ULCERUL

PEPTIC
Patogeni
e
 PATOGENIE
 Secretie scazuta  Rezistenta scazuta
de PGE2 la agresiune
 Secretie scazuta de  Factori endogenici
mucus si bicarbonat (HCl, pepsina, saruri
 Flux vascular scazut biliare)
la nivelul mucoasei  Factori exogenici (AINS,
 Proliferare epiteliala alcool, etc)
scazuta
 Helicobacter
90% in ulcerul duodenal si 75% in ulcerul
pylory


gastric
 bacil G-produce ureaza
 Asociat cu gastrita antrala
 Mecanism
 Produsi toxici care produc leziuni locale
 Induce un raspuns imun local
 Creste secretia acida
 AIN
 Troficitate scazuta a S
mucoasei
 Sinteza scazuta de PGE2
 SITUATII
Gastrinomul - sdr. Zollinger-

Ellison
SPECIALE
 Tumora pancreatica insulara
 Secretie foarte mare de gastrina
 25% MEN I
 Hipercalcemie
 Hipersecretie acida
 Hipersecretie de gastrina
 Factori genetic
 Risc x3 la rudele de grad 1
 Fumatul
 Risc x 2
 Stresul
 Mareste secretia acida
 PATOLOGIE

UG şi
UD
Anatomie
patologica
Anatomie
patologica
Anatomie
patologica
 Simptomatologi
e
 Dispepsie
 Durere epigastrica
 Complicatii
 Tratament performant disponibil
 Semne clinice mascate
 Semnele clasice sunt fara
semnificatie
DIAGNOSTI
C
 Gastrina, Calciu, secretie
acida?
 Detectia HPylori
 Endo biopsie

 Testul respirator la Uree

 Detectia imunologica a Ac
 TRATAMENT
MEDICAL
 scop– simptomatic, vindecare, previne recurenta
si tratamentul complicatiilor
 1. Evita substantele care induc ulcer
 AINS, fumatul, stresul
 2. Medicatia antiacida
 1-3 ore dupa masa si seara → tamponeaza secretia
acida
 Mg → diaree; CIND in boala cronica de rinichi
 Al → constipatie → hipofosfatemie
 Ca → secretie acida de recul,
hipercalcemie, hipercalciurie
 TRATAMEN
 T
3. Inhibitia secretiei acide
 Blocanti H2 depe celulele parietale → inhibarea
secretiei acide
 Cimetidina , Ranitidina → efecte adverese: ginecomastie,
impotenta, efect antiandrogenic
 Famotidina, Nizatidina – mult mai bune
 Vindecare obtinuta in 8-12 saptamani in 80-90% din pacienti
 Rata recurentei 25-40% 6 saptamani
 IPP
 Omeprazol, Lansoprazol, Pantoprazol, Rabeprazol,
Esomeprazol
 IPP blocaj pentru 24h
 De asemenea indicati in tratamentul de lunga durata a sdr ZE si
 TRATAMENT
 4. agenti cu efect de bariera
 Sucralfat
 complex de AlOH şi sulfat de sucroza →
stimuleaza sinteza endogena de PG
 efect – bariera pe baza ulcerului
 Inhiba actiunea pepsinei
 Leaga pepsina si sarurile biliare
 Fara efect de neutralizare
 EA – previne absobtia altor medicamente
 5. PGE
 Inhiba secretia de acid si creste protectia mucusului
la nivelul mucoasei duodenale
 Misoprostol
 TRATAMENT
 6. Tratament anti H. Pylori
 IPP+claritromicina +amoxicilina ±metronidazol
 7 zile + 14/28 zile
 Indicatii
 H.pylori (+)
 Prevenirea recurentei
 Test de eradicare in 4-6 saptamani daca este nevoie
 TRATAMENT
CHIRURGICAL
 Indicatii
 Tratament medical ineficient +/-
 Complicatii
 perforatie
 obstructie
 hemoragie
 penetrare
 Mortalitate operatorie in cazurile
elective
 10% - Recurente dupa sau
in timpul terapieie
datorita HPylori
 Nu se mai foloseste
 Istorie + pacienti cu
rezectii in
antecedentele
personale
 ULCERUL
5-20%

