PATOLOGIA CHIRURGICALA

A STOMACULUI SI
DUODENULUI
 Etiologie
 FACTORUL EREDITAR (genetic)→”ulcer familial“
 explicat prin masa ↑ a celulelor parietale (oxintice) si
fragilitatea mucoasei G-D (factor de aparare)
 FACTORI FAVORIZANTI
 igiena defectuoasa a alimentatiei (mese neregulate si
masticatia incomplete)
 alimente iritante , picante, excitatante ale secretiei
gastrice (faza gastrica) prea reci sau prea fierbinti ,
alcool, tutun
 dantura deficitara, pioree alveolara, infectii cornice
naso-faringiene si amigdalite ac. Repetate
 teren neuroendocrin dezechilibrat (astenici, distonici,
neurovegetativi)
 stressul (agenti agresivi nespecifici, de nature diferite)
 Helicobacter pylori → De-Nol
 Patogenie generala
 3 factori sunt primordiali :

 HIPERACIDITATEA ( F. AGRESIV )
HCl + pepsina → ulcer

 DIMINUAREA REZISTENTEI MUCOASEI (F.

APARARE)
mucus

 F. PSIHIC ( STRESSUL )
PRINCIPALELE TEORII IN ULCEROGENEZA GASTRICA

1. TEORIA HIPERACIDITATII (CRUVEIHNER) – 1840

2. TEORIA STAZEI ANTRALE (DRAGSTEDT) – 1956

3. TEORIA REFLUXULUI BILIAR (DU PLESSIS) – 1965

4. TEORIA UNIFICATOARE (DEMLING) – 1970

 Forme anatomoclinice - acute
EROZIUNEA ( eventual si ulceratia acuta superficiala descrisa de
Dieulafoy sub denumirea de “ Exulceratio simplex”
 doar mucoasa ( pana la musculara mucoasei )
 vindecare- restitution ad integrum fara cicatrice
 rar unice, izolate→ frecvent difuz, multiple,→gastrita
hemoragica ( pe toata suprafata mucoasei gastrice )
ULCERUL ACUT PROFUND:
 intereseaza progresiv toate straturile peretelui gastric/ duodenal
 inconjurat de o zona de edem DAR fara prezenta infiltratului
cellular de tip inflamator cronic
 se poate vindeca→ cicatrice ( vizibila pe seroasa)
 se poate complica cu :
-perforatie
- hemoragie ( erodarea unui vas parietal )
Forme anatomoclinice
- cronice
 U.G. cronice, caloase, penetrante
 U.D.
 UDPB boala duodeno-bilio-pancreatica
 Ulcerele multiple
 Leziuni duodenale succesive
 Asociate cu ulcer gastric
 Kissing ulcer
 Evolutie grava, complicatii
 Posibilitatea de S.Z.E.
 Ulcerul la copil si adolescent
 Nou-nascut
 Peste 2 ani
 2-9 ani
 Dupa 9 ani
 Ulcerul duodenal la varstnici
 Asociat cu boli : BPCO; ciroza, HTA
 Ulcerele gigante
 UG Cronic

 frecvent pe mica curbura

 rar dublu/ multiplu
 Ө > cele duodenale ( in general )
 proces mai intens de scleroza
 penetreaza frecvent in lobul stang hepatic/
pancreas
 se complica frecvent cu hemoragie
 cratere gigante → aspect
 UD Cronic:
 Cel mai frecvent bulbar
 Cele postbulbare (frecventa scazuta) si la dreapta a.
Gastroduodenale → raporturi cu → coledocul si ampula
vater
 Scleroza cicatriciala → deformeaza duodenul
 Fata anterioara → perforatii
 Fata posterioara → caloase/ stenozanta/ penetrante in
pancreas (hemoragie/ pancreatita cronica/acuta
cefalice)
 Unice/ multiple
 Coexistenta :
 U B ant/post → KISSING ULCERS (“in oglinda”)
 U B / postB → atentie la explorarea intraoperatorie
 UD/UG → ulcere functionale → JOHNSON tip II
 Perigastrita; periduodenita → tulburari organo-
functionale (CB externe/ pancreas)
 Examenul radiologic
 Semne directe:
 Nisa (diag +) - HAUDEK

