FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE GENERALA SI ORO-MAXILO-FACIALA

PROGRAMA ANALITICĂ (2010-2011)

Semestrul I
FIZIOLOGIE GENERALĂ (21 h curs)
• Fiziologie celulară: permeabilitatea membranară (sisteme de transport continuu şi discontinuu);
excitabilitatea şi conductibilitatea membranară; comunicarea intercelulară (fiziologia receptorilor celulari;
sinapsa). (3 h)

• Fiziologia ţesutului sanguin: funcţiile sîngelui (prezentare de sinteză), reglarea volumului sanguin,
menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic al organismului. Hematiile: eritropoeza, circuitul
fierului în organism, hemoliza fiziologică. Leucocitele: granulocitele (Neutrofile, Bazofile, Eozinofile),
granulopoeza şi controlul ei, distribuţia şi funcţiile granulocitelor; agranulocitele: monocite (monopoeza,
funcţii), limfocite (limfopoeza, funcţii), apărarea organismului (apărarea nespecifică, apărarea specifică
celulară şi umorală). Trombocitele: trombopoeza, hemostaza fiziologică. (3 h)

• Fiziologia sistemului excretor. Etapele formării urinei: filtrarea glomerulară (factorii filtrării
glomerulare, membrana glomerulară filtrantă, presiunea eficientă de filtrare, autoreglarea circulaţiei renale
(mecanisme), factorii modulatori ai filtrării glomerular); reabsorbţia tubulară (structura funcţională a
sistemului tubular, reabsorbţia tubulară a glucozei, sodiului, potasiului, apei); secreţia tubulară a ionilor şi
ureei. Rolul rinichiului în reglarea echilibrului hidric şi acido-bazic. Reglarea activităţii renale (reglarea
nervoasă şi umorală). Funcţia endocrină a rinichiului. (3 h)

• Fiziologia sistemului respirator: date morfofuncţionale privind aparatul respirator (caracteristicile

morfo-funcţionale ale alveolei pulmonare; caracteristicile vaselor de sânge pulmonare, tipuri de vase
sanguine, roluri). Etapa pulmonară a respiraţiei (inspirul şi expirul; elastanţa şi complianţa pulmonară;
fenomene accesorii respiraţiei; hematoza pulmonară; etapa sanguină (de transport) a respiraţiei; Etapa
mitocondrială a respiraţiei. Reglarea nervoasă şi umorală a respiraţiei. (3 h)
• Fiziologia sistemului cardio-vascular. (I) Inima: funcţia batmotropă, automatismul cardiac,
funcţia cronotropă, dromotropă, inotropă şi tonotropă; forme de manifestare ale activităţii cardiace
(mecanice, fonatorii, electrice); manifestări bioelectrice ale activităţii inimii: teoria dipolului şi teoria
vectorială; activitatea bioelectrică auriculară şi ventriculară; electrocardiograma. Reglarea activitatii
cardiace: reglarea miogenă, reglarea nervoasă intrinsecă şi extrinsecăaactivităţii inimii. Reglarea umorală a
activităţii cardiace. (II) Sistemul vascular: proprietăţile sistemului vascular arterial; parametrii
hemodinamicii arteriale; presiunea arterială sistolica si diastolica; proprietăţile şi factorii determinanţi ai
circulaţiei venoase, capilare şi limfatice. Reglarea circulaţiei.(4 h)
• Fiziologia sistemului digestiv gastro-intestinal: necesarul în principii alimentare (calitativ şi
cantitativ) al organismului; digestia orala (scurta prezentare generala); digestia gastrică: secreţia şi
motilitatea gastrică (mecanismul secreţiei sucului gastric şi a formării acidului clorhidric). Motilitatea
gastrică: tipurile de motilitate gastrică, teorii ale deschiderii pilorului. Reglarea nervoasă şi umorală a
secreţiei şi motilităţii gastrice. Digestia intestinală: secreţia pancreatică (compoziţie, roluri, reglare
nervoasă şi umorală). Funcţiile ficatului: secreţia biliară (compoziţie, formarea pigmenţilor biliari, reglarea
 secreţiei şi evacuării biliare); sucul intestinal (compoziţie, funcţii, digestia intestinală (etapa luminală,
digestia de contact, digestia intracelulară), reglarea nervoasă şi umorală a secreţiei intestinale. Motilitatea
intestinului subţire. Secreţia şi motilitatea intestinului gros.Absorbţia digestivă: absorbţia glucidelor,
acizilor graşi, glicerolului şi aminoacizilor; absorbţia vitaminelor, apei şi electroliţilor (3 h)
• Fiziologia sistemului muscular: teorii ale contracţiei musculare; mecanismul glisant al contracţiei
şi relaxării musculare; particularităţi ale mecanismului de contracţie la muşchiul neted; substratul energetic
al contracţiei musculare; tonusul muscular (tipuri, roluri, reglare). (2h)

