Sem 2.Fiziologie Lp 1(17.02.

2016)

Examenul facial
-stomodeum(gura primitiva-sapt IV)
-fata se formeaza prin fuziunea unor centri de crestere

Puncte antropometrice
-osoase
-radiologice
-tegumentare
->situate -pe linia mediana anterioara/posterioara a fetei
-paramedian
-laterale
1.trichion(Tr)-situat la intersectia liniei mediane,anterior cu linia de insertie a parului la nivelul
pielii glabre; punct tegumentar extrem de relative
2.ophrion(Oph)-situat la locul de intersectie al medianei anterioare cu tangent la marginea inferioara
a punctului de convexitat maxima a conturului orbitar superior; punct osos,tegumentar,radiologic
3.subnasale(Sn)-ca punct tegumentar este situat la intersectia santului subnarinar cu linia mediana a
fetei
-ca punct osos este situat pe linia mediana a fetei imediat sub spina nazala
inferioara
-ca punct radiologic :intersectia medianei anterioare cu tangenta la planul inferior
osos(narinar)

4.gnathion(Gn)-este punctul cel mai inferior si posterior de pe corpul mandibulei la intersectia cu

linia mediana a fetei
Figura este cuprinsa intre trichion si gnathion si cuprinde 3 etaje:
1. Trichion-ophrion (etajul superior/frontal)
2. Ophrion-subnasale (etajul mijlociu/senzorial)
3. Subnasale-gnathion (etajul inferior /dentar)
Fata este cuprinsa intre ophrion si gnathion si cuprinde 2 etaje:
1. Mijlociu/senzorial
2. Inferior/dentar
Examenul facial se face intotdeauna din norma frontal si norma lateral.
Examenul din norma frontala:
Forma fetei
Simetria fetei
Proportia etajelor (sa fie egale)
Examenul din norma laterala:
Profilul-normal(atunci cand punctul Sn este situat in planul nazofrontal
-patologic convex(atunci cand Sn este situat anterior planului) si concav(atunci cand
Sn este situat posterior planului)
Treapta buzelor/labial normala atunci cand buza superioara o depaseste cu 2 mm anterior pe
cea inferioara si este mai groasa
Unghiul mandibulei-in mod normal este cuprins intre 110-125
Metode de determinare
ducem tangent la marginea inferioara a corpului mandibulei si daca aceasta este tangenta la
scoama occipitalului, unghiul mandibulei este in limite normale iar etajul inferior este
normal
patologic
tangenta intersecteaza occipitalul,unghi mai mare,etaj marit
tangent nu intersecteaza scoama occipitalului,unghi mai mic,etaj inferior
redus,micsorat
Sem 2. Fiziologie.lp 2 .24.02.2016

Cavitatea bucala
Reprezinta primul segment al tubului digestiv si indeplineste numeroase functii:
-functia fonatorie(aici se formeaza sunetele articulate/vocea si un rol important il au dintii si
limba mai ales in pronuntarea consoanelor)

-functia digestiva :
Prehensiune
Masticatie
Insalivatie sub actiunea amilazei salivare incepe digestia gucidelor
Deglutitie
-functia respiratorie(accesorie)
-functia estetica/fizionomica
-functia antropologica(buze)
Localizare-in etajul inferior al fetei,inferior de fosele nazale si superior de muschii miohiloidieni.
Cavitatea bucala comunica anterior cu exteriorul si posterior cu faringele si este impartita de
arcadele dentoalveolare in vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa.
Vestibulul bucal se intinde :
anterior de buze
lateral de obraji
posterior de arcadele dentoalveolare
si are forma de potcoava.
Cavitatea bucala propriu-zisa este delimitata :

anterior de fata orala a arcadelor dentoalveolare

posterior de istmul faringian(ingustare delimitata de pilierii amigdalieni)
superior de palatul dur care se continua fara limita neta de demarcatie cu palatul
moale(valul palatin)
inferior de planseul bucal

Fiecare buza prezinta:

-o fata anterioara (tegumentara)
-o fata posterioara(mucoasa)
-margine fixa

-margine libera(formata dintr-un epiteliu necheratiniza-rosul buzelor- transparent si

nepigmentat)
Structura peretelui buzelor

strat tegumentar
strat muscular(multe fibre din m. orbicular al gurii ,m. mimici)
-strat glandular(glande salivare mici)
Strat mucos

Rolurile buzelor

Digestiv(prehensiune)
Fizionomic
Antropologic
Fonatie

Peretii cavitatii bucale propriu-zise:

