
-fibrele nazale se incruciseaza si a/ung in tractul optic controlateral
-incrucisarea acestor fibre formeaza doua genunc(iuri: ant format de fibrele din retina nazala inf care seresc campul
isual temporal sup si unul post alc de fibrele din retina nazala sup si care seresc campul isual temporal inf
=0 #ractul optic-este o lama neroasa alba care porneste de la c(iasma, incon/oara fata entro-lat a pedunculului
cerebral si a/ la corpul geniculat lat
-aceste fibre form fasc retino-geniculat
-fibrele retino-geniculate sunt singurele care fac parte din calea izuala
-fiecare tract optic contine: fibre temporale de la retina (omolaterala, fibre nazale de la retina (eterolat si fibre
maculare
-cele temporale sunt asezate lat, cele maculare pe a)ul tractului optic iar cele nazale sunt sit medial
70 Corpul geniculat lat prezinta doi nuclei:
-entral care primeste colaterale din tractul optic si este implicat in integrarea izuo-motorie
-dorsal care reprez al =-lea neuron al caii izuale si are o strucura laminata in 8 straturi: laminele - si . sunt
magnocelulare si laminele =-8 sunt parocelulare
-neuronii geniculati sunt de tip on si off
7>
-la ni corpului geniculat se gasesc campuri receptoare de tip centru $N sau $44
10 Etapa intracerebrala-a)onii neuronilor geniculati formeaza trei curente:
-0 Curentul dorsal care ia nastere din portiunea mediala a corpului geniculat lat si adduce imaginile din cadranele inf
ale campului isual
.0 Curentul entral care ia nastere din partea lat a corpului geniculat lat si adduce imaginile din cadranele sup ale
campului isual
=0 Al =-lea current este format de fibrele din zona maculara a corpului geniculat lat0
Sub 10) 1 Caile ner'oa#e pentru .i#carile re$le-e ale oc4iulor #i re$le-ul pupilo-/ilatator
-0Caile refle)e pentru miscarile refle)e ale oc(ilor
-sunt reprez de refle)ele oculomotorii: refle)e de fi)are, de urmarire, de conergenta, de diergenta si optoBinetic
-calea aferenta a acestor refle)e este reprezentata de calea izuala principala
-eferentele a/ung la aria pretectala si la nuclei oculomotori accesori
-a)onii acestora a/ung la motoneuronii nucleilor nerilor """, "9 si 9"
-motilitatea oluntara sic ea refle)a folosesc aceeasi ruta
Musc(ii netezi intraoculari:
-sunt mm pupilei si ai corpului ciliar
-m pupilo-constrictor este dispus concentric in /urul pupilei si micsoreaza pupila
-m pupilo-dilatator se desprind radiar de pe circumferinta pupilei si dilate pupila
-pupilo-dilatatia se produce la scaderea luminozotatii, la durere, frica si emotii puternice
-pupilo-constrictia apare la lumina, acomodarea la distante mici si somn0
.0 Caile refle)ului pupilo-constrictor
-calea aferenta este reprez de a)oniineuronilor ganglionari K ai retinei
-calea eferenta cuprinde doi neuroni: cel preganglionar din nucleul lui Edinger si a)onii neuronilor postganglionari
=0 Caile refle)ului pupilo-dilatator
-acest refle) poate fi declansat de aferente izuale, dureroase, frica
-calea eferenta are un segm intranera)ial si unul e)tranera)ial
-segm intranera)ial este reprez de fibre cu origine (ipotalamica care sunt de natura simpatica
-segm e)tranera)ial cuprinde doi neuroni: neuronal preganglionar reprez de nucleul cilio-spinal si ple)ul carotidian
alc din a)onii neuronilor din ggl cilio-spinal
-dilatarea pupilei apare si in lipsa e)citarii simpatico
-se poate produce si in urma unei in(ibitii parasimpatice care poate fi declansata de la ni (ipotalamusului
+descendent, sau ascendant prin doua curente:
-unul cu originea in formatia reticulata paramediana
-unul a carui fibre merg pe calea spino-talamica lat
Sub 10* 1 Caile ner'oa#e pentru re$le-ele pupilo-con#trictor #i /e aco.o/are la /i#tanta
-0 Caile refle)ului pupilo-dilatator
-acest refle) poate fi declansat de aferente izuale, dureroase, frica
