Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-principii tehnice
-indicaţii, contraindicaţii
-sterilizare, dezinfecţie
-organizarea laboratorului de
endoscopie
S Cazacu, A Saftoiu
University of Medicine and Pharmacy Craiova, Romania
Date generale
Endoscopia digestivă superioară constituie o
procedură prin care se realizează vizualizarea
şi/sau tratarea unor leziuni ale tractului
digestiv superior, prin trecerea unui endoscop
flexibil pe cale orală sau nazală
Indicaţii endoscopie diagnostică
Simptome dispeptice sau de reflux
Cu simptome de alarmă: vărsături, disfagie, scădere
ponderală, formaţiuni palpabile
Cu examen endoscopic efectuat cu peste 5 ani anterior
Peste 40 ani
Cu simptome persistente după măsuri dietetice, tratament
HP şi antisecretor
Cu necesar prelungit de IPP
Antecedente de UG/chirurgie gastrică
Necesar prelungit de AINS
Risc familial de cancer sau anxietate legată de acest risc
Indicaţii endoscopie diagnostică
Disfagia
Hemoragia digestivă
Anemia feriprivă/hemoragiile oculte în scaun
Urmărirea ulcerelor gastrice sau esofagiene
Modificări radiologice eso-gastrice echivoce
Excluderea unui ulcer peptic activ anterior unei
intervenţii chirurgicale majore, unui tratament
anticoagulant sau tropmbolize la pacienţii cu ulcer
sau hemoragie digestivă în antecedente
Pentru biopsii duodenale (de ex în suspiciune de
boală celiacă)
Indicaţii urmărire endoscopică
Ulcerul gastric până la vindecare/timp de un an
Esofagul Barrett
Polipi adenomatoşi gastrici (postpolipectomie)
Displazie gastrică în antecedente
Polipoză adenomatoasă colonică
Metaplazie intestinală, anemie pernicioasă,
stomac rezecat după 10 ani
Indicaţii endoscopie terapeutică
Hemoragia digestivă superioară
Ligatura variceală
Amplasarea de sonde de nutriţie
Îndepărtarea obstrucţiei digestive
Extracţia corpilor străini
Polipectomia
Contraindicaţii
Absolute
Perforaţia
Alterare severă cardiorespiratorie sau
hemodinamică
Refuzul pacientului
Relative
Risc endocardită bacteriană
Tratament anticoagulant
Diverticuli faringieni sau cervicali
Complicaţii
Respiratorii
Risc aspiraţie
! Anestezie locală/generală
! Vârstnici
Desaturare în oxigen
Sedare conţtientă sau anestezie de scurtă durată
Septicemie
Infecţii respiratorii
Polipectomiile
Dilataţia esofagiană
Complicaţii
sângerări
După biopsii: minore, se opresc spontan (exc diateze
hemoragice)
După tratamentul sclerozant, polipectomii, coagulări
endoscopice
Perforaţii
Risc mult mai mic comparativ cu colonoscopia
Crescut în caz de polipectomii dificile, dilataţii de tumori
(esofag), f rar după electrocoagulare
Alergii
Complicaţii
sângerări
După biopsii: minore, se opresc spontan (exc
diateze hemoragice)
După tratamentul sclerozant, polipectomii,
coagulări endoscopice
Componentele linie endoscopice
Sursă de lumină
Endoscop
Procesor
Monitor
Aspirator endoscopic
Troliu, tastatură, echipament video
Echipament terapie (electrocauter, plasm argon etc)
Accesorii: pense biopsie, electrozi coagulare, ace
scleroterapie, dispozitive ligaturi etc
Componentele endoscopului
Cordon “ombilical”
Segmentul de control:
Rotiţe up-down, left-right
Blocaje rotiţe
Canale şi butoane de aspiraţie şi insuflaţie
Poţiunea iniţială a canalului de biopsie
Butoane pentru freeze, rezoluţie, print, zoom etc
Segmentul de inserţie de 100 cm lungime şi 8-11 mm
grosime, care conţine în interior canalul de biopsie (şi
de lucru), fire de control şi sistemul video
Porţiunea flexibilă cu posibilităţi de angulare up-down, L-R
Pregătirea pacientului
fizică
Repaus digestiv cel puţin 6 ore anterior (do noaptea)
Mai mult timp în caz de: stenoze digestive, vagotomie, diabet
Eventual sondă de aspiraţie anterior
Abord venos
Antibiotice profilactic în unele cazuri
Întreruperea tratamentului anticoagulant când este
prevăzută o manoperă sângerândă
psihică
Explicarea procedurii
Consimţământ informat în scris al pacientului
Medicaţia în endoscopie
Sedare
Anestezie şi analgezie
Generală de scurtă durată
Locală
Antagonişti
Prokinetice
Antibiotice
Medicaţia sedativă
Utilizează benzodiazepine
Diazepam
