Tesutul osos

Tesutul osos
- tip specializat de tesut conjunctiv

matrice osoasa (material intercelular calcificat)

◦ +

3 tipuri de celule – osteocite (localizate in cavitati)

osteoblaste (sintetizeaza componente
organice ale matricei)
osteoclaste (celule gigante multinucleate
cu rol in resorbtia si remodelarea osului)
OSUL
Ţesutul osos + alte ţesuturi (cartilaginos, fibros, adipos, nervos, hematopoietic) +
vase = os (organ)

Oasele – organe vii foarte rezistente, modificate continuu – remodelare

Vârsta – oasele tinere: flexibile, măduva hematogenă

oasele adulte: rigide, măduvă fibro-grăsoasă

Are functii mecanice si metabolice

 FUNCŢIILE OSULUI
 Principala componenta a scheletului
 Susţinere a tesuturilor moi
 Sistem de parghii care amplifica fortele generate de contractile
musculare => miscarea corpului
 Protecţie a organelor vitale (cutia craniana, cutia toracica)
 Contine maduva osoasa hematogena
 Rezervor al ionilor minerali (asigura homeostazia lor) 99% Ca,
85% P, 66% Mg si 60% Na din rezerva organismului
 COMPONENTELE ŢESUTULUI OSOS
CELULE OSOASE
◦ OSTEOPROGENITOARE
◦ OSTEOBLASTE care sintetizeaza componetele organice ale matricei
◦ OSTEOCITE localizate in cavitati (lacune) din matrice
◦ OSTEOCLASTE – cellule gigante multinucleate cu rol in resorbtia si remodelarea tesutului osos

MATRICE OSOASĂ
- componentă organică
• substanţă fundamentală preosoasă (oseină)
• fibre colagen
- componentă minerală
CELULE OSTEOPROGENITOARE
Celulă mezenchimală primitivă
Localizare: lângă suprafeţele libere osoase (endost, periost,
trabeculele cartilajului calcificat, metafiza osului în creştere)
Se divid mitotic → osteoblaste
Osteoblastele în repaus sunt asemănătoare morfologic: celule
alungite, cu nuclei alungiţi
Osteoblastul
Localizare: la nivelul suprafetelor osoase libere

Formă: cilindrica/cubică (osteoblast care sintetizeaza componente ale matrice=>

citoplasma bazofila) sau turtită (inactiv)

Osteoblastele aplatizate (inactive) au capacitatea de a reveni la forma cubica si de a relua

sinteza proteica

Structura de celule secretoare de proteine ce urmeaza a fi exportate:

◦ Nucleu: eucromatic, nucleoli
◦ Citoplasma: bazofilă, granule PAS+
◦ Prelungiri – Gap cu celulele vecine
◦ RER, ap. Golgi, mitocondrii

NU se divide!→osteocit/ c.osteoprogenitoare

Au receptori pentru parathormonul epifizar

Osteoblastul
- sintetizeaza componentele organice ale matricei osoase (colagen I, PG, GP)
- rol in depunerea componentelor anorganice
- dispuse la nivelul suprafetelor osoare libere una langa alta ~ celulelor
epiteliale
- se inconjoara treptat de matrice nou sintetizata => osteocite localizate in
lacune
- lacunele sunt ocupate de osteocite + prelungirile lor + o cantitate mica de
matrice extracelulara necalcificata
- secreta proteine la suprafata de contact cu matricea osoasa veche =>
matrice extracelulara noua necalcificata (osteoid) situata intre osteoblast si
tesut osos format anterior
Apozitia osoasa este finalizata prin depunerea ulterioara a sarurilor de calciu
la nivelul matricei nou formate
Osteoblastul
 Osteoblastul
Rol: sinteza matricei osoase nemineralizate = osteoid (oseină)
Sintetizează colagen I, PG, GP
Factori de creştere cu rol autocrin/paracrin
Au receptori pentru hormoni, vitamine
Factori de stimulare pentru osteoclaste
(sub acţiunea PTH)
Secretă procolagenază – lizează osteoid
 Osteocitul
Celule osoase mature incastrate in matricea proprie, în osteoplaste (lacune prezente intre lamele
matricei)
- durata de viata crescuta
- asigura mentinerea matricei osoase (distructia lor duce la resorbtia matricei)
Se formeaza din osteoblaste
◦ Formă: celula aplatizata, turtită, alungită
◦ Nucleu: turtit, tahicromatic (cromatina nucleara mai condensata)
◦ Citoplasmă slab bazofilă/acidofilă
◦ Organite putine (RER, Ap Golgi) → intretin activ matrice
◦ Prelungiri citoplasmatice lungi ce patrund în canalicule cilindrice osoase ( stabilesc joncţiuni gap cu
celulele vecine)

