Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Coronara dreapta
2. Artera anterioara stanga descrescatoare
3.Artera stanga circumflexa
4. Vena Cava superioara
5. Vena cava inferioara
6. Aorta
7. Artera pulmonara
8. Vena Pulmonara
Arterele coronare
9. Atriu drept
10. ventriculul drept
11. Atriu stang
12. Ventriculul stanga
13.Muschii papilar
14.Cordaje tendinoase
15. Valva tricuspidica
16. Valva pulmonara
Valva aortica (nu este in foto)
Deoarece inima este compusa in principal din tesut muscular cardiac care
continuu se contracta si se relaxeaza, trebuie sa aiba o aprovizionare constanta de
oxigen si nutrienti. Arterele coronare sunt o retea de vase de sange care transporta
oxigen si bogat in substante nutritive pentru tesutul muscular cardiac. Sunt primele
vase de sange care se desprind din aorta ascendenta.
Functii:
- transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac;
Ramuri:
- artera coronara dreapta - transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si ai
atriului drept;
- artera coronara stanga - directioneaza sange oxigenat spre cele doua ramuri ale
sale:
- artera descendenta anterioara stanga - transporta sange oxigenat spre peretii
ventriculilor si atriul stang (regiunea anterioara a inimii);
- artera circumflexa stanga - transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor si atriul
stang (regiunea posterioara a inimii).
Vena cava
Vas care aduce sangele neoxigenat din corp (sarac in oxigen si incarcat cu
dioxid de carbon) spre partea dreapta a inimii.
Venele cave sunt in numar de doua:
Vena cava superioara
- dreneaza sangele din jumatatea superioara a corpului (cap, gat, membre
superioare si torace).
Aorta este artera care transporta sangele de la inima catre toate organele din
corp. Aceasta porneste din ventriculul stang, unde o valva impiedica sangele sa se
intoarca in inima. Aorta urca de la inima, se arcuieste spre stanga, iar apoi coboara
spre trunchi. Mai multe artere se ramifica din ea. La nivelul soldului, aorta se imparte
in arterele picioarelor.
Artera aorta este alcatuita din 3 parti:
Artera pulmonara
Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera
pulmonara porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula
pulmonara. Ea se indreapta in sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri:
artera pulmonara dreapta, mai lunga e mai mare (are trei ramuri lobare), si artera
pulmonara stanga (cu doua ramuri lobare).
Vena pulmonara
In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in
auriculul stang, in care aduc sangele oxigenat in plaman.
Camerele inimii
Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul)
drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de
vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe
puternice. Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp.
Atriul drept
primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest singe ,
trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera
pulmonara ajunge la plamini unde va fi oxigenat;
Ventriculul drept
are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are acceaiasi forta
de contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara;
Atriul stang
in el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul sting
prin valva mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si
valva mitrala in ventriculul sting;
Ventriculul stang
este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a
inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie
expulzeaza singele din ventriculul in aorta , in timpul sitolei;
Muschii papilari
Cordaje tendinoase
Valva tricuspida
face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita
septala, anterioara si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat
colectat in atriul drept sa curga in ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva
pulmonara in artera pulmonara.
Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian
si inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii
papilari.
Inelul valvular tricuspidian include:
a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului,
b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept,
c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si
una posterioara, ce pornesc de la trigonul fibros drept, si
d) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre
varfurile celor doua fila.
Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de
acest inel fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel,
inelul fibros nu va corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial endocard valvular.
Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara
si posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare
foita este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colagenoasa care se continua la baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule
divergente din cordajele tendinoase
Valva mitrala
face legatura intre atriu si ventriculul sting; este formata din vala anterioara si
posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul
miocardului .
Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate in atriul
stang sa curga in ventriculul stang. fortandu-l sa iasa prin valva aortica in aorta.
Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea
tricuspidiana. Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau
fibros, foitele (cuspele), cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral
este format din elemente conjunctive dense de consistenta diferita care sunt in
continuitate cu laminae fibrosae ale cuspelor valvulare mitrale.
Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si
posterioara), separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana
continua atasata la inelul fibros. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii,
dintre care doua sunt mai adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate.
Varfurile celor doi muschi papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile anterolaterala si posteromediala ).
Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii
marginale putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic
intre conul de influx si cel de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost
denumita si "tamponul aortic\" . Astfel, in timpul umplerii ventriculare pasive si al
sistolei atriale, fata sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin spre varful trabeculat
al ventriculului stang. Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei mitrale,
partea clara (neteda) a fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina
subaortica. in acest mod, aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros
al vestibulului subvalvu-lar aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului
stang.
Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar
are o insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi
Sintetizand, circulatia sangelui in organism se face prin urmatorul circuit: atriu stang
> valva mitrala >ventricul stang>valva aortica > aorta > artere > vase mici din
organe ( vase capilare) > vene >atriu drept >valva tricuspida > ventricul drept >
valva pulmonara > artera pulmonara > vase capilare din plaman > vene pulmonare
> atriu stang.