HEMORAGIC
 > 75% tratati medical
INDICATII TRATAMENT CHIRURGICAL
 Hemoragie masiva cu soc
 Administrarea a 6 unitati de sange in 24
h
 Hemoragie recurenta in timpul tratamentului
 Leziuni cu risc mare de resingerare
 Hemostaza in situ
 Rezectii
 Biopsie
 Evaluare pentru alte surse de hemoragie
Endoscopie –tratament
 Ulcerul
perforat
 Incidenta ramine relativ constanta, in ciuda
tratamentului performant
 Multe sunt cazuri fara APP
 Tineri cu precadere fumatori
 U. perforat:
prezentare
 Durere abdominala – violenta, imobilizeaza
pacientul
 Contractura
 Abdomen de lemn sau aparare musculara
 Durere la vibratii sau tuse
 Imobilizare
 Semne clinice de pneumoperitoneu
 U. Perforat -
diagnostic
 Clinic – relevant pentru indicatie
operatorie
 Rx- penumoperitoneu
 Lab: leucocitoza cu
neutropenie
 Rx substanata de contrast
HIDROSOLUBILA
U. Perforat -
diagnostic
 U.perforat: laparoscopie
dg.
 Laparoscopie dg in
urgentele
abodminale fara
etiologie clara
 Multiple surse de eroare
de diagnostic
 Poate fi un prim gest
inainte de
tratamentul etiologic
 U. perforat:
Endoscopie????
 Blamata mult timp
 NOS – natural oriffice surgery -
tratament
 PERFORATI
E
 nechirurgical– Taylor
 SNG + ATB + urmarire
 Patienti cu risc inalt
 operatie
 Sutura simpla ± omentum sau
lipici
 Excizie-sutura ± omentum sau
lipici
 Patch de oment
 +/- rezectie +/- vagotomie
PERFORATI
E
 Perforati
e
TRATAMENT ADJUVANT
 Tratament medicamentos al ulcerului
-IPP
 Tratament de eradicare HP
PENETRAR
E
 Simptomatologi
e
 Clinica se modifica la un ulceros cunoscut
 Durere
 Nu mai este tipica in epigastru
 Iradiere in bara, in spate – aspecte sugestive
pentru penetrarea pancreatica
 Nu mai cedeaza atit de prompt la
tratamentul antiulceros
 Poate induce complicatii in organele in care
penetreaza (cale biliara, pancreas, etc)
 Diagnosti
c
 Clinic: se banuieste simptomatic mai
mult decit un ulcer (penetrare
pancreatica)
 Examenul Rx sau endoscopic – ulcer mare
cu baza profunda
 Dg. Laparoscopic sau laparotomie
: penetrare in organele vecine
 OBSTRUCTI
 Varsaturi (initial
Ealimente “proaspete” apoi
vechi)
 Staza gastrica
 Sindrom Darrow (alcaloza hipokaliemica)
 Alcaloza, hipoCl, hipoK, hipoNa
 Diagnosti
c
 Clinic
 Rx g-d
 Endoscopic
 Tratamen
t
 Minim invziva
endoscopic
 Tratamen
t
 Minim invziva
endoscopic
 VOLVULUS
 Volvere (lat)= rotat in jurul axului
GASTRIC
Patologie
 Se poate 180º numai daca exista suficienta
laxitate
 Anatomie speciala