-calea eferenta are un segm intranera)ial si unul e)tranera)ial
-segm intranera)ial este reprez de fibre cu origine (ipotalamica care sunt de natura simpatica
-segm e)tranera)ial cuprinde doi neuroni: neuronal preganglionar reprez de nucleul cilio-spinal si ple)ul carotidian
alc din a)onii neuronilor din ggl cilio-spinal
-dilatarea pupilei apare si in lipsa e)citarii simpatico
-se poate produce si in urma unei in(ibitii parasimpatice care poate fi declansata de la ni (ipotalamusului
+descendent, sau ascendant prin doua curente:
-unul cu originea in formatia reticulata paramediana
-unul a carui fibre merg pe calea spino-talamica lat
.0 Caile refle)ului de acomodare la distanta presupun participarea corte)ului izual5
-calea aferenta este reprezentata de calea izuala
-calea eferenta incepe prin fibre cortico-pretectale
-la refle)ul pupilo-constrictor fibrele incep din port rostrala a nucleului lui Edinger
-la refle)ul de acomodare la distanta fibrele incep de la port caudala a nucleului Edinger
-aceste fibre a/ung la orbita prin intermediul n oculomotor
Sub 10+ 1 Si#te.ul !u#tati'
Receptorii gustatii sunt reprez de cel epit senzoriale din mugurii gustatie
78
-mugurii gustatie prez la polul apical porul gustatie
-fiecare mugure gustatie contine cel senzoriale, de sustinere si bazale
-celulele senzoriale sunt alungite si prezinta cili la polul apical care ies prin porul gustati
-celulele gustatie sunt reinnoite la -< zile cu a/utorul celulelor de sustinere care or fi iitoarele cel gustatie
-cel bazale se dezolta si inlocuiesc cel de sustinere care au deenit cel senzoriale
-la cel gustatie a/ung terminatiile neroase ale n facial, glosofaringian si ag
-pe suprafata limbii megurii gustatie se gasesc in papilele circumalate, foliate si fungiforme
-la ni papilelor circumalate si foliate, mugurii gustatii sunt foarte numerosi si asezati pe fata lat a papilei
-la ni papilelor fungiforme mugurii gustatie sunt mai rari si ocupa suprafata dorsala a papilei
-mugurii gustatie se mai gasesc la ni muc palatine, a faringelui si a epiglotei
-cei din muc palatine sunt sensibili pt amar si acru
-cei din muc epiglotica si faringe nu sunt sensibili la un anume gust
Calea gustatia
-0 %rotoneuronul de la receptorii gustatie informatiile sunt preluate cu a/utorul fibrelor n 9"", "D si D
-aceste fibre au origini diferite: ggl geniculat, pietros si nodos
-cele care proin din ggl geniculat intra in alc n coarda timpanului si n mare pietros
-coarda timpanului este pt sensib din cele .L= ant ale limbii iar n mare pietros este pentru mucoasa palatine
-cele care proin din ggl pietros apartin n gloso-faringian si aduc inf din -L= post a limbii
-cele cu orig in ggl nodos apartin n ag si aduc inf de la muc epiglotei si faringiana
.0 Deutoneuronul se gaseste in bulb, in nucleul gustati
-de la nucleul gustatie caile gustatie prez doua curente: unul neocortical si curentul limbic cu orig in nucleul gustati
Sub 10, 1 Menin!ele #pinal
Dura mater ineleste madua spinarii si o separa de peretii canalului ra(idian
-in dreptul gaurii occipitale se continua cu dura mater craniana
-supraf e)t ine in rao cu peretii ososi ai canalului ra(idian
-sup adera de fata post a corpului a)isului iar inf de corpul ert sacrate - si .
-dura este separate de peretii canalului ra(idiande spatial epidural care ste plin cu ple)uri enoase ra(idiene
-dura trimite prelungiri ant spre lig ert post si lat pe nerii spinali
-pe supraf e)t se gasesc orificii prin care trec asele si nerii
-supraf int este captusita de ara(noida
-fibrele colagene din struct durei mater sunt orientate long, circular si radiar
Ara(noida dedubleaza fata prof a durei mater
-fata ei interna prieste spre spatial subara(noidian care atinge cea mai mare largime sub terminarea maduei !