 Semne indirecte:
 Hipermotilitate cu evacuare rapida

 Convergenta pliurilor mucoasei

 Deformarea si rigiditatea segmentara

 Deformarea in trefla a bulbului duodenal

 Pneumobilia

 Refluxul baritat duodeno-biliar

 Endoscopia → localizarea leziunii

 DIAGNOSTIC SI EVOLUTIE:

triada simptomatica EWALD

 Durere cu caracteristicile leziunilor ulceroase

 Hiperaciditate clinica ( si mai ales testate )

 Hemoragie microscopica ( oculta ) sau

macroscopica
 Tratamentul U.G. si U.D. necomplicat
 Tratament medical
 Obiectiv terapeutic principal – TRATAREA CAUZEI

 Tratament etiologic : eradicarea HP – efect

patogenic
 Asociat cu o componenta

 Reducerea secretiei clorhidropeptice

 Indepartarea AINS – asociata cu tratament

patogenic si simptomatic
 Ulcerele endocrine – rezectia tumori secretante

 (S.Z.E., hiperparatiroidia, etc.)

 Ulcerele hipersecretorii

 Fara agent decelabil – masuri patogenice

 TRATAMENT MEDICAL – MIJLOACE
 Regimul de viata
 Alimentar
 Interzicerea fumatului
 Renuntarea la alcool
 Interzicerea AINS
 Tratamentul medicamentos
 Eradicarea HP cu antibiotice
 Tetraciclina, Amoxicilina, Claritromicina, Metronidazol, Bismut coloidal (DE-NOL) – scheme terapeutice
 Alcalinizare
 Antisecretorii
 Anticolinergice
 Antagonistii receptorilor histaminergici – H2
 Cimetidina, ranitidina, famotidina, nizatina
 Inhibitorii pompei de protoni
 Omeprazolul, lansoprazolul, pantoprazolul, esomeprazolul

 Protectoare ale mucoasei gastrice

 Prostaglandinele (Enprostil R)
 Sucralfatul ( sare de Al cu sucroza)
 Bismut coloidal (De-nol)
 Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC
 CONDUITA
 VERIFICARE ENDOSCOPICA – BIOPSIE
 SPITALIZARE
 MONITORIZARE (CLINIC + ENDOSCOPIC)
 VINDECARE

 RECIDIVA – CHIRURGIE

 PERSISTENTA - CHIRURGIE
 Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC
 INDICATII
 NU SE EXCLUDE MALIGNITATEA
 NU SE VINDECA DUPA 15 SAPTAMANI

 RECIDIVA DUPA TRATAMENT MEDICAL

 COMPLICATII ACUTE

 COMPLICATII CRONICE
 INDICATII OPERATORII

ABSOLUTE

 U. perforat in cavitatea peritoneala

 U. stenoza stransa

 U. hemoragie mare, continua, necompensata

 U.G. : “suspect” de malignizare

 MAJORE
 Ulcerul tratat medical corect (prin spitalizare) , a carui
perioada active nu cedeaza clinic, radiologic si
endoscopic, dupa 3-6 saptamani pt. UG necomplicat (tip I
Johnson), sau dupa 6-8 saptamani pt. UDB necomplicat.
 Hemoragia ulceroasa mica sau moderata, continua sau
discontinua, care determina anemie medie sau grava.
 U. perforat acoperit
 U. penetrant (perforatie oarba)
 U. stenozant incipient dar evolutiv
 U. forma dureroasa, cu intens process de periduodenita
sau perigastrita.
 U. la HTA sau HTP
 U.G. tip Johnson II sau tip III Johnson
 UG la varstnici sau la orice varsta cand se testeaza hipo
sau anaciditatea (mai ales cu rezistenta la histamine)
 U.G. calos
 UDPB (de regula complicat, cu implicatii biliopancreatice)
 UD al carui bulb este deformat constant la explorari
radiologice repetate (bulb deformat ireversibil)
 Ulcerele multiple si combinate, gastrice si duodenale
(potential evolutiv mare)
 U. cronice care, prin pusee ciclice, duc la scaderea
continua a capacitatii de munca.
 U. cronice la care natura profesiei impune izolarea de
posibilitatile rapide ale asistentei medicale (navigatorii,
exploratorii, marinari, taietori de lemne, pastori,
astronauti).
 Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC

 OBIECTIVE

 INDEPARTAREA LEZIUNII – DIAGNOSTIC

 STOMAC HIPOACID (REZECTIE, VAGOTOMIE)
 RESTABILIREA CONTINUITATII DIGESTIVE
 Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC
 PROCEDEE OPERATORII
 REZECTIA GASTRICA (2/3 – 80%)
 BILROTH I – PEAN
 BILROTH II – (REICHEL-POLYA, H.F., etc.)
 Alegerea: topografia leziunii, duoden, patogenie,
leziuni vecine)
 VAGOTOMIA TRONCULARA + REZECTIE
GASTRICA LIMITATA (ANTRECTOMIE,
HEMIGASTRECTOMIE)
 U.G. tip II, III
 REZECTII GASTRICE ATIPICE
 Schoemaker (in jgheab)
 Pauchet (in scara)
 Cuneiforma, mediogastrica - MAKI
 Tratamentul U.D.
 Medical - acelasi
 chirugical - indicatii
 tratamentul complicatiilor - absolut (hemoragia-nuantat)
 U.D. persistent la tt medical
 imposibilitatea costurilor
 indicatii socio-profesionale
 obiective
 reducerea secretiei clorhidropeptice (esential - patogenic)
 ridicarea leziunii ulceroase cand este posibil
 Procedee operatorii
 Rezectie gastrica clasica
 ulcere vechi caloase
 varsta peste 50-60 ani
 stenoze pilorice decompensate
 Vagotomia tronculara + procedeu de drenaj gastric
 gastrectomie limitata
 ulcerele tanarului si adultului
 contraindicatii
 stenoza decompensata, dischinezii, megadolicocolon
 obezitate
 S HTP, reinterventii
 selectiva (N. Latarjet) – seromiotomia anterioara TAYLOR
 supraselectiva (ramuri ale n.Latarjet)
 rezectia gastrica de excludere a ulcerului (Bilroth II)
 ulcere postbulbare (risc bilio-duodeno-pancreatic)
Complicatiile ulcerului gastric si duodenal

 Hemoragia – cea mai frecventa

 15-20% cel putin un episod
 50-60% din toate HDS
 Mortalitate 6-7%
 Boli asociate, varsta medie avansata)
 Sursa – arteriole, fistula vasculara, inflamatie perilezionala)
 Factori favorizanti variati
 Consumul de AINS – dovedit, S.A.
 Hormonii steroidieni – doze mari adesea asociati cu AINS
 Tratamente anticoagulante ???
HEMORAGIA

 Clinic
 Hematemeza
 Melena
 Hematochezie – masiva, peste 1000 ml pierderi
accelereaza tranzitul
 Semne de anemie acuta
 Instabilitate hemodinamica
 Hematocrit scazut
 Azotul sanguin (ureea) creste moderat
Tratament – internare
 Obiective
 Refacerea volemica
 (H.E., sanguina, solutii volemice)
 Oprirea hemoragiei – mijloace
 Repaus
 Medicamentos (antisecretorii I.V.)
 Endoscopie (alcool, adrenalina, clip, coagulare,
etc.)
 Chirurgical
 TT chirurgical – indicatii
 Hemoragii grave persistente fara raspuns la tt
medical (test transfuzional)
 Recidiva hemoragiei
 Stigmate de hemoragie
 Factori de risc local, general
 Perforatia - penetratia
 ulcere G-D agresive
 sindrom ulceros dureros mai lung, rezistent la tratament
medical
 recidiva dupa tratamente paleative chirurgicale
nepatogenice (sutura)
 localizarea anterioara favorizeaza perforatia
 UG mica curbura 60% perforatie
 UGD posterioare - penetratia
PERFORATIA