Peretele superior:
Palatal dur
-la nivelul lui, pe linia mediana, imediat inapoia incisivilor centrali se observa gaura
incisiva prin care iese nervul incisiv care este acoperit si protejat de papila
incisiva(tesut mucos)
-de la gaura incisiva pe linia mediana se observa o proeminenta(osoasa) dispusa
longitudinal numita rafeu median, rezultata prin sutura proceselor palatine ale oaselor
maxilare precum si prin sutura oaselor palatine
-la unele persoane, in treimea posterioara a palatului dur exista o proeminenta, torus
palatin
-dreapta stanga lateral de rafeul median se observa niste plici mucoase numite rugi
palatine care prezinta un desen specific pentru fiecare individ in parte->amprenta
digestiva
Peretele anterior:
Planseul bucal
-format din :
1. M. miohiloidieni
2. M. geniohioidieni
3. M. digastrici
-foarte bine vascularizat si irigat
-avem orificii de varsare ale:
1. Glandelor salivare
2. Glandelor submandibulare
3. Glandelor sublinguale
Limba

-organ muscular, format din corp si radacina

-prezinta :

Fata dorsala cu o suprafata pe care se afla papilele gustative

Fata ventrala(dedesubt) lucioasa, transparenta prin care vedem vascuarizatia
Pe fata interna a obrajilor se afla orificiul de varsare al canalului stenol.

Sem 2. Fiziologie.lp 3 .02.03.2016

Explorarea etapei buco-faringo-esofagiene a digestiei

Masticatia reprezinta procesul de prelucrare a alimemtelor in cavitatea bucala si este primul act
motor digestiv.
La realizarea unei masticatii eficiente participa:
Sistemul muscular
Sistemul osos(maxilar,mandibula,dinti,articulatia TMD)
Glande salivare
Sistemul nervos
Dentitia la om este temporara(decidua) formata din 20 dinti si dentitia permanenta(definitiva)
formata din 32 dinti.

Eruptia dentitiei temporare

Varsta
Maxilar
Mandibula

6 luni

12 luni
I II

18 luni

24 luni

30 luni

IV

II IV

III
III

V
V

Eruptia
Dinti vor atinge planul de ocluzie prin miscari in plan vertical
Spatiere dentara(4-5 ani)
Abraziune
Rizaliza

Eruptia dentitiei permanente

Varsta
Mx
Md

6 ani

7 ani
6

8 ani
1 2

9 ani

10 ani
4

2 3

11 ani
5

12 ani
3

18-21
7

8
8

Caracterele dintilor
Caractere comune
Caractere de grup
Caractere individuale
Structura unui dinte prezinta:
Coroana
la interior dentina
la exterior smalt
colet(gatul)
la interior dentina
la exterior smaltul si cementul care se suprapun cap la cap sau nu se
ating(spatiu in care dentina este descoperita)
radacina
la interior dentina
la exterior cement
Dentina delimiteaza o camera pulpara care se continua si in canalul radicular.
Dintii sunt ancorati in alveole prin ligamente dento-alveolare care se numesc parodontitiu, aceste
ligamente sunt formate din fibre de colagen helicoidale dispuse atat oblic dinspre colet spre apex cat
si tangential.
La varsta a 3-a scade irigatia parodontitiului->atrofie->mobilitate dentara crescuta->edentatie.
Miscarile mandibulei- coborare, ridicare, lateralitate(diductie), propulsie, retropulsie, circumductie.
Eficacitatea mecanica pe care o realizeaza miscarile mandibulei se datoreaza faptului ca punctul de
sprijin articular alcatuit impreuna cu forta muschilor masticatori(de muscatura) si cu rezistenta opusa
de aliment formeaza un sistem de parghii de gradul II si III.
Sem 2. Fiziologie lp4. 09.03.2016

Musculatura masticatorie
1. M. Ridicatori ai mandibulei
Masseter
Fasciculul mijlociu si anterior al temporalului
Pterigoidieni interni si externi
->In contractie simetrica ridica mandibula si in contractie unilaterala trag mandibula intr-o parte
2. M. Coboratori si diductori
Pantecele anterior al digastricului
M. Milohiloidian
Geniohiodian
Pterigoidianul extern