cisterna lombo-sacrata
%ia mater adera de supraf maduei
-sup, se cont cu pia mater craniana iar inf se termina pe filum terminale
-fata ei e)t prieste spre spatial subara(noidian si trimite prelungiri care alc lig dintate
-lig dintate prez o marg int care este aderenta pe pia mater si o fata e)t care se insera pe dura mater
9ascularizatia meningelui spinal
-arterele proin din ramurile arterelor ertebrale, intercostale, lombare si sacrate
-enele se arsa in ple)urile enoase epidurale
Sub 110 1 Menin!ele cranian
Dura mater craniana se cont cu dura mater spinala la ni gaurii occipitale
-este in rap cu oasele cutiei craniene
-in grosimea ei se gasesc sinusurile enoase ale durei mater
-fata e)t ine in raport cu oasele craniului de care adera
-aderenta este mai mare la batrani si copii
-la ni boltii craniului aderenta este slaba si e)ista doar in dreptul suturilor
-la ni bazei craniului aderenta este f puternica
-fata int este captusita de ara(noida
-de pe aceasta fata pleaca > prelungiri: cortul cerebelului, cortul (ipofizei, cortul olfacti + orientate orizontal,, coasa
cerebelului si coasa creierului +orientate ertical,
-cortul cerebelului este asezat la partea post a cutiei craniene si desparte cerebelul de lobul temporal si occipital ai
emisferelor cerebrale
7F
-cortul (ipofizei este un sept orizontal care acopera fata sup a (ipofizei si separa glanda (ipofiza da c(iasma optica
-cortul olfacti acopera bulbul olfacti
-coasa cerebelului este un sept sagital care se gas intre cele doua emisfere cerebeloase
-coasa creierului este o lama sagitala plasata in fisura interemisferica
-arterele durei mater proin din a mningee mi/, a meningee mica, aa etmoidale ant si post, aa meningeale post
-enele durei mater se arsa in sin enoase ale durei mater sau in ple)urile enoase pterigoidiene
%ia mater
-acopera supraf e)t a creierului
-in gros ei se gaseste o bogata retea asculara din care se desprin ramuri
-pe aceste ramuri piamater emite prelungiri care sunt pline de LCR
Ara(noida
-acopera fata profunda a durei mater
-este groasa si aasculara
Sub 111 1 Sinu#urile 'enoa#e ale /urei .ater
-sunt canale care se afla in grosimea durei mater craniene
-prin interm lor sangele enos este drenat in ena /ugulara interna
-in functie de localizarea lor sunt sin ale boltii craniului si ale bazei craniului
&inusurile boltii craniului
-0&in long sup-este sit la marg sup a coasei creierului,in el se arsa enele ascendente ale emisf cerebrale si ale durei
mater
.0 &in long inf-este impar
-este sit in marg inf a coasei creierulu,-la e)treme post se arsa in sin drept
-aici se arsa o parte din enele corpului calos si enele din coasa creierului
=0 &in drept-este impar,localiz la baza coasei creierului,uneste e)treme sin long sup si inf
-aici se arsa ena cerebrala mare a lui *alien
70 &in lateral-perec(e, la ni gaurii /ugulare se cont cu ena /ugulara interna
-prez doua port: una oriz numita sin transers si una erticala care cont sin trans
-reprez modul prin care sangele enos din celelalte sinusuri parasesc cutia craniana si se arsa in enele /ugulare
interne
&inusurile bazei craniului
-0&in caernoase-sunt asezate pe laturile corpului sfenoidal
-este o lo/a caernoasa care are = pereti: unul lateral reprez de dura mater, unul medial reprez de corpul sfenoidului si
unul inf care corespunde locului pe unde intra in lo/a caernoasa a carotida interna
.0 &in coronare -reprez calea de comunicare intre enele lo/ei caernoase cu cele ale lo/ei caernoase de partea opusa
=0 &in occipital transers-asezat pe clius,uneste e)treme post ale lo/elor caernoase
70 &in sfeno-parietala-se gasesc la ni santului dintre aripa mare a sfenoidului si osul parietal, se arsa in enele lo/ei
caernoase
>0 &in pietroase sup-se gasesc pe marg sup ale stancilor temporalului si leaga enele lo/ei caernoase de sin transers
80 &in pietroase inf-se arsa in ena /ugulara interna
F0 &in pietro-occip-sunt inconstante
60 &in occip post-sunt inconstante
