Sunteți pe pagina 1din 44

URGENTE MEDICALE IN CABINETUL STOMATOLOGIC

Alergia in practica stomatologica


Edemul Quincke (angioedem) Angina pectorala Infarctul miocardic Criza de hipertensiune Criza de hipoglicemie Tetania Sincopa (lesinul) Epilepsia Isteria STOPUL CARDIO RESPIRATOR Trusa de urgent n stomatologie

URGENA: stare patologic imprevizibil, neateptat n manifestri i durat,susceptibil n unele cazuri s compromit prognosticul vital i funcional al pacientului (Cavaillon i Girard) manifestare rar grav,dar permanent posibil(Ionescu-Puior) un eveniment brusc neateptat,care determin dereglarea funciilor vitale ale organismului, fapt ce impune o intervenie imediat(Schwentzer)

CLASIFICARE.
URGENTE MEDICALE: cel mai des intlnite legate de terenul pacientului sau de disfunciile aparatelor i sistemelor n contextul unei manevre stomatologice URGENE CHIRURGICALE: sunt mai rare ; sunt direct legate de activitatea stomatologic, tiindu-se ca aceasta este cu precadere sngernd dar care nu au un risc chirurgical major. Traumatismele grave dento- maxilare desi nu sunt rare sunt de regul rezolvate n spital i rareori n cabinetul dentar

MANAGEMENTUL URGENEI IN CABINETUL STOMATOLOGIC


1. PREVENIREA URGENEI 2. RECUNOATEREA URGENEI 3. TRATAREA URGENTEI

PREVENIREA URGENEI

atitudinea ideal anamneza medical ct mai complet i mai adaptat particularitilor pacientului examinarea medical complex recomandarea unor investigaii paraclinice care precizeaz diagnosticul consultaia interdisciplinar acolo unde este cazul n cazul pacienilor cu risc e bine sa existe un aviz n scris al specialistului pentru intervenia ce urmeaz a fi efectuat obligator se va aduce la cunotiina pacientului ce manevra terapeutic se va efectua iar acesta trebuie s-i dea avizul (chiar n scris)

RECUNOATEREA URGENEI MEDICALE


Evaluarea gradului de risc al pacientului . POOR RISK stare general bun . INTERMEDIATE RISK . HIGH RISK Insuficien respiratorie IMA n ultimile trei luni HTA oscilant Diabet zaharat dificil de echilibrat Insuficien circulatorie cerebral Alergie la anestezice loco-regionale.

IMPORTANT : n cabinetul stomatologic numrul urgenelor este mai mare dect la alte specialiti, deci evaluarea gradului de risc devine o problem vital

Particulariti ale actului stomatologic


Lipsa efectelor secundare majore Dureri postoperatorii sau complicaii septice Intervenii cu risc hemoragic Posibilitatea apariiei complicailor postoperatorii minime Posibilitatea apariiei complicaiilor postoperatorii majore

ATENTIE! Manevrele stomatologice s nu depeasc 60 maxim 90 minute.

Particulariti ale infrastructurii cabinetului


cabinete de stomatologie izolate : cu riscul cel mai mare ptr urgee cabinete satelit : n vecintatea unui spital sau anexate acestuia cabinete integrate : funcioneaz n policlinici mari alturi de alte cabinete de specialitate medical care pot oferi rapid o asisten de urgen specializat CABINETE PRIVATE n care gradul de responsabilitate este mai mare

Dotarea cabinetului
Aparatul de urgen Sursa de oxigen Aparatura de respiraie artificial Defibrilator, EKG portabil Aparatura de aspiraie de saliv, snge, secreii, corpi strini

1. Aparat de tensiune 2. Stetoscop 3. Garou 4. Seringi de unica folosint: 10 ml 5 ml sterile de unica folosinta 5. Ace 6. Fese 7. Comprese sterile 8. Vat sterilizat de uz medical 9. Bandaj adeziv 10. Alcool 700 11. Alcool iodat 1% 12. Ap oxigenat 3% 13. Tvit renal 14. Perfuzor steril 15. Ser glucozat 5% perfuzabil (0,5 l) 16. Ser fiziologic perfuzabil (0,5 l) 17. Leucoplast 18. Mnusi sterile 19. Gelaspon 20. Vit. K ( fitomenadion ) 21. Vit. C 22. Glucoz 33%