TOTAL Semestrul I: 21 h curs

SEMESTRUL II

• Fiziologia sistemului endocrin: clasificarea hormonilor. Pancreasul endocrin: hormonii insulină şi

glucagon (acţiuni biologice, mecanisme de acţiune, reglarea secreţiei). Tiroida: formarea, acţiunile
biologice şi căile de inactivare ale hormonilor tiroidieni; reglarea neuro-umorală a secreţiei hormonilor
tiroidieni. Paratiroida: parathormonul şi calcitonina (acţiuni biologice, reglarea secreţiei; reglarea
calcemiei (sinteză)). Glanda suprarenală: medulo-suprarenala (efectele biologice ale catecolaminelor pe
receptori specifici şi pe ţesuturile ţintă); cortico-suprarenala (hormonii mineralo-corticoizi, gluco-corticoizi
şi sexosteroizi). Gonadele (I) - hormonii sexuali masculini (efecte morfogenetice şi funcţionale, reglarea
secreţiei gonadale) (II) - hormonii sexuali feminini (efectele biologice ale hormonilor estrogeni şi
progestativi, ciclul endometrial şi ovarian). Epifiza. Complexul hipotalamo-hipofizar: efectele biologice
şi reglarea hormonilor hipofizari (hormonul de creştere (STH), hormonul adenocorticotrop (ACTH),
hormonul foliculostimulant (FSH) şi luteinizant (LH), hormonul antidiuretic (ADH), hormonul ocitocină.
(3h)
• Fiziologia sistemului nervos: Măduva spinării (funcţiile reflexe somatice şi vegetative ale
măduvei); Trunchiul cerebral (bulb, punte, mezencefal: funcţii de conducere senzitivo-motorii, centrii
reflecşi somatici şi vegetativi); rolul trunchiului cerebral în realizarea activităţii motorii (sistemul activator
facilitator şi inhibitor). Fiziologia cerebelului. Fiziologia talamusului: funcţiile nucleilor talamici.
Fiziologia hipotalamusului (reacţia ergotropă şi trofotropă a hipotalamusului, rolul hipotalamusului în
reglarea temperaturii corporale, a aportului alimentar şi hidric. Fiziologia formaţiei reticulate (rolul
formaţiei reticulate în activitatea musculaturii somatice; rolul formaţiei reticulate în somn (somnul clasic,
somnul paradoxal). Fiziologia sistemului limbic (structurile corticale şi subcorticale ale sistemului limbic
şi funcţiile lor). Fiziologia neocortexului (funcţiile ariilor corticale senzitive, motorii şi de asociaţie);
activitatea nervoasa superioara (functia de cunoastere: învaţarea, memoria, gândirea, vorbirea; funcţia
volitională; functia afectiv-emoţională). (4 h)

FIZIOLOGIE SPECIALĂ (ORO-MAXILO-FACIALĂ) (18 h curs)