&ub --. ' Lic(idul cefalora(idian
-este un lic(id clar, incolor,proine din plasma sanguina dar concentratia constituientilor difera in cele . fluide0 2, Ca,
glucoza, proteinele, urea si p(-ul au al mai mici in LCR decat in plasma0 celelalte componente au aceeasi
concentratie in ambele fluide
-in LCR se intalnesc --> elem fig pe mm=
-cantitatea totala de LCR este de -7< ml cu ariatii de NL-=< ml la adult,rata de producere a LCR este de <,=> mlLmin
-in decubit lat, pres LCR este de 8>--E> mm apa
-in poz sezanda este de =<-7> cm= apa masurata prin punctie lombara si negatie la ni entricular
-in timpul somnului pres LCR este crescuta
-cea mai mare parte a lic(idului LCR este produs la ni ple)urilor coroide si mai putin de cele din entr lat, acest lucru
fiind dem de Lusc(Ba
-lic(idul poate fi produs si la ni spatiului subara(noidian, periencefalic si spinal
-mecanismul de producere al LCR este foarte comple)
76
-unii constituenti ai plasmei intra in lic(i prin difuziune iar altii sunt transferati in lic(i prin mecanisme actie ce se
desf la ni epit coroidal
-LCR circula dinspre compartimentul entr spre cel subara(noidian
-aceasta comunicare are loc la ni entr "9
-pe masura ce LCR este produs el se resoarbe a " cant dintre cele doua compartimente ramane ct
-reabsorbtia LCR are loc pe cale enoasa in principal dar si pe alte cai
-pe cale enoasa se face prin intermediul ilozitatilor ara(noidiene
-alte cai sunt: reabsorbtia limfatica si reabsorbtia la ni ependimului entr
Rolul LCR
-functie mecanica de suspensie si protectie: LCR umple spatial subara(noidian pericerebral5 asigura creierului
protectie impotria socurilor e)terne si a fluctuatiilor de presiune din ca craniana
-functia biologica: mentine ct concentratia mediului perineuronal, functie trofica, transporta neuro(ormoni si
neuromodulatori5 are functie imunologica5 rol in e)citabilitatea neuronilor5 functie (omeostatica
-functie e)cretorA: se elim co., albumine, imunoglobuline, antibiotice0
Sub 11" 1 Artera caroti/a interna
-a/unsa la baza craniului strabate stanca temporalului prin canalul carotidian si patrunde in cutia craniana
-patrunde in sin caernos si il paraseste la ni apofizei clinoidiene ant
-a/unge in spatial subara(noidian si se termina la ni c(iasmei optice unde se bifurca in a cerebrala lat si a cerebrala
ant
-in canalul carotidian are un traiect oblic ascendent si lasa ramuri periostice si a carotico-timpanica pt urec(ea medie
-in sin caernos " se descriu trei segmente: C>, C7 si C=
-segm C> este asezat medial ggl *asser
-segm C7 este parallel cu planseul seii turcesti
-segm C= care paraseste sin caernos la marg med a apofizei clinoidiene ant
-din port caernoasa, a carotida int emite ramuri pt meninge si a (ipofizara inf
-la ni apofizei clinoidiene ant AC" strabate dura mater si ara(noida si patrunde in spatial subara(noidian unde prez
segm C. si C-
-artera a/unge sub spatial perforat ant si se termina prin bifurcare in a cerebrala ant si lat
-din segm subara(noidian emite 7 ramuri colat: a (ipofizara sup, a oftalmica, a comunicanta post si a coroidiana ant0
Sub 11% 1 Artera cerebrala anterioara #i laterala
A cerebrala ant-este ramul de bifurcatie medial al AC",are = segmente:
-segm A- tine de la origine pana la fisura interemisferica
-segm A.: la acest ni a patrunde in fisura interemisferica si imbratiseaza genunc(iul corpului calos
-segm A=: a cerebrala ant se afla sit pe fata med a emisf, deasupra corpului calos5 la acest ni ia numele de a
pericaloasa care iriga fata med a lobului parietal
Ramurile a cerebrala ant:
-ramuri centrale: se desprind din segm A- al arterei si sunt reprez de a lenticulo-striate mediale care se distribuie
c(iasmei optice si (ipotalamusului preoptic
Ramuri corticale
-din segm A-: a orbito-frontala pt bulbul si tractul olfacti
-din segm A.: a fronto-polara
-din segmA=: a caloso-marginala
A cerebrala lat
-este cel mai oluminous ram al AC"
-are 7 segmente:
-M-: este port initiala
-M. coresp port post a fisurii &Aliene
-M= este segm terminal al arterei care trimite mai multe ramuri dintre care cea mai importanta este a angulara
Ramurule a cerebr lat
-ramuri centrale reprez de a lenticulo-striate laterale care se distribuie capului nucleului caudat, putamenului, capsulei
int si e)t
-ramuri corticale: a orbito-frontala, ram temporale ant, mi/ si post, ramul angular0
Sub 11( 1 Si#te.ul arterial 'ertebro-ba2ilar #i artera cerebrala po#terioara
&istemul arterial ertebro-bazilar
7E
-cele doua artere ertebrale se unesc la nu puntii si formeaza trunc(iul basilar care este sit pe mi/ fetei entrale a
puntii iar la marg ei sup se bifurca in cele . a cerebrale post
-a cerebrala post prezinta = segm:
-%-: segm peduncular +initial, se afla pe fata entrala a pedunculului cerebral
-%.: segm latero-peduncular in care a incon/oara fata lat a mezencefalului
-%=: segm emisferic in care a trece pe sub spleniumul corpului calos si se aseaza pe fata inf-med a lobului temporal5 la
acest ni se imparte in doua ramuri terminale: a temp post si occip int
-ramurile a cerebr post:
-r centrale se impart in trei grupuri: post-med format din ramuri care se desprind din segm %- al arterei si catea
ramuri din a comunicanta post
-gr post-lat se desprinde din segm %.: a latero-pedunculara
-gr arterelor coroidiene post: a coroidiana post-med care proine din segm %- si aa coroidiene post-lat ant si post care
se desprind din segm %. al arterei cerebrale post5 aceste doua ramuri se anast cu ramif ale a coroidiene ant formand un
sunt intre sist carotidian si ertebro-bazilar
-aceste sisteme particiba la formarea LCR
-r corticale: = a temporale: ant, mi/ si post
-r terminale sunt a temp post si a occipitala int
Sub 11) 1 Artera 'ertebrala
-ia nastere din a subclaiculara si patrunde in gaura apofizei trans a celei de-a 8-a ert cericale
-urca apoi insotita de nerul ertebral si a/unge la gaura transersa a a)isului
-intre gaura transersa a a)isului sic ea a atlasului descrie o curba in plan sagital
-strabate gaura transersa a atlasului si formeaza o noua curba in plan orizontal
-apoi strabate mb occipito-alantoidiana si patrunde in craniu prin foramen magnum
-strabate dura mater si ara(noida si a/ in spatial subara(noidian si isi continua traiectul pe laturile bulbului si a/ pe fata
entrala a bulbului
-la ni marg caudale a puntii se uneste cu cea de partea opusa si formeaza trunc(iul basilar
Ramurile colaterale ale arterei ertebrale
-la ni cerical: r musculare si ra(idiene mici
-in cutia craniana: aa spinale ant si post, aa bulbare, a cerebeloasa post-inf care participa la asc cerebelului0
Sub 11* 1 9a#culari2atia arteriala a cerebelului #i a trunc4iului cerebral
-proine din aa ertebrale si trunc(iul basilar
-0 9asc cerebelului:fiecare /um a cerebelului este irigata de = artere:
-cerebeloasa post inf
-cereb ant-inf
-cereb sup
-primele doua iriga fata inf a cerebelului iar a treia fata sup
-a cereb post-inf se desprinde din a ertebrala la -,> cm de orig trunc(iului basilar5 da un ram colat pt ple)urile coroide
ale entr "9 si apoi se termina bifurcandu-se intr-un ram ermian care iriga ermisul inf si un ram tonsilo-emisferic
care iriga lobul tonsilar si fata inf a emisf cerebelos
-a cereb ant-inf este cea mai subtire a cerebeloasa si se desprinde de la mi/ trunc(iului basilar5 in traiectul sau lasa
colat pentru port caudala a puntii si pt ple)urile coroide ale entr "95 iriga flocusul si port ant-inf a emisf cerebelos
-a cereb sup se desprinde din segm rostral al trunc(iului basilar si a/unge pe fata sup a emisf cerebelos unde se imparte
in mai multe ramuri care iriga toata supraf sup e emisf cereb si ermisului
-ramurile a cereb se anastom pe supraf e)t a cereb si formeaza o retea bogata
-toate arterele cerebeloase incon/ fata ant-lat a trunc(iului cerebral si part la asc acestuia
3 9a#c tr cerebral
-este asc de sist ertebro-bazilar