3. M. Propulsori
Pterigoidieni interni si externi
4. M. Retropropulsori
Contractia fasciculului mijlociu si posterior al temporalului
Miscarile pe care le executa mandibula duc la stabilirea unor relatii functionale importante intre
maxilar si mandibula.
Aceste relatii se studiaza prin analiza ocluziei arcadelor dento-alveolare la copil si la adult si prin
raportul crestelor mucoase de la maxilar si mandibula.
La nastere:
1. Ocluzie plana - in care ambele creste sunt bine dezvoltate iar cea inferioara vine in contact
cu mijlocul celei maxilare; are o pozitie usor posterioara=retrognatism fiziologic; cea mai
favorizata dezvoltare armonioasa a aportului dento-maxilar.
2. Ocluzie in acoperis - exista un mic decalaj sagital, creasta mandibulara este inapoia celei
maxilare cu un oarecare grad de supraacoperire; evolutia favorizata sau nu in functie de
factorii de mediu.
3. Ocluzie in capac de cutie creasta superioara este puternic dezvoltata in plan vertical si o
acopera pe cea inferioara; evolutia este spre ocluzie adanc acoperita.
4. Ocluzie progena- creasta inferioara o depaseste pe cea superioara in plan sagital; evolutia
este spre prognatism mandibular.
5. Ocluzie cap la cap evolutie favorabila sau nu.

Dinamica dezvoltarii ocluziei

Momente critice in dezvoltarea ocluziei sunt:
1. La nastere esential ar fi sa existe retrognatism fiziologic al nou-nascutului, in
timpul suptului la san se produce prima mezializare fiziologica a mandibulei.
Dupa aparitia dintilor avem 3 etape:
1. Etapa dentitiei temporare in care momentul esential este eruptia molarului 1
temporar care realizeaza prima inaltare a ocluziei. In timpul dentitiei temporare
ocluzia se mentine la nivelul caninului, molarului 1 si 2 si poarta numele de zona
de sprijin korckhouse
2. Etapa dentitiei mixte care merge intre 6-12 ani, eruptia molarului 1
permanent(de 6 ani) realizeaza a doua inaltare fiziologica a ocluziei si cea mai
importanta
3. Etapa dentitiei permanente de la 12-13 ani; eruptia molarului de 12 ani ce
constituie a-3-a inaltare a ocluziei; eruptia molarului 3 (18 ani).

Analiza ocluziei
Se face intotdeauna in plan sagital, transversal si vertical la cateva repere(la molari, canini, grupul
incisiv)

In plan sagital:

La molari:
raportul neutral(normal): Santul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior
articuleaza in dreptul cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani superior
Patologic raportul mezializat (in fata), distalizat
La canini:
raportul neutral: Varful caninului inferior articuleaza in spatiul dintre incisivul lateral
si caninul superior
La grupul incisiv:
Raportul neutral: fata vestibulara a incisivilor inferiori vine in contact cu fata
palatinala a incisivilor superiori

In plan transversal:

La molari:
Raportul neutral: este atunci cand cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori articuleaza
in santul intercuspidian al molarilor superiori
Patologic pot avea raport vestibularizat sau lingualizat
La canin:
Fata vestibulara a caninului inferior vine in contact cu fata palatinala superioara
La grupul incisiv:
Linia interincisiva mandibulara coincide cu cea de la maxilar si mediana mandibulei
coincide maxilarului

In plan vertical:
La molari:
Raportul neutral: molarii superiori ii acopera pe cei inferiori cu inaltimea unui cuspid
La canini si la grupul incisiv:
Raportul neutral este atunci cand dintii frontali sunt supraacoperiti de cei superiori pe
o treime din inaltimea lor
Patologic supraacoperire sau inocluzie
Sem 2. Fiziologie. Lp 5. 16.03.2016

Masticatia
Este procesul de prelucrare mecanica a alimentelor in cavitatea bucala si primul act motor digestiv.

Importanta functionala a masticatiei

Ajuta la prelucrarea alimentelor prin taiere, zdrobire si titrurare
Ajuta la insalivarea bolului alimentar
Participa/ favorizeaza digestia glucidelor in cavitatea bucala(digestia chimica: amilaza
salivara-> glucide)

 Stimuleaza secretia salivara si implicit secretia gastica favorizand digestia

Masticatia eficienta asigura o stare de nutritie corespunzatoare
Dantura deficitara duce la afectarea starii de nutritie deoarece pacientul va selecta alimentele
pe criteriul proprietatilor fizice sau mecanice si nu pe cel al aportului de nutritie
Favorizeaza deglutitia
Forta dezvoltata in timpul masticatiei rezulta din numarul de unitati motorii stimulate (o
unitate motorie este reprezentata de totalitatea fibrelor musculare eferente terminatiilor unui
neuron); asa se explica de ce se poate contracta un muschi partial sau in totalitate; pe de alta
parte, forta de muscatura rezulta din numarul de muschi sau de grupe musculare contractate.