1 buc 1 buc 1 buc 10 buc 10 buc 10 buc 10 buc 5 pac 5 pac 2 role 500 ml 100 ml 500 ml 2 buc 5 buc 2 pungi 2 pungi 1 tub 10 per 1 cutie 10 fiole 10 fiole 10 fiole

23. Ser fiziologic 9 24. Sulfat de magneziu 20% 25. Gluconat de calciu 10% 26. Hemisuccinat de hidrocortizon ( subst. Activ in solvent ) 27. Miofilin 28. Cofeina Na benzoic 25% 29. Efedrin 1% 30. Algocalnim 31. Algocalmin 32. Romergan 33. Fenobarbital 10% 34. Furosemit 10% 35. Clorhidrat de papaverin 4% 36. Adrenalin 110% 37. Ampicilin sau Eritromicin Prop. 38. Nitroglicerin 39. Nifedipin 40. Xilin 2% 41. Xilin cu adrenalin 42. Xilin 1% 43. Diazepam 44. Adrenostazin

10 fiole 10 fiole 10 fiole 20 fiole 10 fiole 10 fiole 10 fiole 10 fiole 10 tablete 10 drajeuri 10 fiole 10 fiole 10 fiole 10 fiole 20 tablete 1 cutie 1 cutie 1 cutie 1 cutie 5 fiole 10 tablete 5 fiole

IRA (Insuficiena respiratorie acut)


- Dispnee -iniial polipnee, tulburri ale ritmului respirator, bradipnee, apnee (n formele grave se poate instala de la nceput) Cianoza este inconstant (buze, unghii, pavilionul urechii) - Tegumente calde, umede - Tahicardia este adeseori asociat, pot apare tulburri de ritm grave - Manifestri nervoase: cefalee, anxietate agitaie psiho-motorie,mioza, delirul, convulsiile, areflexia, midriaza- semne de gravitate

Aspiraia de corpi strini n cile respiratorii


Semne de obstrucie acut: Tiraj, cornaj Blocarea respiraiei, apnee Dispnee important cu cornaj, stridor

Atitudine
poziionarea n supinaie cu picioarele uor deprtate degajarea cilor respiratorii prin extensia capului pe gt ( o mn este pus sub regiunea occipital i cu cealalt se mpinge n jos i apoi n sus) verificarea permeabilitii prin apropierea medicului de gura pacientului care simte i aude trecerea aerului precum i vizualizeaz micrile toracice manevra este suficient dac este vorba de obstrucia realizat de cderea bazei limbii indeprtarea corpilor strini se va face prin introducerea indexului n interiorul obrazului ctre baza limbii i prin micri lente se caut corpul strin Nu se introduce pipa Goedel sau laringoscopul sau pensa nainte de a vizualiza sau poziiona corpul strin - obligator se va verifica restabilirea ventilaiei --

Evoluia
corpul strin poate fi expulzat prin manevrele efectuate insuficiena respiratorie accentuata, grav asfixie

PROCEDURI NONINVAZIVE

. btaia pe spate
. presiunea manuala . curirea cavitii orale cu degetele

BATAIA PE SPATE se recomand la pacientul contient


medicul aezat n spatele pacientului trece o mna pe sub talia acestuia cu rol de suport se apleac, dac este posibil, capul pentru a realiza bombarea maxim a toracelui se aplic patru lovituri puternice cu podul palmei ntre omoplai

Nu este foarte indicat pacienilor incontieni deoarece n timpul executrii ei , obstrucia parial respiratorie poate deveni total. ocul urmat de lovituri este urmat spontan de o inspiraie i nu de expiraie.

Presiunea toracic

se folosete la gravide, obezi i copii nu produce regurgitaii nu produce leziuni ale organelor interne sau ale ftului nu este indicat la btrni pentru c poate produce avarierea voletului costal fragil la vrstnici.