Clasificare:
 Etiologie
 idiopatic
 secundar (75%):
 asociat cu HH
 asociat cu alte hernii
 VOLVULUS
GASTRIC
 Clasificare anatomo-
clinica
 organoaxial-
axul = cardia-pilor
 Mai frecvent
 Majoritatea cu prezentare
acuta
 Asociat cu HH sau defecte
diafragmatice
 mezentericoaxial-axul
perpendicular pe
precedentul
 Cel mai des partial
 VOLVULUS
 GASTRIC
In functie de gradul de rotatie in jurul axului
 total
 partial
 Severitate
 acut: obstructie + probleme vasculare (gangrena) –
foarte neobisnuit ischemic datorita vascularizatiei
complexe
 Mai frecvent cronic,recurent
 DIAGNOSTI
Clinic: C
 cronic:
 Asimptomatic – descoperit cu ocazia unui tranzit
baritat
 Simptome usoare nespecifice: meteorism, eructatii,
voma, durere
(SECVENTA ESTE IMPORTANTA)
 acut: Urgenta majora
 durere majora cu distensie abdominala
 incercare de voma dar voma imposibila
 imposibil de a trece o SNG
 necroza, hemoragie, insuficienta respiratorie, soc

Diagnostic
 TRATAMENT
 Numai daca este simptomatic
 Cronic:
 Atentie la problemele asociate sau la orice ce il poate
mima
 Laparoscopie: evaluare locala

 Primar (idiopatic): gastropexie –

 Fixarea stomacului la diafragm si
mediogastric, pentru a preveni orice volvulus
 TRATAMENT
 Secundar:
 se trateaza patologia subiacenta – daca este posibil
 dificultatea tratamentului conditiei patologice
(laxitate ligamentara, hernie diafragmatica)
 Gastrectomie partiala
 Fixarea colonului transvers
 Acut:
 Sonda nazo-gastrica: rezolvare imediata
(neobisnuit).
 chirurgie
 necrza = rezectie
 Trateaza cauza
 Previne recurenta: gastropexie, etc.
 SINDROAM
POSTGASTRECTOMI
E
E
 Incidenta petermen lung
20%
Mecanice
 Gastrita de reflux alcalin
 Sindromul de ansa aferent
 Sindromul de ansa oarba
 Boala ulcerului recurent
 Bezoari
 Cancer gastric
 Functionale
 Dumping (precoce sau
tardiv)
 Diaree
 Malnutritie
 Gastrita de
reflux
 Cauze
alcalin
 Foarte frecvent
dupa
 BillrothII
 VG+GEA
 Mai rar
 Billroth I
 GEA
 Neobisnuit
 VT+PP
 Nu dupa
 VSS
 Gastrita de
reflux
alcalin
 Simptome
 Greturi, varsaturi (bila),
dureri epigastrice, scadere
in greutate
 Medicatia antiacida sau
mancarea nu
amelioreaza; varsatura
poate ameliora
simptomatologia
 Diagnostic
 Endoscopic
 Vezi refluxul
 Leziuni: eritem, ulceratii
 Biopsie (leziuni inflam,
 Gastrita de reflux
alcalin
Tratament
 Medical
 Prostaglandina
 Promotilice
(Metocloprami
d)
 Colestiramina – cel
mai bun
 Chirurgical
 GJA Roux (Y)+VT
 Previne refluxul biliar
in
stomac
 Sindromul de
 Cauza
ansa
 Billtoth II aferenta
 Simpto
me
 Dureri
in
cadranel
e
superioar
e
 Senzatie
de
plenitudi
ne
abdomin
ala
 Ameliora
 Sindromul de ansa
Obstructia completa a ansei
aferente oarba


 Eroare tehnica
 Aderente
 Hernie interna, invaginatie, volvulus
 Cancer, ulcer anastomotic
 Proliferare bacteriana –
deconjugarea sarurilor biliare,
lipoliza, diaree, scadere ponderala,
malabsobrtia grasimilor si a vit
B12
 Simptome
 Durere abdominala violenta
 Varsaturi (non-bilioase)
 Icter
 Pancreatita
 Sindromul de ansa

oarba
Diagnostic
 Rx abdominala pe gol
 Tranzit baritat
 Endoscopie
 US
 Tratament
 Atb, suplimente
enzimatice pancreatice
 Corectie chirurgicala
 Conversie la Roux
 Anastomoza Brown – bypass
 DUMPIN