Unele schimburi moleculare intre osteocite si vasele sg se realizeaza si prin matricea extracelulara necalcificata situata
intre osteocite si matricea osoasa (asigura aport adecvat de elemente pt un lant de 15 celule)
Osteocitul
Metabolitii nu pot difuza prin matricea
calcificata a tesutului osos
schimburile intre osteocite si capilarele
sangvine se realizeaza prin intermediul unor
canaliculi (spatii cilindrice care strabat
matricea) care contin prelungirile
citoplasmatice ale osteocitelor

In fiecare lacuna – un singur osteocit

Celula cu sinteza proteica scazuta (nucleu

mare, citoplasma putina cu putine organite)
Ostecitul
M.E. :
◦ Sectiune prin tesut osos deshidratat
◦ Lacunele si canaliculele sunt pline cu aer
=> refracta lumina => apar intunecate
◦ Se observa caile de comunicare dintre
osteocite
Osteoclastul
Origine: fuzionarea unor celule
mononucleare cu originea in maduva
osoasa (precursori comuni cu
monocitele)
Celulă giganta (20-150 μm),
multinucleată (2-50), mobilă, ramificata
Localizată în depresiuni osoase formate
prin mecanism enzimatic (lacunele
Howship)
Funcţie: celulă resorbtivă – matrice
remodelare osoasă
Osteoclastul
In cazul osteoclastelor active =>
- suprafata celulara orientata catre matricea
osoasa este pliata si formeaza prelungiri
ramificate (marginea in perie)
- aspectul marginii in perie se coreleaza cu nivelul
activitatii osteoclastelor
- Zonă clară – in jurul marginii in perie;
bogata in filament de actina actină; nu
contine organite celulare; zona de adeziune
intre osteoclast si matricea ososa = mediul
local situat intre matrice si celula in care are
loc resorbtie osoasa
Zonă veziculară – lizozomi
Zonă cu nuclei, organite
Osteoclastul
- secreta colagenaze si alte enzime
- pompeaza protoni in recesul
subcelular (mediul local) => digestia
localizata a colagenului si dizolvarea
cristalelor de saruri Ca
- activitate controlata de citochine si
de hormoni (calcitonina, factorul de
stimulare al osteoclastelor secretat de
osteoblaste)
- Nu au receptori pt PTH
RESORBŢIA OSOASĂ
DEMINERALIZARE focala in lacuna Howship
( micromediu pH acid)

Digestia Extracelulara a Matricei organice

in lacuna – Fosfataza acida, Colagenaza

↓ Digestie Intracelulara in lizozomi

– Hidrolaze lizozomale
- Transferul Extracelular a produsilor de resorbtie
la capilare sanguine
 Stimulare osteoclast (osteoblasti sub actiunea
PTH sintetizeza factorului de stimulare a
osteoclasterlor)
 Inhibare osteoclast (calcitonină)
MATRICEA OSOASĂ
Componenta organică
PAS+, acidofilă
Formata din substanţa fundamentală – amorfă + colagen I
Substanta fundamentala
◦ Proteine necolagenice, comune ţesutului conjunctiv (agregate de
proteoglicani)
◦ Glicoproteine necolagenice specifice
◦ Osteocalcina – legare calciu
◦ Osteonectina – legare colagen de componenta
minerală
◦ Osteopontina – atasare celulelor de matrice
MATRICEA OSOASĂ
Componenta organică
Fibre de colagen I, dispuse helicoidal, în jurul canalului Havers (diferă pasul helix)
Diferenţe de orientare şi cantitative – lamele întunecate alternând cu lamele
luminoase
Legături transversale între fibre = rezistenţă
MINERALIZAREA MATRICEI
Osteoblastele secretă osteoid (colagen + vezicule matriceale)
Veziculele matriceale – bogate în fosfatază alcalină şi
pirofosfatază ce produc ioni fosfat care împreună cu Ca formează
cristale de hidroxiapatită → mineralizare completă
MATRICEA OSOASĂ
Componenta minerală
~50% din greutatea uscata a matricei osoase
Predomina Ca si P, dar contine si carbonat, citrat, Mg, K, Na

