UNIVERSITATEA”DUNAREA DE JOS”DIN GALATI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERA DE STIINTE UMANISTE

ECONOMICE SI INGINERESTI

Referat
Tema: Țesutul Osos

A elaborat: Bogdan Mihai

Chisinau 2018
 TESUTUL OSOS
Tesuturile osoase fac parte din familia tesuturilor conjunctive de tip adult formate din celule,
fibre conjunctive si substanta fundamentala dura, avand un inalt grad de mineralizare, datorita
impregnarii cu saruri de calciu (osul este un depozit al calciului, continand 99% din calciul total
al organismului). Spre deosebire de tesutul cartilaginos, tesutul osos este bine vascularizat si
inervat. La exterior, osul este acoperit de periost. Cu tot aspectul sau pietros, tesutul osos este un
tesut viu, intr-o perpetua remaniere.

Functii

Tesutul osos apare ca o structura dura, de culoare alb-galbuie, adaptata pentru functia de
suport, protectie si de depozit a sarurilor minerale :

1. Alcatuieste scheletul, si ca atare tesutul osos indeplineste rolul de suport pe care se

insera muschii si tendoanele in vederea locomotiei.

2. Protejeaza organele vitale din craniu, torace si bazin, precum si maduva rosie
hematogena.

3. Rol metabolic, in reglarea homeostaziei, a concentratie de calciu din sange.

Tesuturile osoase sunt alcatuite din celule osoase si matricea osoasa, compusa din
substanta fundamentala mineralizata si fibre conjunctive.

Celulele osoase

Sunt de 4 tipuri, celulele osteoprogenitoare, osteoblastele (celule tinere formatoare de

tesut osos), osteocitele (celule mature) si osteoclastele (celule distrugatoare de tesut osos).

Osteoblastele si osteocitele iau nastere in viata intrauterina din celula mezenchimala si se

pot transforma unele in altele. Osteoclastul este de origine monocitara, facand parte din
sistemul fagocitelor mononucleare.

Celulele osteoprogenitoare

Se gasesc pe suprafata interna si externa a oaselor, fiind reprezentate de celulele

periostului si endostului. Se gasesc in stare dormanta (stare de latenta) si se pot transforma in
osteoblaste, in conditiile repararii fracturilor. La oasele in crestere au aspect turtit, nuclei
ovalari si citoplasma bazofila sau acidofila in care se gasesc organite nespecifice, care se pot
adapta functiei de sinteza proteica. La adulti sunt turtite, iar in citoplasma redusa cantitativ
contin putine organite.

Osteoblastul

Este celula osoasa tanara formatoare de os care se diferentiaza din celulele

osteoprogenitoare. Are o forma cuboidala, ovalara sau triunghiulara, cu un diametru cuprins
intre 15-20 µm. Nucleul este mare, ovalar, dispus excentric, la polul nesecretor, eucromatic,
cu 1-2 nucleoli. Prezinta o citoplasma abundenta, bazofila.

Ultrastructural, fiind o celula activa, prezinta in citoplasma organitele interesate in sinteza

proteica, reticul endoplasmic rugos, cu cisterne adesea paralele, cu numerosi ribozomi
(poliribozomi) atasati sau liberi, mitocondrii numeroase, aparat Golgi dezvoltat, asezat
perinuclear, asociat cu numeroase vacuole, lizozomi, fascicule de microfilamente, incluziuni
de glicogen si lipide. Citoplasma osteoblastului mai contine granule PAS pozitive, ce sunt
precursori ai glicozaminoglicanilor si un bogat echipament enzimatic : ATP-aza, hidrolaze
acide, enzime oxidoreductoare si fosfataza alcalina cu rol in procesul de mineralizare a
substantei preosoase si granule dense ce contin saruri de calciu.

Functii. Osteoblastele sunt implicate in sinteza matricei extracelulare a osului :

· sintetizeaza si excreta colagen de tip I si proteine necolagene (osteonectina,

proteoglicani, sialoproteine osoase

· intervin in reglarea pasajului de ioni minerali, din lichidul extracelular spre

substanta preosoasa

· controleaza procesul de mineralizare a matricei osoase.

Osteoblastele acumuleaza ionii fosfati, datorita fosfatazei alcaline.

Mitocondriile sunt implicate in acumularea calciului in vezicule de calcificare, ce sunt

apoi excretate in spatiul extracelular.

Glicozaminoglicanii, datorita incarcarii negative de la suprafata leaga calciul.

In mediul extracelular se formeaza fosfati de calciu in solutie saturata, urmata de

declansarea procesului de cristalizare, in care structura ordonata a colagenului de tip I este
fundamentala. In matricea nou formata se vor depune saruri minerale, reprezentate mai ales
de fosfati si carbonati de calciu si cantitati reduse de magneziu, fier, citrati sub forma
de cristale de hidroxiapatita. In momentul in care osteoblastul s-a inconjurat de matricea
preosoasa in care au inceput sa apara nuclee de mineralizare, osteoblastul isi reduce
organitele implicate in sinteza si se transforma in celula osoasa adulta, osteocitul.

Osteocitul

Este celula osoasa matura care actioneaza in sensul mentinerii metabolismului osos,
localizata in niste lacune sapate in matricea mineralizata numite osteoplaste.

Osteoplastele au o forma alungita, lenticulara, cu diametrul intre 6-15 µm si lungimea

intre 20-40 µm. Din osteoplast pornesc radiar canalicule osoase, ce le anastomozeaza cu
canaliculele osteoplastelor invecinate. Fiecare osteoplast contine numai o singura celula,
deoarece osteocitele sunt celule diferentiate ce nu se mai divid.