Atitudinea: medicul este aezat n spatele pacientului cu braele trecute pe sub axile i nconjur toracele se ncrucieaz minile cu pumnul sau degetele deschise pe linia de mijloc a sternului NU pe procesul xifoid sau pe marginile voletului costal se execut patru presiuni scurte, rapide, distincte la pacientul incontient se va avea grij ca acesta s aib gura deschis

METODA HEIMLICH

Introdus pentru prima dat n 1974 de Henry Heimlich const n executarea unei presiuni subdiafragmatice care va antrena o presiune aerian n arborele respirator cu direcia de iesire spre trahee i laringe, antrennd astfel corpii strini. Pacient contient medicul aezat n spatele pacientului cu braele n jurul taliei acestuia o mn fcut pumn i prins cu mna cealalt se aeaz pe abdomenul pacientului mai sus de ombilic dar sub apendicele xifoid se execut apoi patru apsri scurte separate i distincte n abdomenul pacientului n direcie ascendent dac pacientul se afl n scaunul stomatologic i nu poate fi cuprins bine din spate se va ntoarce pacientul n decubit lateral

Pacientul incontient poziia este de decubit lateral cu faa n sus se deschide gura pacientului medicul aflat pe lateral aproape de oldul pacientului va aplica podul palmei pe abdomen pe linia central dintre ombilic i apendicele xifoid apsarea se va face perpendicular pe abdomen distinct, rapid n numr de 4 cu direcia de jos n sus.

Proceduri invazive

Deschiderea chirurgical a cilor respiratorii este un act de mare responsabilitate Se va face numai n caz de mare urgen i dup ce au fost epuizate celelalte posibiliti Necesit o pregtire i instrucie special

Uneori reprezint singura posibilitate i trebuie efectuat cu toate riscurile pe care le implic puncia membranei cricoidiene traheotomia cricotomia

TEHNICA TRAHEOTOMIEI pacientul aezat n poziie de supinaie cu capul n extensie gtul n hiperextensie pentru identificarea corect a reperelor anatomice se fixeaz ntre police i indexul minii stngi cartilajul tiroid iar cu indexul minii drepte se caut i se identific membrana cricotiroidian se execut o incizie pe piele , vertical n mijloc, deasupra cartilagiilor se ndeprteaz vasele de pe linia de incizie n plag este vizibil membrana cricotiroidian se va executa pe aceasta o incizie orizontal ct mai aproape de cartilajul cricotiroidian pentru a se limita sngerarea se lrgete spaiul cricotiroid prin inseria mnerului bisturiului n incizia orizontal i rotaia lui cu 90 de grade se poate insera un tub de traheostomie nu este necesar anestezia , pacientul fiind incontient de regul pacientul i reia spontan ventilaia, dac nu se va face oxigenarea artificial i va fi transportat la spital

Puncia membranei cricotiroidiene se face cu un trocar scurt i gros introdus pe linia median i are un grad de risc mai mic i complicatii reduse.

ASTMUL BRONIC

Definiie: - reactivitate crescut a cilor respiratorii inferioare la diferii stimuli printr-o criz de dispnee expiratorie; episodic, cu obstrucie reversibil; cu diverse grade de severitate. Toi pacienii rspund prin bronhospasm la testul cu metacholin sau histamina Testele cutanate la alergeni sunt pozitive;Ig E serice pot fi crescute Unii pacieni pot face primul episod n cabinetul stomatologic prin contact cu stimuli specifici din practica stomatologic printr-o sensibilizare dup un episod viral banal (astm intrinsec)

Elemente clinice de recunoatere n cabinetul stomatologic


Anamneza

Posibili factori precipitani:alergeni, infecii Descrierea crizei: wheezing,dispnee expiratorie care se remite dup un episod de tuse cu expectoraie specific, perlat Evoluia crizelor precedente(tratament cu corticoizi, necesitatea spitalizrii etc.) Rspunsul la tratament

Examenul fizic

Wheezing,anxietate,cianoz,tahipnee,tahicardie, Puls paradoxal,folosirea musculaturii respiratorii de rezerv Atenie! nu orice wheezing este astm (ICC,bronsit cronic emfizem,corp strin.edem laringian,tumori carcinoide asociate deobicei cu stridor nu cu wheezing,disfuncie a corzilor vocale)

Tratamentul crizei de astm bronic


-agoniti beta2 n aerosoli - se admnistreaz 3 doze la intervale de 2o de minute apoi la fiecare dou ore pn la ncetarea crizei (Salbutamol) - aminofilina poate grbi ameliorarea crizei dup prima or, administrarea se face foarte ncet pentru c d tahicardie.

- glucocorticoizi: hemisuccinat de hidrocortizon (50200 mg i.v.)