Cristale de hidroxiapatită Ca10(PO4)6 (OH)2 conjugate cu Mg, Na, K

ME: cristale = bastonaşe 3/40 nm în golurile dintre molec. tropocolagen si dintre
fibrele de colagen (lamele dispuse de-a lungul fibrelor de collagen)
Ionii de la suprafata cristalelor de hidroxiapatita sunt hidratati, iar in jurul
cristalului se formeaza un strat de hidratare (apa si ioni) ce faciliteaza schimburile
de ioni intre cristal si lichidele organismului
Periostul si endostul
- acopera suprafata externa/interna a oaselor
-- celule osteprogenitoare + tesut conjunctiv

Functii:
- sustinerea nutritiva a tesutului osos
- generarea permanenta de osteoblaste

Periost
◦ Strat extern = fbr colagen (fibrele Sarpey – patrund in matricea
osoasa si ancoreaza periostul de os ) + fibroblasti
◦ Strat intern – celule osteoprogenitoare (~ fibroblastilor) ce se pot
divide prin mitoza si se pot diferentia in osteoblaste

Endostul
- tapeteaza cavitatile interne ale structurilor osoase
- un singur strat de celule osteoprogenitoare aplatizate + cantitate
redusa de tesut conjunctiv
 TIPURI DE ŢESUT OSOS (microscopic)
Primar (os imatur, reticular)
◦ - primul tesut osos care apare in timpul vietii fetale, in procesele de vindecare
a fracturilor/ alte etape reparatorii
◦ - este inlocuit complet la adulti de tesut osos secundar (exceptie vecinatatea
suturilor oaselor late ale craniului, alveole dentare, zonele de insertie ale
aunor tendoane)

- fibre de colagen dispuse dezordonat fără organizare structuralã

- număr de celule de 4 ori mai mare ca osul secundar
- mineralizare mai slabã
Patologic: persistă în boala Paget
sarcom osteogenic
metastaze osoase
calus
Secundar (os matur, lamelar) - fibre colagen dispuse ordonat în lamele
Tipuri de tesut osos
TIPURI DE ŢESUT OSOS
(Macroscopic) – sectiune transversala os
Ţesut osos compact (haversian) – 80% = regiuni dense lipsite de cavitati
Ţesut osos spongios (trabecular) – 20% = regiuni cu numeroase cavitati
interconectate
M.O. TOC si trabeculele care separa cavitatile TOS au aceeasi structura
histologica fundamental
Oase lungi - diafiza – Ţ.O.C + un strat subtire de TOS in jurul cavitatii
medulare
- epifiza – un strat subtire de Ţ.O.C + Ţ.O.S in interior
Oase scurte - la exterior – Ţ.O.C
- la interior – Ţ.O.S
Oase late - la exterior 2 tăblii (lame) osoase – Ţ.O.C
- la interior – o lama subtire de Ţ.O.S (diploe)
Tesut osos matur (macroscopic)
1
Tesut osos matur (microscopic)
2
Tesut osos secundar (matur)
OSUL COMPACT
Lamele osoase (3-7 mm), concentrice
(4-20) în jurul canalului Havers (50-100
mm) = osteon (F=200-300 mm, L=mm)
În lumina polarizată: Lamele T
(luminoase), L (întunecate),
A (alternante) date
de orientarea fibrelor de colagen
Linia de cement la periferia osteoanelor
secundare mai puţin colagen şi P, mai
mult S)
 CANALE VASCULARE
HAVERS (long.)
◦ Capilare fenestrate (cu pericite)
◦ Celule mezenchimale
nediferenţiate
◦ Osteoblaste inactive
Celule marginale, turtite, în
strat continuu, gap cu
osteocite din lacune
(bariera sânge - os)
◦ Osteoclaste