• Unitatea funcţională a sistemului oro-dento-maxilar (date generale privind

participarea şi integrarea fiziomului stomatognat (oro-dento-maxilar) şi a odontonului în
funcţia digestivă, fonatorie şi estetico-fizionomică);
• Morfo-fiziologia cavităţii orale şi a structurilor dento-parodonto-alveolare.Fiziologia
dinţilor: aspecte funcţionale ale proceselor de amelogeneză şi dentinogeneză, tipuri
 normale de dentină; Fiziologia pulpei dentare: funcţiile odontoblastelor, particulatităţi
fiziologice ale inervaţiei şi vascularizaţiei odonto-pulpare; funcţiile odontoblastelor;
reacţii funcţionale pulpare la stimuli cu potenţial noxic; fiziologia parodonţiului
moale(funcţiile gingiei,ligamentului alveolo-dentar,lichidului crevicular); fiziologia
parodonţiului dur (funcţiile cementului dentar şi alveolei dentare).(3 h)
• Dinamica funcţională dento-parodontală: evoluţia dentiţiei temporare şidefinitive;
fiziologia erupţiei dentare; fiziologia uzurii dentiţiei definitive (abraziunea
fiziologică,eroziunea,atriţia şi abfracţia). Biomecanica aparatului dento-parodontal
(stabilitatea şi mobilitatea dentară, fiziologia remodelării parodontale). (2 h)
• Fiziologia arcadelor dentare; dinamica ocluzală funcţională.Fiziologia aparatului
maxilar:relaţii funcţionale intermaxilare (relaţia de postură, relaţia centrică şi relaţia de
ocluzie ;modele fiziologice).Organizarea şi caracteristicele funcţionale ale muşchilor
mobilizatori ai mandibulei. Biomecanica mio-mandibulară. (3 h)
• Organizarea şi funcţiile articulaţiei temporo-mandibulare. Biomecanica sistemului
mio-artro-kinetic al articulaţiei temporo-mandibulare (ATM); sisteme de pîrghii ale
ATM; tipuri de mişcări în ATM; Caracteristici funcţionale ale sensibilităţilor
senzitivo-senzoriale oro-dento-maxilare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare. Arii
topografice senzitivo–receptoarecu semnificaţii clinice în teritoriul oro-dento-maxilo-
facial şi al articulaţiei temporo-mandibulare;fiziologia sensibilităţii gustative. (3 h)
• Participarea la funcţia de nutriţie a sistemului oro-dento-maxilar şi faringo-
esofagian: activitatea secretorie salivară (mecanismele formării salivei,funcţiile
salivei,reglarea secreţiei salivare; semnificaţii funcţionale şi inter-relaţionale ale
triadei:secreţie salivară-receptori gustativi-comportamente; activitatea motorie oro-
faringo-esofagiană: masticaţia(funcţiile muşchilormasticatori,sisteme de pîrghii
masticatorii osteo-articulare şi odontale; cicluri şi stereotipuri masticatorii; reglarea
adaptativ-reflexă şi comportamentală a masticaţiei; importanţa fiziologică a
masticaţiei;eficienţa masticaţiei); deglutiţia (etapeledeglutiţiei,particularităţi ale
deglutiţiei fiziologice,reglarea deglutiţiei); funcţia de absorbţie a cavităţii orale;
reglarea comportamentului alimentar şi ingestiei de lichide. (4 h)
• Participarea la funcţia de fonaţie a complexului oro-dento-maxilo-facial:
mecanismele fonaţiei; rolul pavilionului oral în realizarea comunicării verbale; controlul
neuro-fiziologic al fonaţiei. Funcţia fizionomico-estetică a sistemului oro-dento-
maxilar. Influenţe reciproce între funcţiile sistemului oro-dento-maxilar şi
modificările sale morfologice în decursul vieţii. Funcţia de apărare umorală şi
tisular-celulară a cavităţii orale. Mecanisme fiziologice ale integrării biomaterialelor
dentare. Modificări fiziologice ale structurilor oro-dento-maxilare la vîrstnici

TOTAL Semestrul II: 25 h curs

Titular curs,
Şef lucr. dr. Andrei Neamţu
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
AN UNIVERSITAR 2010 - 2011
DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE GENERALĂ ȘI ORO-FACIALĂ