- antihistaminice

- oxigen
NU se administreaza: Morfina, Adrenalina, Atropina

Alergia in practica stomatologica

Complex de simpome determinate de o reactie exagerata fata de un anumit antigen, alergia poate aparea ca o stare hiperergica de intensitate usoara sau medie, cu declansarea imediata (minute, ore) sau tardiva (de la 24 h pana la luni). Anafilaxia reprezinta o hiperreactie ce depaseste posibilitatile de aparare ale organismului, deci tratamentul de alergie il cuprinde si pe acesta din urma. Ea are o declansare imediata, rapida, imprevizibilasi violenta, imbracand aspectul de soc.

In cabinetul stomatologic exista foarte multi alergeni, foarte multe substante medicamentoase putand fi considerate substante alergogene. Astfel: substantele anestezice, medicamente precum sulfamidele, substante cu iod, amalgamul, analgezice precum algocalminul, aspirina sunt doar cateva dintre acestea.

Poarta de intrarea a acestora in organism poate fi prin inhalare, prin contact, pe cale digestiva sau parenterala, cea mai importanta si mai raspandita fiind cea din urma.
Clinic, pot aparea semne generale nespecifice, cum ar fi: eritemul, senzatia de caldura, pruritul, urticaria, tusea, nelinistea. Apar reactii cutanate si mucoase: eritemul intens in placarde, pruritul generalizat, urticaria, edem Quincke.

Semne si reactii respiratorii: dispnee, tahipnee, bronhospasm, criza de astm bronsic, edem glotic, stop respirator.
Semne si simptome cardio-vasculare: paloare, tahicardie, hipertensiune arteriala, soc anafilactic, stop cardio-respirator. In stomatologie cel mai frecvent apar: edemul Quincke si urticaria.

Urticaria
Urticaria se manifesta prin: prurit, eritem, edem local in salturi, delimitate ce dureaza minute, ore, aparand mai ales acolo unde imbracamintea se lipeste de corp si pe mucoasa bucala, tegumente faciale. Tratamentul se instituie imediat si consta in administrare de: - Tavegyl (1 - 2 fiole de 2 mg.) - Tagamet ( 300 mg. i.v.) - Prednisolon Ultra (250 mg. i.v., in cazuri grave)

Edemul Quincke (angioedem)


Se manifesta prin tumefierea edematoasa a capului si gatului, fara apartitia semnelor inflamatorii. Apare edem glotic, laringean, ce determina obstructia mecanica partiala sau totala a cailor respiratorii superioare cun aparitia dispneei, senzatiei de sufocare, cianozei, tirajului si cornajului, si edemului masiv al buzelor, obrajilor, limbii, aceste simptome aparand brusc, dupa injectarea unui medicament, putand duce la soc anafilactic.

Tratamentul: - oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat - administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v., Fortecortin, 40 mg. i.v. -Adrenalina,1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v., Suprarenalina, 1 mg. - Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v. - Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.) - oxigenoterapie sub presiune - punctie cricotiroidiana

Socul anafilactic
Reactie alergica de tip imediat Eruptie urticariana,edem,prurit generalizat Tegumente reci,umede,cianotice, frison Agitatie,senzatie de moarte iminenta,ameteli, pierderea constientei Puls rapid,slab perceptibil,hTA severa,dispnee,wheezing

Socul anafilactic /atitudine


Intreruperea tratamentului stomatologic Indepartarea alergenului suspectat Clinostatism,curatirea gurii si faringelui,desfacerea hainelor etc.,(pozitia de siguranta) Oxigen pe masca sau canula nazala Linie venoasa periferica: ser fiziologic sau solutie Ringer in jet

Socul anafilactic : tratament medicamantos

ADRENALINA : daca TA este sub 70-80 mmHg;se dilueaza 1mg de Adrenalina (1f de 1ml)in 10 ml de ser fizilologic si se injecteaza cite 3ml i.v,sc.Daca in 5 minute nu se obtine o crestere a TA peste 80mmHg se repeta injectarea Antihistaminice:CLEMASTIN 2-4mg iv HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON 200mg iv Stop cardio-respirator se face resuscitare pina vine ambulanta (112)

Angina pectorala

Se manifesta prin dureri cauzate de stenozarea arterelor coronare, in cadrul unei maladii coronariene.