Reflexul masticator
Masticatia incepe din pozitia de repaus a mandibulei, gura fiind inchisa iar arcadele dentare in
inocluzie fiziologica(intre cele doua arcade dentare exista un spatiu de 2-3 mm). Aceasta pozitie
de repaus este mentinuta de tonusul muschilor ridicatori ai mandibulei care primesc impulsuri de
la substanta reticulata(impulsuri proprioceptive- de presiune si labirintice de orientare, reglate de
aceasta substanta facilitatoare si inhibitoare la fel ca tonusul musculaturii scheletice care se opune
gravitatiei.
1. Coborarea voluntara a mandibulei- produsa de impulsuri venite pe caile piramidale
din zona corticala si motorie si contracta digastricul mio si geniohiloidian si
coboara mandibula
2. Ridicarea reflexa a mandibulei- deschiderea gurii produce intinderea muscilor
ridicatori(masseter, temporal, pterigoidian extern), stimuleaza fusurile musculare
care genereaza impulsurile ce merg in nucleul senzorial mezencefalic al
trigemenului si de aici la nucleul motor din punte unde pornesc stimuli catre muschii
ridicatori ai mandibulei, mandibula este astfel ridicata si gura include alimentele
introduse
3. Coborarea reflexa a mandibulei- alimentele introduse in cavitatea bucala
stimuleaza precursorii din ligamentele periodontale din dentina, din pulpa, gingie si
tesuturile mai invecinate precum si pe cei din mucoasa palatului dur si fata dorsala
a limbii si declanseaza un reflex de deschidere a gurii(de coborare a mandibulei)
impulsuri-> nucleul senzorial al trigemenului din mezencefal-> la nucleul motor
din punte->trimite impulsuri catre muschii coboratori ai mandibulei. Raspunsul
motor este prompt ceea ce asigura si protectia arcadelor dentare de eventuala
suprasolicitare mecanica
Rol deosebit de important in masticatie il are dentitia .
Un dinte are coroana, colet si radacina.
1. Smaltul
cel mai dur tesut din organism
structura acelulara

 alcatuit din cristale de hidroxiapatita(prisme adamantine) intre care exista o cantitate

foarte mica de substanta organica( punctul slab al smaltului)
culoare- transparent, prin transparenta lui se vede culoarea dentinei
compozitia smaltului: subst minerale 96%,apa 2,3%, subst organice 1,2 %
2. Dentina
Subst minerale 70%
Apa 10%
Substante organice 20%
Substanta albicioasa galbuie, dura
Alcatuita dintr-o matrice organica calcifiata strabatuta de canalicule microscopice ce
contin fibrele lui tomes, adica prelungiri ale odontoblastelor(celule formatoare de
dentina) prezente in pulpa dentara
In canalicule exista si lichid seros care hraneste dentina si face legatura cu pulpa
3. Osul
Substante minerale 46%
Apa 22%
Substante organice 32%
4. Cementul
Acopera dentina la nivelul radacinii si al coletelui la fel ca tesutul osos ca componenta
chimica
Se considera ca este un tesut osos modificat pentru a se adapta functiei sale( sa fixeze
dintele in alveola, de fapt fixeaza ligamentul dento-alveolar in dinte)
Alcatuit din substanta fundamentala calcifiata, putine celule si fibre de colagen
Rolurile salivei

Pregatirea mecanica a alimentelor si formarea bolului alimentar( datorita apei din compozitie
imbiba alimentele si datorita mucinei reuneste si leaga particulele rezultate in urma
masticatiei)
Favorizeaza masticatia
Favorizeaza deglutitia
Favorizeaza fonatia
Intervine in reglarea ingestiei alimentelor prin faptul ca ajuta la formarea gustului( prin
dizolvarea in saliva)
Intervine in reglarea secretiei de suc gastric
Scaderea cantitatii de saliva din cavitatea bucala duce la uscaciunea gurii si apare senzatia
de sete, putem spune ca saliva participa la mentinerea echilibrului hidric
Actioneaza mecanic curatand arcadele dentare de resturile alimentare
Protectie impotriva cariei dentare, reduce flora bacteriana
Asigura protectia chimica a intregii cavitati bucale prin sistemul tampon pe care il contine
Protectie termica
Prin saliva se elimina o serie de virusuri

Eliminarea metalelor: stomatita Hg iar pacientul prezinta gura de lup

Intoxicatia cu Pb apare un lizereu gingival(inel purpuriu la gingie)
Cantitati mici de uree, acid uric , creatinina
Saliva dizolva rapid unele substante farmacologice favorizand absorbtia lor
Rol in termoreglare- polipnee(respiratia frecventa se elimin vapori de apa)
Rol antibactericid prin lizozim
Rol de protectie impotriva cariei dentare prin ph, actiune mecanica, umezirea dintelui,
lizozim, factori bactericizi, fluor(fluoroapatita-se absoarbe in suprafata dintelui si confera
luciu)
S-au descoperit si hormoni printre care factorul de crestere al nervilor si factorul de crestere
al epidermei
Regenerare