VOLKMANN (transv., oblice)

-neînconjurate de lamele
 ŢESUTUL OSOS SPONGIOS

Localizare: epifize oase lungi, oase scurte, diploe

Lamele osoase neregulate (grosime şi orientare)
Nu au canale Havers
Osteocite în lacune se hrănesc prin difuziune
Trabecule acoperite de endost, orientate după direcţia forţei
Areole = spaţii neregulate în care gaseste găseşte măduvă osoasă
OSTEOGENEZA
Începe în viaţa embrionară
Osificare intramembranoasă
(endoconjunctivă, desmală)
Osificare intracartilaginoasă
(encondrală)
Se formează ţesut osos primar (imatur)
Inlocuit rapid de ţesut osos secundar
 OSIFICAREA INTRAMEMBRANOASĂ
(endoconjunctiva)

Oasele frontal si oasele parietale ale cutiei craniene, portiuni din

occipital, temporal, mandibular si maxilar, corpul claviculei
Cotribuie la cresterea oaselor scurte si la ingrosarea oaselor lungi

Pe model conjunctiv
– in zone bine vascularizate
transformarea tsutului mezenchimal
Apar centre primar de osificare
 Apariţia centrelor (nuclee) de osificare
C.mezenchimale→osteoblaşti→depun matrice mineralizată

Nuclee mineralizate, îngroşate, formează SPICULI

Spiculii → TRABECULE (TRAVEE) osoase

Os SPONGIOS

Ingrosare trabecule → TRANSFORMARE in os compact

Condensare t.conjunctiv la periferie→PERIOST, ENDOST
OSIFICAREA INTRACARTILAGINOSĂ
(Encondrală)
A scheletului cartilaginos – intrauterin
Începe la nivelul diafizei din cartilajul hialin
Pericondru→ osteoblaste → guleraş periostal
diafizar
Centru primar de osificare = cartilaj calcificat
Mugure vascular periostic – invazie vasculară
Diafiza creşte în grosime, lungime
Centre secundare în epifizele oaselor lungi -
apar inainte / după naştere
Placa epifizeală= cartilaj de creştere
CARTILAJUL DE
CREŞTERE

Zona de cartilaj hialin (de

rezervă)
Zona de cartilaj seriat
(proliferare)
Zona de cartilaj
hipertrofiat
Zona de cartilaj calcificat
şi degenerat
Zona de osificare =
linia de eroziune
CARTILAJUL DE
CREŞTERE
Zona de reserva

Cartilaj HIALIN Normal

CARTILAJUL DE
CREŞTERE
Zona de proliferare

Condrocitele se divid
→formeaza coloane (grup izogen
axial) de celule paralele cu axul
lung al osului
CARTILAJUL DE
CREŞTERE
Zona Cartilaj Hipertrofiat

Condrocite mari (↑
glicogen)

Resorbtie matrice
→septuri fine
intre celule
CARTILAJUL DE
CREŞTERE

Zona Cartilaj Calcificat

Calcificare septuri

Moartea condrocitelor

(lacune goale)
CARTILAJUL DE
CREŞTERE
Zona de Osificare
= Linia de eroziune
Invazia de capilare sanguine
cel. osteoprogenitoare

osteoblaste→ matrice os depunere la

suprafata septurilor calcificate
→spiculi de os primar
REMODELAREA OSOASĂ
Are loc în permanenţă, toată viaţa
Resorbţie + depunere ţesut osos ► osteoane
secundare
Unitatea de remodelare a osului:
◦ Con de eroziune - osteoclaste sapă tunel
◦ Zona de reversie – celule osteoprogenitoare
◦ Con de depunere – osteoblaste depun lamele dinspre periferie spre
centru
Repararea Osoasa
(Fracturi)
Formare HEMATOM

Formare Os Spongios
Fibrocartilaj

Formare CALUS Osos

în loc de Fibrocartilaj

Osteoclaste→ Remodelare
Os format→Forma iniţialã