Clinic, dominanta este durerea retrosternala, iradianta in mana si umarul stang, mergand pana la degete, durata ei poate fi de la cateva secunde pana la maximum 20 de minute. Este insotita de senzatia de frica de moarte, lipsa de aer, transpiratii reci, depresie psihica.
Terapia consta in asezarea pacientului in pozitia sezand (repaos) si facilitarea unei bune oxigenari. Se administreaza urmatoarea medicatie: - coronodilatatoare: Nitropector, Nitroglicerina,Nitromint spray Corinfar, Adalat sublingual, Mialgin (pentru combaterea durerii), antihipotensoare (Nitrit de amil, Dopamina).

Se controleaza pulsul si T.A.

Infarctul miocardic
Reprezinta necroza miocardului, in urma unei tromboze coronariene si poate duce la soc cardiogen cu tulburari de ritm cardiac, putand, in 40% din cazuri, determina moartea. Clinic, apar dureri precordiale, asemanatoare celor din angina pectorala, iradiante in mana stanga, mandibula, gat, abdomen. Este mai severa, sfasietoare, dureaza mai mult de 30 de minute, nu cedeaza la repaos si la nitroglicerina si este insotita de anxietate, frica de moarte, agitatie, astenie, lipsa de aer, cianoza. Venele jugulare sunt turgescente, apare tahicardie, hipotensiune arteriala.

Tratament
- se cheama ambulanta - pacientul se aseaza in pozitie sezanda, daca prezinta tulburari respiratorii - se face sedare cu analgezice: Fortral, 20 mg. i.m.sau morfina Diazepam, 10 mg. (1 f. i.m.) Nitroglicerina, 1 comprimat; se repeta la 5 minute se administreaza glucoza, 5% in perfuzie oxigen pe sonda nazala, masca (2 - 4 l minut) se controleaza T.A., pulsul, respiratia in bradicardii se administreaza Atropina 1 ml., 1/2 f. i.v. sau 1 f. i.m., atunci cand pulsul scade sub 60/minut. La 30 pulsatii/minut se adminitreaza Suprarenina 1 f. a 1 ml. (1 -2 sau 1 f., i.v., lent) in tahicardii - Xilina 2%, i.v., lent

Criza de hipertensiune
Clinic: cresterea brusca a valorilor T.A., tensiunea diastolica depasind 140 mmHg. - cefalee, greata, voma, obnubilare, somnolenta - tulburari de vedere - roseata tegumentelor faciale si a sclerelor - zgomote in urechi (acufene) Tratament: - incetarea tratamentului stomatologic - asezarea pacientului in pozitie sezanda - oxigen pe sonda nazala, nazo-bucala, 4 l/min. - controlul permanent al A.V. si T.A. Se administreaza: - Nifedipin (Adalat) capsule (10 mg, sublingual si dupa 15 minute 20 mg. sublingual) - Furosemid, 1- 4 f., i.v. sau i.m. - Diazepam, 5 - 10 mg, i.v. sau i.m. - se cheama ambulanta

Criza de hipoglicemie
Apare la un pacient diabetic cand nu a luat insulina la timp (glicemie sub 40 mg/dl) sau la pacienti in stare de stress, emotivi, alcoolici, care nu au mancat, etc. Clinic:

- pacientul acuza senzatie de foame, dureri de cap, dureri abdominale, convulsii, tremor, tegumente reci, transpiratii, stare de confuzie, hipotensiune, lesin) - tratamentul consta in administrarea de zahar intraoral si in cazuri mai severe, glucoza i.v. lent, 20%, 33%, 30 - 50 ml.

Tetania
Poate fi hipocalcemica sau nonhipocalcemica (normocalcemica). Tetania normocalcemica apare dupa o respiratie accelerata, determinata de frica, prin hiperventilatie, cu eliminarea de bioxid de carbon in cantitate mare. Clinic: Se manifesta printr-o aura: neliniste, teama, palpitatii, parestezii orale, dupa care apar contractii tonice pe anumite grupe de muschi, aparand pozitia de labuta a mainilor (lipirea cotului indoit de corp), picioare intinse, contractii ale gurii (gura de crap). Ca tratament se respira oxigen timp de 2 minute.