Reglarea secretiei salivre

Secretia salivara este adoptata cantitativ si calitativ la tipul alimentelor introduse in
cavitatea bucala
Reglarea preponderent nervoasa dar si hormonala
In cazul secretiei ssalivare sns si snp actioneaza sinergic nu antagonist, reglarea prompta
declansandu-se in 2-3 secunde si se face prin mecanism reflex neconditionat(aliment
aplicat pe receptor din cavitatea bucala->secretie) sau conditionat(stimuli exteriori:
vaz,auz,miros)
Calea aferenta reprezentata de receptori din cavitatea bucala, fibre ale nervului bucal,
lingual, palatin
Centrii din bulb
Fibre eferente din glosofaringian si vag
Sem 2. Fiziologie. Lp6.
23.03.2016

Deglutitia
Deglutitia este procesul mecanic prin care bolul alimentar este deplasat din cavitatea bucala in
stomac.
Ea se desfasoara pe parcursul a 3 timpi:
Bucal
Faringian
Esofagian
1. Timpul bucal
Incepe in momentul ni care bolul alimentar este plasat pe fata dorsala a limbii
Este un proces voluntar

 Varful limbii este ridicat si vine in contact cu fata palatinala a frontalilor si cu treimea
anterioara a boltii palatine, iar baza limbii coboara formand un plan inclinat in jos si
inapoi.
Limba executa o miscare de piston si bolul alimentar este impins brusc spre faringe
Durata scurta de 0,3 sencude si se insoteste de oprirea simultana a respiratiei si
masticatiei
Odata declansata, deglutitia nu mai poate fi oprita, fiind un act reflex care se supune
legii totul sau nimic
Zona receptoare este zona Wasilief
V-ul lingual de pe fata dorsala a limbii, pilierii amigdalieni anteriori si valul palatin
Calea aferenta este reprezentata de filete senzitive ale nervilor glosofaringian si vag
Centrul deglutitiei este in formatiunea reticulata bulbara in imediata vecinatate a
centrului respirator si masticator fata de care este antagonist
Calea eferenta este constituita din fibre motorii ale nervului hipoglos pentru limba, ale
nervului spinal pentru nervul palatin si hipoglos pentru limba, ale nervului spinal
pentru nervul palatin si ale nervului vag pentru constrictorul faringelui si al esofagului.
2. Timpul faringian
Se caracterizeaza prin urmatoarele fenomene:
1) Ridicarea valului palatin ceea ce face ca trecerea alimentelor spre fosele nazale
sa fie blocata
2) Constrictia muschilor suprahioidieni ridicatori(constrictori) ai laringelui, acesta
ajunge sub baza limbii, epiglota intalneste baza limbii si bolul alimentar si este
obligata sa coboare inchizand calea spre laringe si implicit spre trahee
3) Contracita muschilor ridicatori ai laringelui
4) Cand epiglota s-a inchis se declanseaza o unda peristaltica in faringe ce se
depalseaza spre esofag deschizandu-l.
3. Timpul esofagian
Bolul alimentar este proiectat din faringe in esofag si se deplaseaza spre stomac sub
actiunea undelor peristaltice initiate in faringe
Acestea sunt niste unde rapide si pot dura 6-7 secunde
Alimentul poate sa treaca sau nu in stomac, daca nu trece se produce o dilatatie
localizata a esofagului care stimuleaza declansarea altor unde peristaltice mai
puternice cu punct de plecare din esofag care continua de sus in jos pana cand
alimentul trece in stomac
Cand bolul alimentar a ajuns in esofag, orificiile nazofaringiene si laringiene se
deschid

Sem 2. Fiziologie. Lp7.

30.03.2016

Explorarea secretiei gastrice

Structura peretelui prezinta : mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa
Ph-ul la adult este cuprins intre 0,9-1,5
Explorarea :

radiografie cu substanta de contrast( cu bariu)- tranzit baritat

 se poate observa forma stomacului, motilitate si prezenta unei nise(imagine radioloigca de

ulcer)
radioscopia
tubaj gastric
endoscopie
Tubajul gastric se face utilizand o sonda subtire einhorn care se poate introduce fie pe cale nazala
fie pe cale orala, se recloteaza sucul gaastric bazal, sep une intr-un recipient, dupa care se
administreaza substante stimulatoare ale secretiei gastrice.