 Ulcerul perforat in evolutie depaseste in profunzime

peretele gastric – duodenal
 65% DIN DECESELE PRIN ULCER
 In functie de localizarea ulcerului si tipul de evolutie
perforatia poate avea loc:
 in peritoneul liber - PG

 intr-o punga peritoneala izolata de organe si de

restul cavitatii- PL
 intr-un organ vecin – P inchisa (oarba)
SIMPTOMATOLOGIE
1. DUREREA
- primul si cel mai important semn ( constanta )
- intense, brusca, brutala ( lovitura de pumnal )
- imobilizeaza bolnavul, frecarea,miscarea sau respiratia
profunda o exacerbeaza
- mai mare in UG ( acid ↑, cantitate ↑ )
- initial in epigastru- apoi flanc drept- FID- Douglas (
paraombilical drept)
- in final generalizata – iradiere spre omoplat (
interesarea n. frenici)
2. VOMISMENTE
- inconstante
- apetit absent
3. HEMORAGIA – cand insoteste perforatia, survine dupa
episodul acut peritoneal si este mica
PENETRATIA (perforatie acoperita de organe vecine)
 Pancreas

 Cai biliare

 Colon

 Ficat

 Organ cavitar → fistule interne

 Factori favorizanti
 Consum AINS

 Fumatul – mai riscant

 Alcoolul

 Corticoizi (puls terapia, dose de atac) – 15%

Tablou clinic
 forma tipica - diagnostic usor
 simptome
 durerea caracteristica
 varsaturile
 varstnici denutriti (dg. tardiv)
 dupa cortizonice
 perforatia interativa - sutura, GEA
 perforatie + hemoragie - semne asociate
 semne
 inspectie : facies, pozitie abdomen
 palpare: contractura
 percutie: pneumoperitoneu, dureri
 auscultatie : liniste
 TR - Douglas dureros
  semne generale
 dupa vechimea peritonitei

 cardio-vasculare

 respiratorii

 hepatice

 Urinare

 ex. paraclinice
 leucocitoza, hematocrit, bilirubina, transaminaze,
amilaze
 rx. abdominala simpla

 ecografia abdominala

 substanta de contrast, insuflare de aer - CI

Diagnostic
 pozitiv - clinic + paraclinic
 diferential
 abdomen acut medical

 abdomen acut chirurgical

 forme anatomo-clinice
 perforatie

 in peritoneul liber

 in peritoneul cloazonat

 acoperita

 bursa omentala

 sub tratament cu cortizonice

 perforat postoperator (iterativ)

 penetratia
Tratamentul - mare urgenta
 indicatie chirurgicala absoluta - exceptii
 obiective - salvarea vietii, rezolvarea bolii

 conservator - Taylor-Wangensteen
 chirurgical
 paleative (complicatia)

 sutura

 excizie-piloroplastie

 sutura + GEA

 radical (complicatia + boala)

 Rezectie gastrica

 vagotomia + procedeu de drenaj gastric

 Stenozele piloro-duodenale si medio-gastrice
 Termeni
 stenoza pilorica ulceroasa : piloro-duodenala, antrala, mediogastrica
 obstructie (anglo-saxon, fara precizare de sediu)
 complicatie obisnuita a UD, UG
 alte cauze
 Cancer gastric, duodenal, polipi, limfoame
 pancreatite cronice
 pancreas inelar
 hipertrofia de pilor
 stenoze antrale postcausatice
 postchirurgicale
 boala Crohn duodenala
 anomalii congenitale
 S.ulceroase - 90% ( 2-4% dintre ulcere, a 3-a ca frecventa dupa H/P)
 Etapele evolutive in stenoze