ANUL I MEDICINA DENTARA

TEMATICA LUCRĂRILOR PRACTICE DE FIZIOLOGIE
SEMESTRUL I
Nr ore LP: 21

Tematica lucrărilor practice

LUCRARE SEMINAR, PREZENTĂRI PRACTICE, TEHNICI EXPERIMENTALE NUMĂR
NR. DEMONSTRATIVE SAU DE EFECTUAT DE CĂTRE STUDENŢI ORE
EXPLORAREA TESUTULUI SANGUIN
Recoltarea sângelui (pg. 232)
Compoziţia sângelui; elementele plasmei sanguine, masurarea
spectrofotometrică a concentraţiei hemoglobinei plasmatice şi eritrocitare.
Explorarea seriei eritrocitare (I)
• Determinarea hematocritului (pg.212),
I • Determinarea volumului globular (pg.215) şi valorii globulare (pg.243)
3h
• Determinarea VSH (pg.248)
• Decelarea sângelui (proba cu benzidină, cristale Teichmann) (pg. 240)
Explorarea seriei eritrocitare (II)
• Numărătoarea eritrocitelor (pg. 233)
• Determinarea rezistenţei globulare (pg. 244)
Grupe sanguine
Sistemul ABO (proba Beth – Vincent, proba Simonin) (pg. 251); Sistemul Rh
Explorarea seriei leucocitare
• Numărătoarea leucocitelor (pg. 259)
• Formula leucocitară (pg. 261)
EXPLORAREA SERIEI TROMBOCITARE
• Numărătoarea trombocitelor (pg. 267)
3h
II
• Determinarea timpului de coagulare (pg. 269)
• Determinarea timpului de sângerare (pg. 272)
• Timp de protrombină Quick (pg. 277)
• Trombelastograma (pg. 279)
• Buletine de analiză a sângelui cu valori normale şi patologice
(interpretare, discuţii)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI EXCRETOR (I)
Explorarea indirectă a funcţiilor renale
Examenul fizic de urină:
Examen macroscopic (volum, transparenţă, culoare, miros, pH, densitate) (pg. 382)
Examen microscopic (sedimentul urinar) (pg. 386)
III Examenul chimic de urină (compoziţie, evidenţierea prezenţei glucozei, proteinelor, 3h
pigmenţilor şi sărurilor biliare (pg. 383)
Examenul chimic de sânge ca indicator al funcţiilor renale (proteine, creatină,
acid uric, uree, ionogramă) (pg. 389)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI EXCRETOR (II)
 Explorarea directă a funcţiilor renale
(Flux plasmatic renal, filtrare, reabsorbţie, secreţie-excreţie) (pg.391)
• Metoda Clearance
• Determinarea clearance-ului creatininei endogene (pg. 392) şi inulinei
• Testul cu fenolsulfonftaleină (PSP) (pg.394)
• Explorarea capacităţii de diluţie şi concentrare a rinichiului (pg. 395)
Tehnici instrumentale de explorare renala: radiografia renala simpla, urografia,
nefrograma radioizotopica, scintigrafia, arteriografia renala, ecografia renala.
- Interpretarea buletinelor de explorare functionala renala
FIZIOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Explorarea ventilaţiei de repaus şi de efort (I)
• Pneumografie (pg.359). Determinarea presiunii intrapleurale (pg.361).
Măsurarea capacităţii vitale pulmonare (CVP) prin metoda spirometrică
(pg.365).Valori ideale, valori reale ale CVP (pg.369).Măsurarea CVP şi a
volumelor respiratorii prin metoda spirografică (pg. 365; pg. 369).Utilizarea
tabelelor CECA şi a formulelor pentru aflarea valorilor ideale ale CVP şi
volumelor respiratorii (pg. 369)
• Corectarea valorilor reale cu ajutorul coeficienţilor BTPS (Body Temperature
Pressure Saturated) (pg. 370)
Explorarea ventilaţiei de repaus şi de efort (II)
• Expirograma forţată (VEMS); Indice Tiffneau (utilitate clinică) (pg.367;
pg.371)
• Determinarea debitului ventilator de repaus şi maxim (pg.366; pg.372;
IV pg.374) 3h
• Determinarea ventilatiei alveolare
• Determinarea volumului rezidual (pg.370)
• Determinarea capacităţii pulmonare totale şi a capacităţii reziduale funcţionale
(pg.366; pg. 370)
Explorarea etapei alveolo-capilare a respiraţiei
• Valorile concentraţiilor şi volumelor gazelor respiratorii în aerul atmosferic,
aerul alveolar, aerul expirat, în sângele venos şi în sângele arterial) (pg. 373; pg.
375)
• Determinarea compoziţiei aerului expirat (pg.373)
Explorarea etapei de transport a gazelor respiratorii
• Determinarea concentraţiei oxigenului şi bioxidului de carbon în sânge (pg. 375)
Ascultaţia zgomotelor respiratorii normale (pg.377)
Teste respiratorii de efort şi farmacodinamice (pg.378)
• Interpretarea buletinelor de explorare funcţională respiratorie normale şi
patologice
FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIO-VASCULAR(I)
PROPRIETĂŢILE MIOCARDULUI:
a. Excitabilitatea
• Potenţialul de repaus (PR) al fibrei miocardice (valoare, factori de menţinere a
PR
• Potenţialul de acţiune (PA) al fibrei miocardice (valori, faze ale PA miocardic:
depolarizare, repolarizare rapidă, depolarizare în platou, repolarizare rapidă, PR,
V depolarizare lentă) 3h
• Variaţii ale excitabilităţii miocardului în cursul PA