Osteocitul are o forma ovalara, turtita, lenticulara si diametrul de 10-30µm. Intre corpul
osteocitului si peretele osteoplastului se afla un spatiu redus, ocupat de o substanta fluida si
omogena. Acest spatiu se gaseste si in jurul prelungirilor osteocitului, separandu-le de peretii
canaliculelor. Ionii si metabolitii circula in acest spatiu asigurand supravietuirea osteocitelor.

Osteocitul prezinta un nucleu ovalar, situat central, hipercrom. Citoplasma este mai
redusa, eozinofila, cu prelungiri fine, care patrund in canaliculele osteoplastelor, realizand
contacte jonctionale de tip gap (nexus) cu prelungirile osteocitelor invecinate.

Ultrastructural sunt prezente in citoplasma organite celulare mai slab reprezentate: reticul
endoplasmic rugos, zona Golgi, mitocondrii, rari ribozomi si lizozomi, microfilamente, ceea
 ce reflecta o mai redusa activitate de sinteza. Se mai gasesc in citoplasma incluziuni de
glicogen, de lipide si unele granule secretorii ceea ce demonstreaza ca aceste celule sunt inca
active, participand la metabolismul local al osului.

Osteocitele au o durata de viata diferita, de la cateva zile (la nivel epifizar), pana la
cateva luni (in osul compact haversian).

Functia. Prin stimularea determinata de parathormon (care provoaca cresterea numarului

de lizozomi), osteocitul prezinta o activitate osteolitica redusa, insa suficienta pentru a
mobiliza calciul din substanta fundamentala si a asigura un nivel fiziologic constant al
calcemiei.

Osteoclastul

Este o celula giganta de 50-100 µm, multinucleata (un sincitiu), a carei functie principala
este de resorbtie si de modelare a osului.

Origine. Osteoclastul provine din monocitul sanguin prin fuziunea acestuia, fie inainte,
fie dupa ce s-a transformat in macrofag. Deci, osteoclastul nu apartine liniei celulare osoase,
ci face parte din sistemul macrofagic.

Forma si structura sa variaza in raport cu starea de activitate.

Clasificarea tesuturilor osoase

In raport cu histoarhitectura si cu localizarea lor, tesuturile osoase se impart in :

I. Tesut osos imatur (primar sau nelamelar) intalnit la embrion si fat si foarte putin la
adult

II. Tesut osos matur (secundar), care la randul lui cuprinde :

a. Tesutul osos fibros sau nelamelar, de tip periostic

b. Tesutul osos lamelar, ce se imparte in :

· Tesut osos lamelar compact, haversian

· Tesut osos lamelar spongios

Tesutul osos fibros (tesut osos periostic)

Este prima varietate de os care apare ontogenic, formandu-se din tesut conjunctiv. Tesutul
osos fibros cuprinde substanta fundamentala in cantitate redusa, rare celule (osteocite mici) si
numeroase fibre de colagen ce formeaza o impaslire orientata in axul lung al osului. Fibrele se
continua cu cele din periostul intern. In afara de fibrele care se dispun paralel cu suprafata osului,
mai sunt si fibre perpendiculare ce provin din periost, care trec ca fibre Sharpey in tesutul osos.
In structura acestui tip de os se mai gasesc mici cavitati umplute cu tesut conjunctiv, vase si
nervi.
 Tesutul osos fibros constituie o patura de tesut osos foarte dur si rezistent la actiunile
mecanice ce se exercita in lungul osului, dar putin rezistent la fortele mecanice ce se exercita
perpendicular pe suprafata sa.

Se gaseste localizat in oasele lungi (formand sistemul fundamental intern si extern al

diafizelor, la periferia oaselor scurte si formeaza cele doua tablii ale oaselor late.

Tesutul osos lamelar spongios

Are un aspect buretos, spongios, vizibil si macroscopic, fiind format

din trabecule sau travee osoase de forme si marimi diferite, care prin anastomozarea lor
delimiteaza spatii areolare, lacunare.

Areolele (lacunele) comunica intre ele si sunt ocupate de un tesut conjunctivo-vasculo-

nervos si in functie de varsta, de maduva osoasa rosie sau galbena.

Trabeculele (traveele osoase) au lungimi variabile, dar de obicei sunt mai scurte, cu o
grosime de 0,4 mm si o orientare neregulata, se intretaie si se anastomozeaza, realizand un
labirint rezistent la actiunea fortelor mecanice de presiune, tractiune. Trabeculele se dispun in
raport cu fortele mecanice ce se exercita asupra osului.

Sunt formate din 2-3 lamele osoase, paralele, cu structura histologica obisnuita :
substanta fundamentala mineralizata, osteocite situate in osteoplaste si fibre colagene. La
oasele tinere, pe suprafata trabeculelor se afla osteoblastele dispuse in siraguri de margele.
Tesutul osos spongios se gaseste in epifizele oaselor lungi, formeaza diploea oaselor late si
zona centrala a oaselor scurte. Tesutul osos lamelar spongios este adaptat functional la fortele
mecanice ce se exercita din toate directiile, dar din punct de vedere al dispozitiilor traveelor
osoase acest tip de os are o rezistenta scazuta.
 Bibliografie
1.http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/TESUTUL-OSOS35.php
2. https://www.sanatostun.ro/terapii-alternative/107-corpul-omenesc/celulele-si-
tesuturile/342-structura-si-functiile-tesutului-osos
3. http://www.creeaza.com/referate/biologie/Tesutul-osos-sectiune671.php
4. http://www.referatele.com/referate/biologie/online6/Sistem-osos-referatele-
com.php