Histamina

testul maximal kay

reactii tipice de alergie
claritin,aerius
derivati de histamina:histalog

Secretia gastrica cu gastrina sau pentagastrina: se asteapta 20 min si se recolteaza, iar sucul gastric se
trimite la laborator.
Cautam:
aciditatea bazala si stimulata
chimismul gastric
celularitatea(celule epiteliale,celule sangvine-ulcer sau tumora,celule atipice- canceroase
sau tumora)
examen microbiologic- incercam sa identificam prezenta lui helicobacter pylori(si prin
dozarea anticorpilor)
Cauze: aciditate mare, helicobacter pylori

Compozitia sucului gastric

 99% apa
substante anorganice( ioni de H, CL, Na,K,anionul de C)
Substante organice
o Enzime
o pepsinogen->pepsina, importanta in digestia proteica
o Gastrina
o Anhidraza carbonica
o Lipaza- activa la nou-nascuti
o Lizozimi
o Factor intrinsec Castel important in absorbtia vit B12, organismul are un rezervor de
B12 de 2-6 ani, dupa care apare anemie perinicioasa, se rezolva prin administratie
parenterala de B12
o Mucus
o Proteine plasmatice
o Albumine
o Imunoglubulina A
Acidul clorhidric din sucul gastric are rol in digestie si de a transforma fe3+ (neabs) in Fe2+ (abs).
Sem 2. Fiziologie. Lp8. 20.04.2016

SECRETIA BILIARA
- bila este produsul de secretie si excretie al ficatului si se acumuleaza in perioadele
interdigestive in vezicula biliara (colecist), unde se concetreaza si de unde se elimina
intermitent prin coledoc in duodenul 2 (D2) in perioadele digestive.
- Secretia este continua la nivelul polului biliar al hepatocitului. In 24h 700-1200mL de bila.
- Etapele secretiei biliare:
1. captarea/sinteza de catre hepatocit a substantelor din compozitia bilei la polul capilar
2. transportul lor prin celula
3. excretia bilei prin polul biliar al hepatocitului in canaliculii biliari
- mecanismul secretiei se bazeaza pe procese de filtrare sangvina (depind de debitul circulator)
selectia activa si secretie-reabsorbite in principal de apa, Na si Cl din ductele si canalicule
interlobulare
ASPECTUL BILEI

- bila hepatica are o culoare galbena-aurie si un pH de 8-8.6

- bila veziculara este verde brun, este mai tulbure, are saruri de calciu, mucus, saruri epiteliale,
gust amar,bila coledociana care este galben-murdar cu pH 7-7.6
*in vezicula biliara se reabsoarbe o cantitate foarte mare de apa, bila se concentreaza de circa 810 ori

COMPOZITIA BILEI

-subst anorganice Na, K, Ca, bicarbonati, fosfati

- subst organice: saruri biliare(ac biliari), pigmenti bliari, cholesterol, lecitina, ac grasi si
mucina; ac biliari = ac colic,, ac dezoxicolic, ac litolic si ac chenodezoxicolic(provin din
colesterol); sarurile biliare = glicocolatul de Na sau potasiu, sau taurocolatul de Na sau potasiu

Explorarea sindromului excreto-biliar

dozarea bilirubinei:
bilirubina totala- BT : 1mg %
bilirubina directa/hepatica/conjugata : 0,25 mg% ( creste in obstructia
cailor biliare)
bilirubina indirecta/plasmatica/neconjugata : 0,75mg%0)
dozarea in urina a urobilinogenului : 0,5-2mg%0)
dozarea in urina a bilirubinei : 2-25mg%)
evaluarea nivelului enzimatic in sange pentru fosfataza alcalina [ 1-4 UB(unitati
bodonsky) ; 13-45 UI(unitati internationale)]; 5 nucleotidaza; leucinaminopeptidaza;
sarurile biliare(2,26 0,29 mg%)
dozarea colesterolului total ( 180-200mg% sau 240 la batrani), esterificat( 150mg%)
raportul colesterol esterificat /colesterol total = 0,5- 0,7

Tubajul duodenal se face utilizand o sonda nazo-gastrica(einhorn) ce se introduce pana in

stomac, se culca pacientul in decubit lateral drept, se mai introduce inca 50 cm, se recolteaza bila
coledociana( amestec de bila, suc pancreatic si suc intestinal propriu-zis care se mai numeste si bila
A, lichid de culoare galben murdar, vascos, dupa care administram pacientului o substanta colagoga(
sulfat de Mg) ,asteptam 30 de minute dupa care recoltam bila veziculara(B) , mai vascoasa/ tulbure,
cu reziduri de culoare verde-brun spre finalul recoltarii bila isi schimba culoarea si devine din nou
galben aurie, limpede(C) bila hepatica.
Substante colagoge sunt cele care stimuleaza contractia veziculei biliare si relaxarea sfincterului
Oddi(galbenus de ou, ulei)
Substante coleretice cele cale stimuleaza secretia(productia) de bila catre ficat.