• Extrasistola; Legea “tot sau nimic” (pg. 289)
• Influenţa ionilor şi a mediatorilor asupra excitabilităţii cardiace (pg. 284)
b. Automatismul cardiac: Ligaturile lui Stanius (pg. 282)
c. Contractilitatea
• Înscrierea efectului temperaturii asupra activităţii mecanice a inimii.
Demonstrarea experimentală a legii inimii (pg. 289). Cardiograma la om
 (Apexograma) (pg.295). Determinarea debitului cardiac (pg.298)
Rolul sistemului nervos extrinsec în reglarea activităţii cardiace (pg. 292)
• Efectul excitării nervului vag asupra activităţii inimii; fenomenul “de
scăpare”(pg.293)
• Acţiunea nicotinei asupra ganglionilor inhibitori cardiaci (pg.294)
Influenţarea activităţii cardiace prin mecanisme reflexe (Experienţa Goltz, Experienţa
Aschner – Dagnini) (pg. 295)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIO-VASCULAR(II)
Manifestări electrice ale activităţii cardiace (a)
• Mecanisme de producere a fenomenelor electrice celulare şi miocardice:
• Electrocardiografia (ECG)
• Metode de înregistrare (experimental şi clinic)(pg.299)
• Legea lui Einthoven (pg.302);Explicaţia vectorială a undelor ECG (pg.308)
Derivaţii bipolare (standard): plasarea electrozilor de culegere, proiecţiile
vectorilor de depolarizare şi repolarizare (atrială şi ventriculară), exprimarea
grafică pe traseul ECG a proiecţiei vectorilor în fiecare derivaţie,
VI caracteristicile undelor (pg.310) 3h
Manifestări electrice ale activităţii cardiace (b)
Derivaţii unipolare ale membrelor: plasarea electrozilor de culegere, proiecţiile
vectorilor de depolarizare şi repolarizare (atrială şi ventriculară), exprimarea grafică
pe traseul ECG a proiecţiei vectorilor în fiecare derivaţie, caracteristicile undelor
(pg.312)
Construcţia buclei vectocardiografice în plan frontal şi orizontal (pg.309
Determinarea axei electrice a inimii (AEI) (pg.316)
Determinarea AEI cu ajutorul derivaţiilor standard şi a derivaţiilor unipolare ale
membrelor.Derivaţii fiziologice şi patologice ale AEI
Manifestări fonice ale activităţii cardiace
Ascultarea zgomotelor cardiace (focare de ascultaţie, caracterele zgomotelor,
semnificaţii clinice)(pg.320); Înregistrarea zgomotelor cardiace (fonocardiograma)
(pg.319)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIO-VASCULAR(III)
Explorarea funcţiei circulatorii (a) (pg. 328)
• Explorarea funcţională a arterelor
Presiunea sanguină (factori de producere)(pg.328)
Metoda directă de înregistrare, tipuri de unde oscilatorii (pg.329); Metode indirecte
(palpatorie, ascultatorie) (pg.330); Metoda oscilometrică, indicele oscilometric (pg.
332)
Înscrierea pulsului arterial (sfigmograma); Analiza graficului; Tipuri de puls (pg.335)
Oscilografia (pg.341); Pletismografia (pg. 341); Rheografia (pg. 342)
Determinarea vitezei de propagare a undei pulsatile (pg. 343)
Viteza de circulaţie a sângelui în artere (pg.343)
Timpul de circulaţie (pg.344)
• Explorarea funcţiei circulatorii (b)
• Explorarea funcţională a venelor
Determinarea presiunii venoase (flebomanometria) (pg.345)
Înregistrarea pulsului venos (flebograma) (pg.346)
• Explorarea funcţională a capilarelor (pg.349)
Determinarea rezistenţei capilare (Proba Rumpel – Leed) (pg.350)
Capilaroscopie (pg.351)
Testarea reacţiilor vasomotorii (pg.350)
• Teste farmacodinamice de explorare cardio-vasculară (pg.353)
• Teste de efort pentru explorarea activităţii cardio-vasculare (pg.353)
Poligrafia cardiaca (pg.323)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV (I)
VII Digestia gastrică
3h
 • Examenul microscopic al sucului gastric (pg. 171)
• Examenul chimic al sucului gastric (punerea în evidenţă a acidului clorhidric şi a
acidului lactic) (pg. 172)
• Dozarea acidităţii gastrice (pg.173)
• Punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (pg.178)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV (II)
Digestia intestinală
• Înregistrarea contracţiilor intestinale pe fragment de ansă intestinală în baia de
organ (pg. 185)
• Recoltarea şi compoziţia sucului pancreatic (pg. 189)
• Evaluarea diastazuriei (Testul Wolgemuth) (pg. 191)
• Recoltarea şi compoziţia sucului biliar (pg. 195; pg. 198)
• Examenul microscopic al bilei (pg. 199)
• Examenul chimic al bilei (evidenţierea mucinei, sărurilor biliare, pigmenţilor
biliari, colesterolului) (pg. 199)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV (III)
Explorarea funcţiilor hepatice(pg.201)
Interpretarea buletinelor de explorare funcţională digestivă
• Endoscopia gastro – enterologică
• Acţiuni ale lipazei pancreatice