Tetania hipocalcemica
Se manifesta prin contracturi izolate, simetrice, la nivelul extremitatilor (mana de mamos, bot de stiuca), dureroase, cu o durata care poate varia de la cateva minute pana la cateva ore. Tratamentul consta in injectarea lenta a 10 - 30 ml. Calciu gluconic, i.v., sulfat de magneziu 25%, 10 - 20 ml.

Sincopa (lesinul)
Apare destul de frecvent si se manifesta prin pierderea de scurta durata a cunostintei datorita instalarii hipoxiei cerebrale acute. Poate fi determinata de o senzatie de teama exagerata, emotie, mirosul de medicamente, lipsa de oxigen, zgomot, durere, stari fiziologice, stress, insomnie, etc. Clinic, apare pierderea cunostintei, paloare accentuata, transpiratii ale fetei, bradipnee, hipotensiune arteriala, bradicaride. Anterior acestor semne pot aparea: ameteli, greata, voma, tulburari vizuale, palpitatii, cascat, etc.

Tratamentul consta in asezarea pacientului in pozitie orizontala , cu capul mai jos decat corpul, eliberarea cailor respiratorii (gulerul, centura, cravata se desfac), oxigenoterapie, flagelatie, comprese reci pe fata, activarea respiratiei si circulatiei. Daca in 2 - 3 minute nu-si revine, se administreaza: - Atropina, 0.5 - 1 mg., i.m. sau i.v. - Efedrina, 1 - 2 f. de 1 ml., 5%, i.m. - Vazoxin, 10 - 20 mg. i.v. - Hemisuccinat de hidrocortizon, 100 - 200 mg, i.v.

Epilepsia

Afectiune deosebit de impresionanta, care se manifesta fie in crize mici, de scurta durata, fie prin crize majore. Poate fi declansata de infectii odontogene, nevralgii dentare, surmenaj, anestezie locala supradozata, durere, etc. Preconvulsiv, pacientul poate prezenta halucinatii optice sau auditive, anxietate, neliniste, transpiratii, eructatii. Criza propriu-zisa se manifesta prin pierderea cunostintei, convulsii tonico-clonice, midriaza, reactivitate redusa, apnee temporara, cu cianoza, spume la gura, muscarea limbii, incontinenta urinara. Postconvulsiv, pacientul prezinta confuzii, amnezie retrograda.

Tratamentul de urgenta consta in asezarea pacientului pe podea, cu capul intr-o parte, descheiat la haine, aplicarea unor pene de cauciuc intre arcade, supravegherea sa pana la iesirea din criza, oxigenoterapie, administrarea de Fenobarbital, i.m., 1 - 1,5 mg./kg corp, Diazepam, 10 mg., i.v. sai i.m.

Pacientul simuleaza lesinul, tipa, are crize de plans, nu deschide ochii in timpul asazisului lesin, nu-si musca limba, nu cade, nu se loveste.
Ca tratament, se recomanda blandete,
compresii pe globii oculari, Diazepam 10 mg. i.v.

Isteria

Stopul cardio-respirator

PROTOCOL ABC -Airways: eliberarea cailor respiratorii -indepartarea corpilor straini din cavitatea bucala sau faringe(manual sau cu aspiratorul) -extensia capului ,propulsia mandibulei, manevra Heimlich - Breathyng:asigurarea respiratiei -pipa oro-faciala,ventilatia gura la gura sau 2gura la nas masca,balon(1-1,5 sec. pauza 2 sec) - Circulation -monitorizare puls carotidian timp de 10-15 sec-daca in acest timp nu este sesizata nicio unda de puls se incepe manevra de masaj cardiac extern

MASAJUL CARDIAC EXTERN


Reanimatorul va aseza mediusul unei miini pe jonctiunea sterno-xifoidiana si indexul imediat deasupra, pe stern; cealalta mina va fi asezata cu podul palmei deasupra indexului si se vor incepe compresiile ritmice - un singur reanimator: 2 respiratii(1-1,5 sec. fiecare)dupa fiecare 15 compresii cardiace efectuate cu un ritm de 80-100/min - doi reanimatori, unul va ventila (1 ventilatie la 1-1,5 sec. La fiecare 5 compresii toracice) si celalalt va realiza masajul cardiac cu o frecventa de 80-100 compresii/min. Evaluarea periodica a pulsului carotidian si a reflexului fotomotor