Sunteți pe pagina 1din 23

Inima si vasele de

sange
Curioziti
Inima nu este asezata langa
umarul stang ci mai degraba in
centrul pieptului, intre plamani.
Doar partea inferioara este
usor intoarsa catre stanga.

Inima femeii cantareste in jur


de 230 grame, pe cand a unui
barbat are cam 280 grame.

n ce priveste dimensiunile,
inima este un pic mai mare
decat un pumn strans.
Activitatea inimii
Aproximativ 100.000 de batai pe
zi, 35 milioane de batai intr-un an,
trei miliarde de batai intr-o viata.
Cu asta isi ocupa timpul inima
ta.
Cel mai mare vas de sange al
corpului tau, artera aorta, are in jur
de 3,5 centimetri in diametru, deci
cam cat un furtun de gradina.
Capilarele, cele mai mici vase de
sange, au un diametru mediu de opt
microni. Un micron este egal cu un
metru impartit la un milion.
Plamanul stang este putin mai mic
decat cel drept fiindca trebuie sa
faca loc in cavitatea toracica pentru
inima.
Toate vasele
sanguine puse cap
la cap ar avea o
lungime de peste
96.000 de
kilometri.
Circumferinta
Pamantului la
Ecuator este de
numai 40.075 de
kilometri.
O inima normala poate crea atat de
multa presiune incat sa arunce
sangele pompat la o distanta de noua
metri.
In corpul uman se afla aproximativ
cinci litri de sange, care circula prin
tot corpul de trei ori in fiecare minut.

Sangele este format din apa in


proportie de 78%.

n starea fetal, inima se formeaz


naintea creierului
Balena albastra are cea mai mare inima din
lume. Aceasta cantareste aproximativ 680
de kilograme.

Inima produce zilnic


energia necesara
deplasarii unui camion
pe o distanta de 32 de
kilometri.

Intr-o viata, energia


produsa de inima poate
fi egala cu un drum
pana la luna si inapoi.
Sursa btilor inimii este inima nsi, iar nu creierul.
Inima bate de la sine. Atunci cnd se efectueaz un
transplant de inim, aceasta nu poate fi conectat cu
creierul.
Impulsul electric al inimii este de 40-60 de ori mai
puternic dect cel al creierului. Este cu mult mai puternic
dect impulsul electric al oricrui organism din corp.
Inima trimite mai multe informaii ctre creier dect
creierul ctre inim.
Celule miocardice de la oameni diferii puse mpreun, se
acomodeaz, stabilesc legturi i reuesc s funcioneze
la unison, ca un ntreg, au descoperit cercettorii. n cazul
celulelor nervoase, aceste principii nu sunt valabile
Chiar si cand stai pe loc, muschiul
inimii lucreaza la fel de intens ca
muschii de la picioarele unui
alergator de viteza.
EMOIILE INIMII

Cnd o persoan se simte stresat,


copleit, anxioas, nesigur i
temtoare, inima trimite semnale
haotice i incoerente ctre
creier/minte, atrgnd stresul.

Atunci cnd n mod sincer simi


speran i compasiune, inima ta
transmite semnale coerente i
armonioase ctre creier, nlocuind
sentimentul izolrii de ceilali, cu
senzaia apropierii.

Inima este o buna prietena cu rasul. Sunetul bucuriei imbunatateste


circulatia sangelui si relaxeaza peretii vaselor sanguine, astfel ca nu mai
este de mirare de ce rasul este benefic pentru sanatatea inimii.
Undele creierului unei mame se
conecteaz la btile inimii
bebeluului ei.
Inima este muschiul
cu cea mai mare
activitate fizica. Nu
muschii membrelor
superioare ori
inferioare sunt cei care
lucreaza intens de-a
lungul vietii, ci inima.
De ce? Pentru ca ea nu
inceteaza sa lucreze
nici macar atunci cand
dormi.
Pulsul se poate
modifica in functie
de muzica pe care o
asculti. Spre
exemplu, o melodie
relaxanta il
incetineste, iar una
care invita la dans
energic il mareste.
Dintre toate curiozitatile despre inima,
aceasta poate fi testata cel mai usor.
Cuplurile indragostite isi pot
sincronicza bataile inimii. Cercetarile
au demonstrat ca un barbat si o
femeie, care se iubesc, isi pot
sincroniza bataile inimii daca se uita
unul in ochii celuilalt timp de trei
minute
Incidenta infarctului
miocardic este destul de
mare in anotimpul rece, in
special cand persoana
cardiaca face modificari
bruste de temperatura de la
cald la rece. Aceasta
pentru ca vasele care iriga
inima sunt deja afectate iar
frigul le contracta si mai
mult, ceea ce duce la o
diminuare drastica a
fluxului sanguin in inima,
rezultand infarctul
miocardic.
Dac eti fumtor, ar
trebui s tii ca fumatul
crete rata de apariie
a unui infarct cu peste
200 % dect a
unui nefumtor
Persoanele care lucreaz
11 ore pe zi sunt cu dou
treimi mai predispuse s
sufere de un infarct dect
persoanele care lucreaz
doar 8 ore pe zi.
Ziua de luni este periculoasa
pentru inima. Se pare ca cele mai
multe cazuri de infarct se petrec
intre orele 8:00 si 9:00 diminetile
de luni. Sa fie de vina oare
bucuria pentru inceperea muncii?
Bolile cardiovasculare sunt
principala cauz de deces n
Europa
Stopul cardiac reprezint o urgen
maxim, iar fiecare minut pierdut
scade cu 10 la sut ansele de
supravieuire.
La fiecare 30 de minute un romn moare
de infarct, dei programul naional de
infarct a dus la o bun adresabilitate a
urgenelor i la scderea mortalitii n
spital.
n Romnia sunt, anual, 250.000 de
decese, dintre care 150.000 sunt cauzate
de bolile cardiovasculare, majoritatea
determinate de ateroscleroz, boal care
poate fi prevenit.
Alarmant este c a sczut i vrsta
la care apare boala, pentru c
toat aceast patologie
aterosclerotic este cauzat de
modul nostru de via. Boli care
apreau la 40-50-60 de ani apar
acum la 20 de ani.
Specialitii atrag atenia c mai
expui tahicardiei, hipertensiunii i
unor tulburri hepatice sunt tinerii
care nu doar c sunt consumatori de
energizante, dar tot ei fac greeala
de a le combina cu alcool.
Un kg luat n plus determin crearea a 22
de kilometri de vase sanguine, iar acest
lucru supune inima la un efort mai mare
pentru a pompa snge i n vasele nou
create.
Pstreaz-i inima
sntoas!
Ea este motorul
organismului tu.