SEMESTRUL II
Nr ore LP: 25

FIZIOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN

• Hipofizectomia la broască (glanda hipofiză)
• Reflexograma achileană (glanda tiroidă)
Probe de hiperglicemie provocate (pancreasul endocrin)
FIZIOLOGIA ŢESUTURILOR EXCITABILE(I)
• Ţesutul muscular (investigarea proprietăţilor ţesutului muscular):
• Miograma muşchiului striat (pg. 422)
I 3h • Miograma muşchiului neted (pg. 424)
• Măsurarea forţei musculare; Tonometrie (pg.74)
Dinamometrie (pg. 75; pg. 450)
• Ergometria; Ergografie; Tipuri de ergograme (pg. 451)
• Oboseala musculară (pg. 434)
• Electromiografia globală (tehnici de înregistrare; tipuri de trasee;
semnificaţii clinice) (pg. 459)
• Goniometrie (pg. 73; pg. 447)
FIZIOLOGIA ŢESUTURILOR EXCITABILE(II)
Tesutul nervos
(investigarea proprietăţilor lanţurilor funcţionale de neuroni)
• Potenţial evocat; Electrospinograma; Reflexul Hoffmann (pg. 130; pg.
499)
II 3h • Reflexe cu importanţă clinică (pg. 501)
Investigarea activităţii reflexe a sistemului nervos central
• Acţiunea inhibitorie a centrilor nervoşi superiori asupra reflexelor medulare
(Experienţa lui Secenov) (pg. 495); Inhibiţia reflexă a centrilor nervoşi
medulari (pg. 496)
• Reflexe somatice si vegetative cu importanta clinica (reflexe somatice: osteo-
tendinoase, cutanate; reflexe vegetative: reflexele pupilare; reflexul oculo-
 palpebral (pg. 501)
Reflexe necondiţionate( 506)
Reflexe condiţionate (507)
Condiţii de realizare a reflexelor condiţionate. Semnificaţii bio-psiho-sociale în
adaptarea la mediu. Metoda elaborării reflexelor condiţionate vasculare la om (pg.
509); Reflexe condiţionate alimentare
• Electroencefalografia (Tehnică, derivaţii, EEG în stare de veghe, ritmuri
EEG, metode de activare) (pg 510)
Fiziologia analizatorilor (pg.519)
• Fiziologia analizatorului tactil: recepţia, conducerea şi proiecţia corticală;
determinarea pragului sensibilităţii tactile
• Fiziologia analizatorului gustativ: recepţia, conducerea şi proiecţia corticală;
determinarea pragului sensibilităţii gustative
III 3h • Fiziologia analizatorului vizual: recepţia, conducerea şi proiecţia corticală;
Imaginile Purkinje; Reacţii pupilare; Teste clinice vizuale; determinarea
acuităţii vizuale (pg. 527); Explorarea câmpului vizual; Explorarea mişcărilor
oculare; Electroretinografie
• Fiziologia analizatorului vestibular şi auditiv: Recepţia, conducerea şi
proiecţia corticală; teste clinice vestibulare şi auditive; Audiograma
FIZIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT
DIGESTIA ORALĂ
A. PROCESE SECRETORII
• Mecanisme secretorii reflexe salivare (pg.158)
• Metode de recoltare a salivei la animale (tehnica fistulelor) şi la om (metoda
Holmes, recoltarea salivei parotidiene, submaxilare şi sublinguale) (pg.153)