-bulbul ra(idian e asc de ram ale a ertebrale
-puntea de ram ale tr basilar
-mezencefalul de ram ale aa cerebr post si de ram din a coroidiana ant
-'a#c bulbului7
-a paramediene: in segm caudal al bulbului proin din aa spinale ant5 in segm rostral proin din aa ertebrale si
trunc(iul bazilar
-a circumferentiale scurte care proin din a ertebrala sau din trunc(iul azilar, a cereb post-inf
><
-a circumferentiale lungi proin din ram ale aa spinale pt port caudala si a cereb post pt pot rostrala
-'a#c puntii7
-a paramediene proenite din tr basilar
-a circumferentiale scurte care proin din tr basilar
-a circumferentiale lungi care proin di aa cereb ant-inf si sup
-'a#c .e2ence$alului7
-a paramediene pro din gr post-med ale carui ramuri au orig in a cerebrala post
-a circumferentiale scurte care proin din a cereb sup si din gr post-lat cu ram cu orig in a cerebrala post
-a circumferentiale lungi preenite din a cerebeloasa sup, coroidiene post si cerebrale post
Sub 11+ 1 9a#culari2atia cerebrala 'enoa#a
9enele emisf cerebral-sunt superficiale si prof
9enele superficiale
-se gas pe supraf e)t a emisferelor unde form o bogata retea pliala
-dreneaza sangele corte)ului cerebral
-enele ascendente: sunt in nr de -<--> si sunt numite ene frontale, parietale sau occipitale
-enele descendente: cele din /um inf a fetei lat impreuna cu cele de pe fata inf a emisf se indreapta spre sinusurile
enoase de pe baza craniului in care se desc(id: sin caernos, pietros si transers5 este prezenta ena cerebrala lat
superf
9enele profunde
- cerebrala int se formeaza din unirea a = ene: talamo-striata, ena septala si coroidiana
- bazala ia nastere din unirea cerebrale ant cu cerebrala lat prof
-ena cerebrala mare a lui *alien: se formeaza prin unirea celor doua ene cerebrale interne5 primeste ca afluenti:
bazale ale lui Rosent(al, occipitale, (ipocampului, ale forni)ului, caloasa post si cerebeloasa ermiana sup
9enele cerebelului sunt reprez de:- ermiana sup care se arsa in ena mare a lui *alien
- ermiana inf ,doua ene entrale care pornesc din port ant a emisf cerebeloase coeresp si care se termina in
sinusurile pietroase,doua ene dorsale care pornesc din port post a emisf cereb si se arsa in sin transerse
9enele trunc(iului cerebral:
- mezencefalului dreneaza in sist enos galenic
- puntii si ale /um sup a bulbului dreneaza in sist sinusurilor pietroase
- /um inf a bulbului se arsa in spinale, condiliene si in ple)ul enos ra(idian
Sub 11, 1 9a#culari2atia .a/u'ei #pinarii
- 9ascularizatia arteriala
-proine din aa ertebrale si din aa radiculare
-aa ertebrale trimit catre mad spinarii cate doua aa spinale sup si doua aa spinale post
-aa spinale ant: se desprin din partea sup a a ertebrale apoi se unesc pe linia mediana a bulbului si formeaza o sg a
spinala ant5 coboara pe fata ant a maduii si se termina la ni C8-CF dar este prelungita in tot lungul maduii de aa
radiculare ant
-aa spinale post coboara pe fata post a maduii5 sunt prelungite caudal de aa radiculare post sub forma a doua canale
arteriale ple)iforme long
-aa radiculare: proin din aa segmentare: ramuri din ertebrala, ceria sau cericala prof in reg cericala5 ramuri din
aa intercostale in reg toracala5 r din aa lombare in reg lombara si r din aa sacrate in reg sacrata
"n concluzie, .L= ant ale maduii sunt irrigate de a spinala ant si -L= post este irigata de aa spinale post
. 9ascularizatia enoasa
-pe fata ant-lat a maduii se gas = ene: una mediana si doua lat, care dreneaza sangele enos din .L= ant ale maduii
-pe fata post se gas alte = ene: una mediana si doua post-lat care dreneaza sangele enos din -L= post a maduii
-in /urul maduii se gasesc coronare perimedulare care unesc ant cu cele post
-toate enele se gasesc in spatial subara(noidian si sunt drenate la ple)ul enos epidural care dreneaza in
e)trara(idiene intercostale, lombare si sacrate
-sangele enos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste ene nu prezinta alule
>-