I. Faza organo-functionala – “de lupta”

II. Faza de asistolie gastrica – “de cedare”

 Pacient cu trecut ulceros de peste 10 ani
 altii si alte complicatii : perforatii 18%, hemoragii 20%

 mecanism
 ingustarea cicatriciala a lumenului

 edem periulceros

 spasm piloric

 tulburari de motilitate antrala

 sumarea factorilor
 clinic
 sindromul induficientei evacuatorii a stomacului: varsaturile asociate sau nu cu balonare, greata, dureri
 varsaturile:
 zilnice, de mai multe ori
 la vateva zile
 explozive, in jet (f. severe)
 continut, lichid acid, resturi alimentare, alimente vechi nedigerate
 dureri de tip ulceros
 lipsesc cand etiologia nu este ulceroasa
 dureri atipice, continua, surda, postprandiala (in cancer)
 simptome de insuficienta evacuatorie
 pierdere ponderala
 satietate precoce
 diaree sau constipatie
 obiectiv
 emaciere
 deshidratare
 sensibilitate epigastrica
 clapotaj a jeune, Kusmaul

Stomac stenic
Stomac astenic
Sindromul DARROW:
•Alcaloza hipocloremica
•hipoK
•hipoCa (tetanie)
Examene paraclinice
 biologic
 endoscopia
 ex de electie

 stenoza

 etiologia

 ex radiologic
 simplu - hidro-aeric

 contrast - dificultati

 sabot, chiuveta, S UD, UG

 tubajul gastric
Diagnosticul - pozitiv
 clinic
 paraclinic

Diagnosticul diferential
 etiologia
 prolaps mucos antro-duodenal
 compresiuni extrinseci
Tratamentul medical - pregatire preoperatorie
 stenoza compensata

 stenoza decompensata

 locala

 generala

 biologica

 monitorizare 10-14 zile

 Tratamentul chirurgical

 stenozele compensate

 procedee pt UD cronice sau UG

 stenozele decompensate

 raspuns pozitiv la reechilibrare - rezectie gastrica

 varstnici, tarati - GEA

 vagotomia - C.I. la varstnici, stenoze decompensate

CANCERUL GASTRIC
 a II-a cauză de mortalitate la bărbaţi, după
cancerul bronho pulmonar

 a IV-a cauză de mortalitate la femei

 în ultimele decenii – reducerea semnificativă

a incidenţei şi mortalităţii a CG

 Totuşi  cauză majoră de morbiditate şi

mortalitate
 Etiopatogeneză:
 Singurii factori de mediu cu rol patogenetic confirmat
epidemiologic sunt reprezentaţi de:
- acţiunea nitrozaminelor alimentare la pacienţii cu gastrită
atrofică
- infecţia cu Helicobacter pylori
 Afecţiuni dovedite a fi stări precanceroase:
- anemia pernicioasă
- polipii gastrici
- bontul gastric
- ulcerul gastric
- gastrita cronică atrofică + metaplazie intestinală
- boala Menetrier
 Modificări genetice - cele mai frecvente sunt la nivelul genei “p
53” (oncogenă supresoare) - mutaţie în 66%-50% şi deleţie în
76%-60% în formele nediferenţiate respectiv bine diferenţiate ale
cancerului gastric
 Cancerul gastric precoce
(early gastric cancer)
Clasificarea cancerului gastric precoce
(Societatea Japoneză de Endoscopie)
 Tipul I - PROTRUZIV (forme vegetante, polipoide,
papilomatoase, nodulare)
 Tipul II - SUPERFICIAL , cu subtipurile - elevat
- plat
- deprimat
 Tipul III - EXCAVAT
Fiecare din aceste tipuri poate fi, microscopic:
- înalt diferenţiate
- mediu sau puţin diferenţiate
- nediferenţiate (muco-secretante)
 Caracteristici generale
- este mai frecvent între 50-60 de ani
- localizarea mai frecventă este pe mica curbură, antro-
piloric sau corporeal
- unele pot fi voluminoase
- leziunile multicentrice se întâlnesc în 10% din cazuri
- diagnostic clinic - este o problemă dificilă
- este adesea asimptomatic
- simptomatologia clinică este nespecifică, de abdomen
superior, fiind etichetată ca pseudo-ulceroasă, pseudo-
gastritică
- starea generală rămâne nemodificată până în stadii
avansate ale bolii
 Explorări paraclinice:

 examenul radiologic baritat cu dublu contrast

 endosonografia gastrică

 endoscopia cu biopsie

 citologia sucului gastric

 Tratament

 este exclusiv chirurgical

 intervenţia chirurgicală va respecta

principiile radicalităţii oncologice

 Supravieţuirea la 5 ani
cu N 0 = 94%
cu N 1 = 74%
 Carcinomul gastric invaziv
Morfopatologie
 Localizare (Borman - statistică pe 5000 de
cazuri)
 50% în regiunea antro-pilorică
 13% pe mica curbură gastrică
 10% în zona cardială
 6% infiltrativ, difuz (“linită plastică”, schirus gastric”)
 21% pe marea curbură, zona fundică, perete
anterior şi posterior
 Modalităţi de diseminare:

 infiltraţia esofagului sau duodenului

 metastaze în ganglionii regionali
 invazia vasculară (intraparietală sau extraparietală)
 invazia perineurală
- diseminarea peritoneală
- metastazele hepatice şi pulmonare
- metastaze în alte organe
 Tablou clinic
 evoluţia până la diagnostic este în medie de 7 luni
 2/3 din cazuri prezintă un sindrom dispeptic dureros
nesistematizat epigastric
 simptomatologia clinică cedează la eructaţii, la antiacide, la
restricţia alimentară
 10-20% din pacienţi au simptomatologie ulceroasă
 20% din pacienţi prezintă hemoragie digestivă superioară
(simptom)
 10% din pacienţi prezintă numai sindromul de impregnaţie
malignă (inapetenţă,
 paloare, astenie, adinamie, scădere ponderală, scăderea
capacităţii de muncă)
 < 10% din pacienţi prezintă o complicaţie acută - disfagie,
stenoză pilorică cu in-suficienţă evacuatorie gastrică,
hemoragie digestivă superioară gravă, perforaţie tumorală cu
peritonită
Modificări obiective - examenul obiectiv este sărac în
elemente diagnostice până în stadiile avansate ale bolii:
 paloare
 emaciere
 uşoară împăstare epigastrică profundă, imprecis
delimitată, puţin sau moderat
 dureroasă la palpare
 În stadiul metastatic se pot găsi în plus:
 tumoră palpabilă în epigastru
 adenopatie supraclaviculară stângă (Virchow)
 adenopatie periombilicală
 tumori ovariene (Krukenberg)
 tumoră în fundul de sac Douglas la tuşeul rectal
(Bloomer)
 Explorări de laborator:
 60% prezintă creşterea VSH
 60% prezintă reacţia pentru sânge pozitivă în scaun sau
sucul gastric
 40% prezintă anemie microcitară, hipocromă sau chiar
pernicioasă
 25% prezintă hipoproteinemie şi alterarea testelor
hepatice
 45% din pacienţi au grupul sanghin A (II)
 65% au hipo sau aclorhidrie la stimularea cu histamină
 Markeri tumorali: Sulfo-glicoproteina fetală (FSA)
- pozitivă la 95% din cei cu carcinom gastric
- şi la 15% din pacienţii cu afecţiuni benigne
 Explorări paraclinice
1. Examenul radiologic - examenul baritat cu
dublu contrast şi intensificator de
imagine
- performanţă diagnostică = 90%

2. Examenul endoscopic
- performanţă diagnostică = 96%

3. Endo-biopsia + citologia exfoliativă

- performanţă diagnostică = 98%
 LIMFOMUL GASTRIC
Caracteristici generale
- repezintă 5% din toate cancerele gastrice
- 50% din pacienţii cu limfoame sistemice prezintă şi o
afectare gastrică
- 50% din limfoamele digestive primare sunt localizate gastric
- peste 80% sunt limfoame non-Hodgkiniene, B-celulare
aparţinând MALT
- se localizează pe stomac indiferent de regiune
- este multicentric în 25% din cazuri
- are de-obicei aspect vegetant, endo sau exofitic,
cu ulceraţii superficiale
- diseminarea se face în ganglionii loco-regionali
- invazia organelor vecine este rară şi tardivă
 Tablou clinic
- evoluţia până la stabilirea diagnosticului este în medie 30 de
luni