G
Cauza
 by-pass sau excizia pilorului
 GEA+VT, gastrectomie totala
 Patogenie
 Scadere brusca a volumului
plasmatic datorita cresterii bruste
a presiunii osmotice in intestinul
subtire
 Consecinte
 Golire gastrica rapida + pasaj
intestinal rapid - diaree
 Distensie jejunala
 Volum plasmatic scazut
 Tahicardie
 Tensiune arteriala scazuta
 Hipopotasemie
 Modificari EKG
 DUMPIN
 Simptome G
 gastrointestinale
 Disconfort epigastric, plenitudine, meteorism, dureri abdominale tip
crampa, varsaturi, diaree.
 neurovegetative
 Astenie, vertij, paloare, vertigo, palpitatii, hipersudoratie
 Declansate de alimente bogate in carbohidrati
 Dumping precoce
 Deseori simptomele incep foarte repede dupa masa sau
in timpul
 Dispar intr-o ora
 Dumping
tardiv
 1-2 ore dupa
masa
 DUMPIN
 Diagnostic
G
Simptome semnificative la un gastrectomizat

 Glucoza i.v amelioreaza simptomele
 Excluderea altor boli
 Tratament
 2/3 se vor simti mai bine fara tratament,
 dieta
 Alternativa principala pentru 80% pacienti
 Mese cu multe proteine si carbohidrati in cantitate scazuta
 Fara bauturi in timpul meselor (pentru a nu dizolva lichidele hipertonice) si 35-
40
min dupa
 medical
 antihistaminice, sedative, antagonisti de serotonina parasimpaticomimetice,
verapamil, octeotride si somatostatina
 chirurgical
 Reconstructie pilorica
 Conversia GEA in Billroth I
 Dumping

tardiv
Hiperglicemie initiala → exces de insulina →
metabolism rapid → hipoglicemie
 Simptome
 Senzatie de caldura, transpiratii, tremor, vertij
 Deseori la 1 ora dupa masa si poate dura pana la
10-20 min, neobisnuit produce convulsii
 Diagnostic
 Hipoglicemie severa
 Tratament
 Mese frecvente cu continut scazut in carbohidrati
 Medicatie: pectina – absorbtia tarzie a glucozei,
diazoxid, octeotride
 Chirurgie
 Ansa antiperistaltica intre stomac si duoden
 Reconstructie pilorica
 Conversie GEA in Billroth I
 Diaree
 Mecanism postvagotomie
neclar – denervare vagala
 Dupa vagotomie tronculara
 Diaree
 1-3-8 /zi
 Diaree exploziva fara atentionare +/- incontinenta
 Poate dura 3 luni postop
 Tratament
 dieta: evitarea cafelei si alimentelor asociate cu
diareea
 Medicatie: colestiramina, codeina 1-3 ore inainte de
masa, verapamil, octeotrid
 Chirurgie:
 Reconstructie pilorica
 MALNUTRITI
E
 Malabsorbtie  Diagnostic
 Grasimi, vitamine  Valori serice scazute a Ca,
liposolubile,proteine, B12, Fe, vitamine
Fe, Ca, PO4, acid folic  Steatoree
 Tipic  Testul Schilling a absorbtiei
 Scadere ponderala, B12
steatoree, anemie,  Biopsie jejunala
osteoporoza, osteomalacie
 Cauze
 Tratament
 Dieta – vitamine,
 Gastrectomie
minerale, enzime
Totala/Subtotala pancreatice
 Reconstructii care  Corectie chirurgicala
favorizeaza tranzitul rapid  Ansa oarba
 Billroth II in Billroth I
 Ulcer
recurent
 Cauze  Simpto
 VT (inadecvata???) me
 1-2% dupa antrectomie +VT  Ulcer like
 Staza antrala
 Rezectie incompleta???  Diagnos
 CHIRURGIA tic
PATOGENICA este un non
sens
 Tranzit
 Factorii etiopatogenici nu
baritat,
sunt afectati  endoscop
 Aproape de sau ie,
pe anastomoza  nivel seric al Ca
şi gastrinei
 Tratament
 Fibre vegetale:
Fitobezoar
 Par: Trichobezoar Bezoar
 Cauze
Secretie acida scazuta
i
Digestie gastrica limitata
 Activitate proteolitica scazuta  Complicatii
Schimbari in motilitatea
malnutritie