Examenul bilei
macroscopic ( culoare, aspect, volum)

 microscopic ( cristale de colesterol, precipitat de biliruinat de Ca-> pietre, celule epiteliale,

celule sangvine { eritrocite -> piatra sau cancer, leucocite -> infectie}, celule neoplazice ->
cancer hepatic)
chimic
bacteriologic/microbiologic
parazitologic ( giardia lamblia)
Sem 2. Fiziologie. Lp9. 27.04.2016

Fiziologia intestinului subtire

Intestinul subtire se intinde de la pilor la valvula ileocecala si cuprinde urmatoarele segmente:
duoden, jejun, ileon. Are o lungime de 6-8 m in conditii de relaxare, iar diametrul scade progresiv
de la pilor spre ileon de 4-15 cm. Structura peretelui prezinta de la exterior la interior primul strat(
adventicea/seroasa, musculara, submucoasa, mucoasa).
Musculara prezinta un strat extern longitudinal si unul intern circular, iar mucoasa prezinta pliuri
semicirculare numite valvule conivente.
Pe suprafata valvulelor si intre ele exista vilozitati intestinale,adica prelungiri digitiforme ale
mucoasei intestinale care maresc suprafata acesteia de 20-30 de ori.Celulele intestinale sunt
enterocitele, celulele caliciforme, celulele Paneth, celulele endocrine.
Enterocitele sunt celule cilindrice si prezinta in zona apicala o margine in perie prevazuta cu
microvili. Intre microvili existaa o retea de filamente glicoproteice ce poarta numele de glicolax cu
rol in digestie si protectia mucoasei.
Celulele caliciforme secreta mucusul intestinal.
Celulele Paneth reprezinta zona de regenerare a epiteliului intestinal si au si rol secretor, secreta
lizozim.
Celulele endocrine apartin sistemului paracrin(format din multitudinea de celule endocrine
neorganizat sub forma unei glande si secreta gastrina, enteroglucagon si secretina.
In mucoasa intestinala gasim glande liberchon care contin toate tipurile de celule si sunt prezente pe
toata lungimea intestinului subtire si glande Brunner, care se gasesc in duoden si mai ales in jurul
pilorului la nivelul ampulei lui Vater.
La nivelul duodenului isi varsa produsul de secretie ficatul (bila) si pancreasul ( sucul pancreatic).
Sub actiunea bilei, sucului pancreatic si sucului intestinal propriu- zis, are loc digestia intestinala( in
prima jumatate a intestinului.

Functiile intestinului subtire

1. Motilitatea prezinta urmatoarele tipuri de contractii:
a) De amestec(segmentare)

 Se produc localizat si spatiat

Locul contractiei este determinat de volumul chimului gastric aflat intr-un anumit
loc
Daca chimul este voluminos, destinde intestinul si excita mecano-receptorii, ceea
ce conduce la aparitia contractiilor segmentare
Urmatoarele contractii vor aparea la jumatatea distantei dintre primele inele
contractate
b) Propulsive( peristaltice)
Apar in momentul in care chimul gastric a trecut din stomac in bulbul duodenului
deoarece prezenta chimului in duoden declanseaza reflexul gastroenteric si
secretia hormonilor intestinali care raspund de motiilitateaa intestinala
Undele persitaltice se desfasoara cu o forta musculara scazuta si au o viteza de
propagare scazuta
Iritarea mucoasei intestinale creste peristaltismul semnificativ( rush peristaltic) si se insoteste de
aparita durerii si a diareei. Mecanismul iritant -> vaso dilatatie -> exudatie de apa si electroliti din
peretele intestinal in lumen -> creste volumul chimului -> stimuleaza osmoreceptorii si
mecanoreceptorii -> stimuleaza plexul mienteric auerbach -> stimuleaza trunchiul cerebral -> se
stimuleaza sistemul nervos parasimpatic -> crste peristaltismul -> creste forta de contractie si viteza
de propagare.
Reactia de aparare a intestinului in incercarea de a elimina cat mai rapid excitantul.In conditii
patologice exista si miscari antiperistaltice reprezentate de varsatura alimentar biliara.
c) De evacuare ( prin orificiul ileocecal )
2. Functia secretorie
Suc intestinal alcatut din apa, mucus si enzime( kinoza, peptidaze si lizozim)
In 24h se secreta aprox 2l de suc, el fiind rezultatul actiunii glandelor brunner care
secreta apa,mucus, enzime, a celulelor caliciforme(secreta mucus) si a celulelor Paneth
care secreta peptidaza si lizozimi
3. Functia digestiva
Digestia intestinala are loc intraluminal(sub actiunea bilei, sucului pancreatic si sucului
intestinal) apoi la nivel membranal sub actiunea enzimelor din marginea in perie a
enterocitelor in intraenterocitelor.
Digestia glucidelor se face sub actiunea amilazei pancreatice pana la stadiul de di sau
oligozaharide. Asupra oligozaharidelor actioneaza o serie de enzime din marginea in
perie a enterocitelor si le scindeaza in monozaharide. Aceste enzime se numesc
dizaharide(zaharoza si lactoza).
Digestia proteinelor se face sub actiunea tripsinei si chimotripsinei pancreatice ce le
transforma in oligopeptidaze -> aa, di si tripeptide
Digestia lipidelor: sunt emulsionate la nivelul D2 sub actiunea sarurilor biliare ->
micelii, apoi lipaza pancreatica actioneaza asupra lor scindandu-le in acizi grasi si
glicerol ce se vor absorbi