IV 3h • Compoziţia salivei; determinarea pH-ului salivar (pg. 154)
• Examenul microscopic al salivei (pg. 154)
• Examenul chimic al salivei (pg. 155)
• Punerea în evidenţă a mucinei, sulfocianaţilor, anionilor, cationilor
• Punerea în evidenţă a acţiunii enzimatice a salivei (amilaza salivară) (pg. 157)
• Termolabilitatea ptialinei (pg. 158)
• Investigarea secreţiei salivare: Electrosalivograma
B. PROCESE BIOMECANICE
MASTICATIA
BIOMECANICA SISTEMULUI STOMATOGNAT (I)
Biomecanica structurilor alveolare orale: modele ideale; modele
reale; modele patologice
Explorarea funcţiilor muşchilor aparatului dento-maxilar (A.D.M.)
Particularităţi de acţiune a muşchilor ADM. Indexul neuro-
muscular.
V 3h Influenţa tridimensională a musculaturii asupra ADM. Activitatea
simetrică şi asimetrică a muşchilor ADM.
BIOMECANICA SISTEMULUI STOMATOGNAT (II)
Biomecanica mişcărilor în Articulaţia Temporo-Maxilară
Tipuri de pârghii maxilare şi funcţiile lor
Analiza mişcărilor de coborâre, ridicare, propulsie şi retropulsie a
mandibulei şi rolurile lor funcţionale
Forţe şi presiuni masticatorii
Program asistat de calculator al măsurării forţelor de apăsare asupra
sistemului dentar mandibular (determinări, mod de calcul)
BIOMECANICA SISTEMULUI STOMATOGNAT (III)
Explorarea eficienţei masticatorii
VI 3h Testul Rubinov; Testul Dahlberg
Tehnici de investigare a sistemului muscular masticator
 Examene clinice.
Înregistrarea mişcărilor maxilarului inferior; tipuri de unde de masticaţie.
Dinamometrie masticatorie.
Tonusul muscular şi comportamentul muscular (Tonometrie)
Kimograma ciclului masticator.
VII 4h ELECTROMIOGRAFIE MASTICATORIE
DEGLUTIŢIA: Vizulalizarea bioinsrtumentala a deglutitiei.
VIII 3h Corelaţii între deglutiţie şi dezvoltarea ADM
FONAŢIA: Fonograma Influenţa fonaţiei asupra dezvoltării ADM

OBSERVAŢII:
1. Referatele se realizează de către studenţi pe baza materialului bibliografic indicat (conţinutul
lucrării practice este cuprins începând de la pagina menţionată între paranteze – vezi
bibliografie)
2. Referatele se realizează anticipat de către studenţi, respectiv în cursul săptămânii care
precede Lucrarea Practică următoare referatului, în aşa fel încât studenţii se prezintă la
fiecare stagiu cu protocolul lucrării practice pentru săptămâna în curs, deja existent în caietul
de referate.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:
1. “CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE DE FIZIOLOGIE” (Autori: I. Haulică, A. Crângu, D.
Brănişteanu, C. Neamţu, Gh. Petrescu şi colab.)
2. TRATAT FIZIOLOGIE UMANĂ (Autori: I. Haulică, D. Brănişteanu, C. Neamţu, Gh.
Petrescu, V. Rusu, S. Slătineanu şi colab.)
3. “GHID PENTRU LUCRĂRI PRACTICE” (Autori: S. M. Slătineanu, A. Costuleanu)

1.10.2010

TITULAR CURS,

ŞEF LUCR DR. ANDREI NEAMŢU