Poate da flebită în administrare iv
Remanenţă mai mare
Ampicilină+gentamicină
Tehnica
Pacient în decubit lateral stg
Piesa bucală
Se poate utiliza anestezia locală cu xilocaină
Se instruieşte pacientul
Respiraţii ample profunde, rare
Durata de regultă 3-4 min
Timpi:
Traversarea cavităţii bucale şi orofaringelui Tehnica în vedere directă
Pătrunderea în esofag Tehnica “oarbă”
Traversarea esofagului
Traversarea joncţiunii esogastrice
Tranzitarea stomacului
Pătrunderea prin pilor
Pătrunderea în DII
Cavitatea bucală
Capătul flexibil lubrifiat (20 cm)
Se ţine endoscopul de la 30 cm
Se pătrunde în poziţie mediană (Up+median)
Cavitatea bucală
După ce se ajunge la baza limbii se orientează
endoscopul uşor lateral, endoscopul rămânând UP
Orofaringe
În momentul în care se vizualizează epiglota şi orificiul
glotic, se îndreaptă endoscopul din UP în poziţie neutră
Intrarea în esofag
Se avansează sub control vizual, direcţionându-se prin DOWN vârful
endoscopului posterior de orificiul glotic şi lateral de linia mediană
Când se ajunge la nivel sfincterului esofagian superior (aspect roşu al
imaginii) se solicită pacientului să înghită, simultan cu presiunea
uşoară (+rotaţie şi insuflaţie) a vârfului endoscopului
Tranzitarea esofagului
Pătrunderea în esofag-senzaţie de scăpare, de lipsă a
rezistenţei în faţa endoscopului
Avansarea:
Lumenul în mijlocul imaginii
Vizibilitate proastă: aspitaţia şi/sau insuflaţia
Culoare roşie: suntem în mucoasă (retragere)
NU SE FORŢEAZĂ
Tranzitarea cardiei
Intrarea în stomac este de regulă facilă, cardia fiind
întredeschisă sau se deschide la insuflaţie
Datorită poziţiei anatomice, traiectoria endoscopului
în porţiunea iniţială trebuie să fie spre stânga
(LEFT)
Se evită
curbura mică
Stomacul
După depăşirea cardiei şi porţiunii iniţiale a micii curburi, se
îndreaptă endoscopul în UP şi RIGHT (sau rotaţie orară)
Se urmăresc pliurile marii curburi ghidându-se endoscopul
după ele
În caz de lichid intragastric, acesta trebuie aspirat
Se evită insuflaţia excesivă, iar examinarea se face în general
la retragerea endoscopului
Anavsarea endoscopului se face concomitent cu accentuarea
poziţiei de UP progresiv simultan cu rotaţia orară, până la
vizualizarea pilorului
Traversarea pilorului
Cel mai dificil moment tehnic
După vizualizarea pilorului se îndreaptă endoscopul
din UP progresiv în poziţie intermediară sau uşor în
DOWN, astfel încât pilorul să fie în centrul imaginii
Se avansează progresiv până imediat în faţa
pilorului; dacă acesta este spastic se aşteaptă câteva
sec, poate insufla sau instila apă
Bulbul duodenal
Pătrunderea în bulbul duodenal se asociază de
regulă cu pierderea vizibilităţii (mucoasa roşie),
datorită impactării vârfului endoscopului în peretele
duodenal anterior
Se retrage endoscopul cca 1 cm sau se orientează în
down pentru a vedea bulbul dd
Se avansează până la nivelul genunchiului dd
superio cu vârful orientat în DOWN
Intrarea în DII
Odată ajuns cu vârful în genunchiul dd se angulează
vârful în UP şi Right simultan, retrăgându-se
endoscopul
Datorită buclei care s-a format în stomac în timpul
străbaterii acestuia rezultă o mişcare paradoxală ce
împinge endoscopul în DII
Organizarea laboratorului de endoscopie
Cameră de sterilizare
Organizarea laboratorului de endoscopie
Linie
Spaţiu sterilizare endoscopie
Asistenta1
Medic
Dezinfecţia
Curăţarea (cleaning)=îndepărtarea sângelui, secreţiilor sau
altor resturi de pe endoscop şi accesorii de endoscopie
Dezinfecţie=reducerea sau distrugerea microorganismelor în
stare vegetativă, micobacterii, virusuri, spori de fungi şi
anumite (dar nu toate) forme de spori bacterieni, endoscopul
devenind apt pt utilizare
Sterilizare=distrugerea tuturor microorganismelor viabile cu
excepţia prionilor
Principii generale
Fiecare pacient trebuie considerat sursă potenţială de infecţie
Toate endoscoapele şi accesoriile trebuie dezinfectate după
protocolul standard după fiecare examinare
6 paşi
Curăţare
Spălare
Dezinfecţie
Spălare
Uscare
Depozitare
Curăţarea
Mecanică
Chimică
Detergenţi
Ultrasonică