4. Functia de absorbtie
Intestinul subtire este astfel alcatuit incat prezinta o suprafata foarte mare de absorbtie
200-250 mp
Acest lucru este posibil datorita prezentei valvulelor conivente pe suprafata carora exista
vilozitati intestinale in degete de manusa ce prezinta microvili ce maresc suprafata de
absorbtie
Alta particularitate favorizeaza absorbtia este aceea ca fiecare vilozitate prezinta in axul
sau o arteriola, o venula si un vas limfatic numit chilifer central.

Formele sub care se absorb principalele alimente sunt

Pentru glucide: monozaharidele, prin mecanism activ( ce consuma energie),transportor
comun cu glucoza si prin difuziune facilitata prin gardient de presiune.
Pentru proteine: aa, utilizarea unui transportor comun cu Na.
Pentru lipide: glicerolul si acizii grasi
Pentru a fi absorbite principalele alimente trec prin toate straturile peretelui intestinal si al celui
vascular.
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
5.

stratul fluidelor neagitate

stratul de glicocolix
microvilii marginii in perie
membrana enterocitului care are la randul ei 3 straturi: proteic, lipidic, proteic
citoplasma enterocitului
membrana bazala a capilarului
endoteliul capilar fenestrat
Functia de aparare
in lumenul intestinal exista in mod normal o flora saprofita
contaminarea cu aceasta flora bacteriana este treptata iar cantitatea de microbi creste
progresiv de la bulb spre colon;
apare nespecifica impotriva oricarui fel de agent patogen realizata de integritatea
peretelui intestinal, stratul lichidelor neagitate care impiedica microbii sa vina in
contact direct cu membrana intestinala, stratul de glicocolix capcana, microvilii
neterocitelor, celulele langerhans, limfocite si plasmocite, din foliculii limfatici si
placile payer;
aparare specifica asigurata de prezenta IgA, IgM, IgG, IgD, IgE.
Sem 2. Fiziologie. Lp10. 10.05.2016

Explorare metabolismului glucidelor

Glucidele se absorb sub forma de monozaharide(glucoza, fructoza, galactoza).

Singura forma de utilizare a glucidelor este glucoza.

Forma de depozit a glucidelor in regnul animal est glicogenul in conditii bazale 1/3 din cantitatea
ingerata se depune iar forma de depozit este glicogenul in ficat si muschi. Restul fiind sub forma de
lipide-grasime.

Explorari
1. determinarea glicemiei de jejum ( valori normale 70-110/ 80-120 mg%)
2. testul fayan conn se procedeaza : cu 8 ore inainte de recoltarea probei de sange i se
administreaza pacientului predison( substanta hiperglicemianta). Se recolteaza o proba de
sange si se determina glicemia pe nemancate. Ii administram pacientului 450 -500 mg si
asteptam 2 ore. Se recolteaza alta proba si dozam glicemia ( valori normale pacient sanatos,
valori crescute pacient- mai asteptam o ora si recoltam din nou daca valoare va fi normalatulburare, daca valoarea este tot crescuta pacientul are diabet chiar si in stadiul pre.
(nemancat)
3. toleranta la glucoza/ incarcarea cu glucoza / hiperglicemie provocata
4. hemo glicemie glicozilata se dozeaza valori normale : 4,3-4,5- martor al nivelului glicemiei
pe termen lung ; valoare crescuta 140 diabet zaharat.