gastrica
 Probleme dentare sau  gastrita
 TRATAMENTE NATURISTE
masticatie insuficienta
 OBICEIURI NEVROTICE  ulcer
 Simptome  hemoragie
 simptome nespecifice  obstructie si
 senzatie de plitudine
precoce,halena urat mirositoare perforatie
 poate produce obstructie
intestinala daca trece in intestinul
intestinala
subtire
 obstructia evacuarii gastrice nu e
posibila (pluteste)
 Bezoar
 Diagnostic i
 Rx. + bariu: defect de umplere ~cancer
 Endoscopie
 Obstructie – poate mima aderente sau
orice
 Tratament
 Conservativ
 Lavaj gastric – nu foarte eficient
 Distructie mecanica endoscopica
 Disolutie enzimatica
 Chirurgie
 Gastrotomie si extractie
 Profilaxie
 Dentitie buna
 Regim scazut in fibre
 Formarea cancerului “de
bont gastric”
 Incidenta crescuta dupa  ANATOMIE
orice operatie MODIFICATA
 5 ani dupa operatie pt  Diagnostic
cancer  Endoscopie: biopsii
= al 2 lea cancer multiple
+/- citologie cu brushing
 Riscul creste dupa 10 ani
 Tratament
 localizare  Rezectie gastrica
 Aproape de anastomoza,
de obicei fara implicarea
 Gastrectommie oncologica
jejunului  Paleatie
 Portiunea proximala a
stomacului ramas
 Cancerul ar trebui cautata
in
cazul oricaror simptome noi
TUMORILE MALIGNE
ALE STOMACULU
I
 LIMFOMU
L
 Localizarea gastrica – cea mai frecventa
 2% din toate
 <15% din toate tumorile gastrice
 >50 ani
 3 tipuri
 Limfom difuz cu celule B 55%
 MALT (limfom – tesut limfatic asociat mucoasei) –
40%
 L Burkitt – 3%
 Limfo
m
 Patogenie
 Imunodeficienta
 H pylori
 Infectie Epstein Barr
 Stadializare
 Std I – T limitata la tractul digestiv
 Std II– LN regionali
 Std III –LN extraregionali
 Std IV – extensie la alte organe intraabdominale
sau extraabdominal
 Limfo
m
Diagnostic
 Clinic
 Nespecific
 Endoscopie+biopsie
 CT, RMN,
ecoendoscopie –
stadializare
 Imunohistochmie –
caracterizarea
fenotipului
 Limfo
TRATAMENT m
 CHT + RXT + terapie biologica
 Chirurgie

 NU – numai in urgenta sau gresit

diagnosticat
 Eradicare HPylori
 Stadiu incipient MALT
 Limfom difuz cu celule B cu extensie limitata
 PROGNOSTIC
 Supravietuirea la 5 ani
 95% - std I
 SARCO

M
3% din TM gastrice
 GIST mai frecvemt– caracteristici
speciale
 60-70% din totalul sarcoamelor

 PATOGENIE
 Celule Cajal (pacemakers)
 In stratul muscular
 Exprima mutatia proto-oncogenica KIT (CD117)
CD34
 Stadializarea GIST-
 Index mitotic
urilor
 <5 mitoze/ 50 HPF – comportament
bening
 > 5 mitoze/ 50 HPF – comportament
malign
 >50 mitoze/ 50 HPF – foarte agresiv
 Comportament maling
 T>5 cm
 Atipii celulare
 Necroza
 Invazie locala
 Mutatie c-KIT