- 80% din pacienţi prezintă durere epigastrică, uneori de tip

ulceros

- sindromul de impregnaţie malignă este constant, dar nu duce

la caşexie

- 30-50% din pacienţi prezintă tumoră epigastrică palpabilă

- 30% din pacienţi prezintă hemoragie digestivă superioară,

uneori severă (hematemeză şi melenă). În jumătate din
aceste cazuri debutul clinic se poate face prin HDS
 Investigaţii paraclinice:

1. Examenul radiologic -
aspectele nu sunt totdeauna caracteristice, tumorile au
aspect vegetant, sau hipertrofia marcată a pliurilor
mucoasei gastrice, dar fără rigiditatea peretelui
gastric
2. Examenul endoscopic -
aspectele nu sunt caracteristice, leziunile apar sub
forma unor ulceraţii multiple sau cu aspectul unui
carcinom ulceriform
3. Examenul ecografic şi CT:
sunt esenţiale pentru evidenţierea adenopatiilor şi
stadializarea afecţiunii
 Tratament
Depinde de corectitudinea diagnosticului preoperator
 pentru stadiul I :
- tratamentul va fi chirurgical - gastrectomia totală -
care poate avea caracter
curativ
 pentru celelalte stadii:
- dacă diagnosticul este stabilit preoperator → chimio
şi radioterapie
- dacă diagnosticul este stabilit intraoperator →
chirurgie citoreductiv + chimioterapie

 Protocoalele de chimioterapie includ:

 ciclofosfamida, doxorubicina, vincristina, prednisonul
 Protocoalele de radioterapie:
 ca metodă unică, rareori, în formele local-avansate
 ca metodă adjuvantă, uneori intra sau / şi postoperator
 SARCOMUL GASTRIC
Caracteristici generale

- reprezintă 1-3% din cancerele gastrice

- ating dimensiuni impresionante, > 25 cm diametru
- se pot dezvolta exo sau endofitic, pot avea o
capsulă aparentă
- mucoasa este moale, ulcerată sau necrozată
- diseminarea este aproape exclusiv hematogenă
ducând la metastaze în plămâni, oase, ficat
 Tablou clinic
- HDS (hematemeză, melenă) reprezintă
modul de debut clinic
- sindrom dispeptic pseudo-ulceros
- sindrom de impregnaţie malignă
- tumoră abdominală palpabilă în 40%
- febra şi anemia
EXPLORĂRI PARACLINICE
 Examenul radiologic
> tumoră voluminoasă, vegetantă, ulcerată
 Examenul endoscopic

 Examenul ecografic,CT, scintigrafia osoasă -

esenţiale pentru depistarea metastazelor

TRATAMENTUL - este exclusiv chirurgical.

Uneori şi rezecţia non-curativă a tumorii
prelungeşte semnificativ supravieţuirea
 STRATEGII ÎN FUNCŢIE DE STADIU
- stadiul Ia (T1, N0, M0)
- rezecţie mucozală endoscopică
- rezecţie tumorală în bloc
- gastrectomie – după localizare
- stadiul Ib (T2, N0,M0 – T1, N1, M0)
- gastrectomie standard + limfadenectomie
- stadiul II (T3, N0, M0 – T2, N1, M0 – T1, N2, M0)
- gastrectomie totală/paţială
- stadiul III
- gastrectomie standard sau extinsă
- tratament adjuvant (R1 – R2)
- limfadenectomie – discuţii
- stadiul IV
- radio – chimioterapie paliativă

 TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR – după natura lor

TERAPIA COMBINATĂ A CANCERULUI
GASTRIC

I. Rezecţia gastrică subtotală sau totală

II. Chimioterapia pre şi postoperatorie

III. Radioterapia intra şi postoperatorie