 GIS
Diagnostic T
 dispepsie, hemoragie
 Endoscopie+biopsie
 CT
 Imunohistochimie
Tratament
 Chirurgical (excizie)
 RXT + CHT nu sunt bune
 Imatinib mesylate
 Inhibitor competitiv al tirozin
kinazei asociata cu KIT
 INDICATII:
 Risc inalt
 Nerezecabile
 Metastatice
 TUMORI
 3-5% din totalulBENIGNE
tumorilor gastrice
 40% mucoasa şi 40%
musculara
 Tipuri
 Polipi sporadici
 Polipi asociati cu boli
genetice
(PAF, sdr. Peutz-Jegers)
 Leiomiom
 GIST
 Fibrom, fibromiom
 Lipom
 Pancreas ectopic
 Vasculare, neurogenice
 Chisturi
 POLIP
 Hiperplazici
 28-75%
I
 <1,5
cm
 Asociati cu

gastrita
atrofica cu
HP
 2% se pot

dezvolta
malign
 Fundici
 47%
 Sesili, 2-3
mm
 Niciodata
transformar
e maligna
 Diagnostic
 Clinic
 Asimptomatici
 Endoscopic: fortuit
 Pot produce obstructie,
torsiune, hemoragie
 Paraclinic
 Endoscopie +biopsie
 Ecoendoscopie
 Imunohistochimie
Tratamen
t Observatie


 Excizie endoscopica
 Mai mici de 2 cm
 Adenomatosi, hiperplastici
 Polipi asociati cu sdr. Peutz-
Jegers, Gardner, Cronkhite-
Canada, polipoza juvenila
 Tumori stromale mici
 Chirurgica
l
 Excizie
 Tumori
complicat
e
 Diagnosti
CANCER
GASTRIC
 CANCER
 GASTRIC
4% a 5-a pozitie ca frecventa
A 2a cauza de deces legat de
cancer
 Rata de supravietuire la 5 ani
 B:F=2:1
 Mai frecvent: Japonia, America Latina, Orientul,
Europa de nord.
 Incidenta este in scadere
Anatomie
Patologica
 Adenocarcinom
90%
 Sarcom (NU
cancer)
 Limfom (NU
cancer)
 CAUZ
E
 66-75% poate fi prevenit printr-o dieta bogata
in fructe si vegetalecan si saraca in alimente
sarate si carne.
 Cerealele integrale si ceaiul verde – au
eect protectiv
 Vitamina C şi carotenoizii – probabil
scad riscul
 Consumul de alcool ar putea creste
incidenta CG in special tumorile cardiale
 FUMATUL CRESTE RISCUL DE CG
 Etiologi
 Gastrita atrofica
 9% vor dezvolta CG
e
Inflamatie cronica a mucoasei

gastrice – distrugere a structurilor

glandulare – scade capacitatea de
secretia HCl – metaplazie
intestinala
 Cauze
 Helicobacter pylori
 Ac anti celulal parietala –
Biermer
 Rezectia antrala
 ETIOLOGI
E
 Helicobacter pylori
 Asociata cu CG
distal (antral)
 Se asociaza cu
gastrita
atrofica
 Aparent protectiv
pentru dezvoltarea
tumorilor proximale
 1% dintre pacientii
infectati dezvolta CG
 Rata Infectat/Non-
infectat
8:1
 Polipi
Etiologi
 Hiperplastic – 80%

e
Risc crescut doar> 0,5
cm
 Adenomatos
 Risc mare
 Risc familial
 2-3 x
 Mutatii in gena
CHD1 -E-cadherina care
are rol in diferentierea si
arhitectura celulara.
 Fenotip molecular
 c-met, K-sam implicate
in cresterea celulara
 p53 gena supresoare
 Anatomie
 EARLY patologica
 Anatomie
patologica
 EARLY
ANATOMIE
PATOLOGICA

Intestinal
 Atrofie – metaplazie
- displazie – adenom
- cancer
 Difuz – linita
plastica
 Invazie in
submucoasa
 Cicatrizare cu
reepitelizare a ulceratiei
primare
 Macroscopic –
Borrmann
 Tip I - polipoid cu margini
clare
 Tip II – polipoid cu
infiltratie importanta
 Tip III – ulceratie cu
margini
infiltrate
 Tip IV – linita
plastica
 Microscopic – OMS
 Adenocarcinoma –
intestinal, difuse
 Adenocarcinoma papilary
 Adenocarcinoma tubular
 Adenoacrcinom mucinos
(>50%
mucinous cells)
 Signet cells carcinoma
(>50% signet cells)
 Adenosquamos carcinoma
 Squamos cell carcinoma
Anatomie
patologica
Anatomie
patologica
 TN
 Tumora primara (T):
M
Tis = carcinom in situ: tumora
intrepiteliala: lamina propria neinvadata
T1 = invazie in submucoasa dincolo de
lamina
propria
T2 = tumora ajunge in musculara sau
subseroasa T3 = tumora ajunge la seroasa pe
care nu o depaseste
T4a= perforarea seroasei
T4b = invadeaza organe vecine
 TN
M
 Invazia ganglionara (N):
Include toti ganglionii regionali recoltati
in cursul limfadenectomiei
N0 = fara
N1 = metastaze 1–6 ggl
N2 = metastaze 7–15
ggl
N3 = metastazepeste15
ggl
 TN
M
 M:
 Anatomie
patologica
 Grading
 G1 – bine diferentiat->95% glande
 G2 – moderat diferentiat – 50-95%
glande
 G3 – slab diferentiat - <49% glande

 ADK tubular – G1
 ADK “inel cu pecete” – G3
 ADK celule mici si nediferentiat – G4
R0>R1>R
2
Prezentare
clinica
 Prezentare
clinica
 Absenta simptomelor in formele EARLY
si chiar in cele relativ precoce
 Orice simptomatologie de tip dispeptic
sugestiva pentru abdomenul
superior
+
 Peste 50 ani
 EDS
 Orice simptomatologie care nu
dispare prompt la tratament, trebuie
investigata
Prezentare
clinica
 Semne clinice-forme
 Subiectiv
 avansate
Impregnare neoplazica
 Dispepsie
 HDS
 Semne de stenoza digestiva
 Objectiv
 Tumora palpabila
 Hepatomegalie, ascita, icter,
splenomagalie
 Sister Mary Joseph –
(MTS ombilicala))
 Semnul lui Virchow–
ADP
metastatica supraclaviculara stg
 Semn Krukenberg –MTS
ovariene
 Semn Blumer – tumora in fundul
de sac Douglas
 Semnul Trousseau – flebita
migratorie

 Laborato
r
 Anemie – de obicei feripriva,
microcitara
 Pierdere cronica de masa eritrocitara
 Hemoragii oculte
 Dar primul obiectiv este colonoscopia
 Beneficiu doar in contextul dezvoltarii
screening-ului pentru cancerul
colorectal
Rx
bariu
CT, RMN stadializare
OBLIGATORIU
Echoendoscopie+biopsi
e
Laparoscopi
e
COMPLICATI
I
Singerare

Perforatia

Obstructia

Penetratia
 TRATAMEN
T
 Complex
 Chimio sau radiochimioterapie NEOADJUVANTA
 Chirurgical
 Chimioterapie adjuvanta
 Definirea zonei de invazie si riscul de rezectie
incompleta
TRATAMENT
CHIRURGICAL
 Rezectie
 R0 – completa, fara
reziduu tumoral
microscopic
 R1 – reziduu microscopic
 R2 – reziduu macroscopic
 Limfadenectomie
 D1 – statiile 1-6
 D2 – statiile 7-11
 D3 – statiile 12-14
 D4 – statiile 15-16
 Omentectomie
Tratament
endoscopic
 Rezectie demucoasa in
formele early
 Paliativ
 Scleroterapie
 Laser
 Stent-uri
 Derivatii digestive
 TRATMEN
 T
Chemoterapie
 Neoadjuvant / adjuvant
 5-FU, doxorubicin şi mitomycin C (FAM)
 Immunochemoterapy
 Hipertermo-chemoterapie HIPEC
 Radioterapie
 neoadjuvant
 Chemoradiatie
 Adjuvant
 Creste
importanta in