ULCERUL

GASTRODUODENAL –
COMPLICAȚII, TRATAMENT
De Bunduc Elena-Liliana
COMPLICAȚII
În cursul evoluţiei ulcerului pot apare următoarele complicaţii: hemoragia, perforaţia,
stenoza (gastrică, pilorică, duodenală), malignizarea (numai pentru ulcerul gastric).

I) Hemoragia digestivă superioară (HDS)

Este cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastro – duodenal (apare la 15% – 20% din
pacienţii cu ulcer). Clinic, pacientul prezintă hematemeză (vărsături cu sânge) şi/sau
melenă („scaune cu aspect de păcură cu miros specific“ ), rar hematochezie (într-o
hemoragie digestivă masivă > 1000 ml sânge), paloare, transpiraţii, tahicardie, scăderea
tensiunii arteriale, oligurie, sete intensă, extremităţi reci, transpiraţii profuze, stare de
agitaţie, dispnee, sincopă până la şoc hipovolemic (când se pierde > 40% din volumul de
sânge circulant). Diagnosticul de hemoragie digestivă superioară este clinic şi confirmat
endoscopic (criteriile Forrest).
Clasificarea activităţii hemoragice (la endoscopie digestivă superioară) a unui
ulcer se face pe baza criteriilor Forrest:
a) Hemoragie acută:
Forrest Ia: hemoragie activă în jet (riscul de resângerare este de 90 – 100 %);
Forrest Ib: hemoragie difuză în pânză (riscul de resângerare este de 20 – 25 %).
b) Stigmate de sângerare recentă:
Forrest IIa: vas vizibil în craterul ulceros, nesângerând (riscul de resângerare este de
40 – 50 %);
Forrest IIb: cheag aderent la baza leziunii (riscul de resângerare este de 20 – 30 %);
Forrest IIc: puncte negre în baza leziunii (riscul de resângerare este de 5 – 10 %).
c) Leziuni fără sângerare activă:
Forrest III: leziuni potențial sângerânde, dar fără semne de hemoragie recentă (risc de
resângerare de 2 – 3 %).
 Tratamentul
hemoragiei digestive
superioare este:
medicamentos,
endoscopic și
chirurgical.

Endoscopia digestivă superioară

II) Perforaţia ulcerului
 Este o complicaţie gravă, urmată de
peritonită acută generalizată care
realizează tabloul clinic de abdomen
acut chirurgical.
      Factorii favorizanți pentru
perforarea ulcerului includ: vârsta
înaintată, consumul de antiinflamatoare
nesteroidiene, fumatul, localizarea
ulcerului (pe mica curbură gastrică
pentru ulcerul gastric și fața anterioară a
bulbului duodenal pentru ulcerul
duodenal).
      
Radiografie abdominală pe gol a unui ulcer
perforat
 Tabloul clinic al ulcerului perforat cuprinde: durere – de intensitate mare (“lovitură
de pumnal”), difuză, care iradiază în abdomenul inferior, însoţită de stare de şoc,
poate apărea în plină sănătate sau în cursul unei perioade de activitate și este
acompaniată de greaţă, vărsături. La examenul clinic obiectiv observăm: pacient
anxios, ghemuit de durere, polipneic, tahicardic, eventual subfebril, contractură
musculară – abdomen “de lemn”, dispariţia matităţii hepatice, dispariţia zgomotelor
hidroaerice.
Diagnosticul se stabileşte clinic şi radiologic (prezența pneumoperitoneului – aer în
cavitatea peritoneală, subdiafragmatic la radiografia abdominală pe gol). Examen
baritat este contraindicate!  Tratamentul ulcerului perforat este este exclusiv
chirurgical (clasic sau laparoscopic). În unele cazuri, se produce o penetraţie a
ulcerului în pancreas, ficat sau colon, neînsoţită de fenomene peritoneale, dar în care
durerea devine continuă, iradiere atipică, fără ritmicitate şi rezistenţă la tratament.
III) Stenoza pilorică
Este întâlnită la aproximativ 2% – 4% din
pacienţii cu ulcer gastro – duodenal. Stenoza
determină fenomene clinice legate de
insuficienţa evacuatorie gastrică.
      Simptomatologia stenozei
pilorice include:  vărsăturile – simptom
principal, zilnice sau de mai multe ori pe zi /la
câteva zile, în cazuri severe sunt frecvente,
explozive, în jet, postalimentar, atenuează parţial
simptomatologia; durerea – tipic ulceroasă , cu La examenul clinic
caracter nocturn, se asociaza cu distensie obiectiv găsim: diminuarea ţesutului
postprandială; scăderea în greutate – constantă, adipos (uneori emaciere), deshidratare –
importantă; saţietate precoce , constipaţie sau tegumente uscate, elasticitate redusă,
diaree.  sensibilitate epigastrică, evidenţierea
peristalticii gastrice, clapotaj a jeune.
      
Examene de laborator denotă: anemie, hipoproteinemie cu hipoalbuminemie,
sindrom Darrow (alcaloză metabolică, hipopotasemie, hiponatremie, hipercloremei,
retenţie azotată). 
Endoscopia digestivă superioară este metoda de elecţie, deoarece se poate aprecia
gradului stenozei, se pot evidenţia ulcerele gastrice/pilorice, are posibilităţi de
tratament (dilatarea endoscopică a stenozei). Este de preferat ca endoscopia să se
efectueze după golirea stomacului. 
Examen radiologic baritat evidenţiază un stomac mult dilatat în formă de
”chiuvetă” sau de ”farfurie” (lărgit în sens orizontal), cu secreţie abundentă prin care
bariul trece sub formă de „fulgi de zăpadă”, depunându-se la fund. Conţinutul
stomacului nu se mai evacuează sau evacuarea se face extrem de greu.
      Tratamentul stenozei pilorice este: medicamentos, endoscopic (dilatare cu
sonda cu balonaș), chirurgical.
TRATAMENTUL ÎN ULCERUL
GASTRODUODENAL
I) Regimul igieno – dietetic:
Indicaţiile de dietă se limitează acum la interzicerea fumatului şi a
consumului de băuturi alcoolice, dar nu există o dietă alimentară
specială a pacientului ulceros. Este totuşi util în perioadele active
să se evite alimentele acide, iuţi, piperate. De asemenea se
interzice administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene,
anticoagulante şi corticoizi.
II) Tratamentul medicamentos în ulcerul gastroduodenal
a) Tratamentul de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori
Tripla terapie – prima linie conţine Omeprazol+ Amoxicilină+
Metronidazol/Claritromicină.
Cvadrupla terapie – linia a II-a este compusă din Omeprazol +subcitrat de
Bismut+ Tetraciclina+ Metronidazol.
• În practică medicală actuală, se folosesc scheme de triplă terapie, iar în caz de
insucces se trece la cvadrupla terapie. În România, schema mai frecvent utilizată
este Omeprazol + Amoxicilina  + Claritromicina. Pentru cazurile fără succes la
cvatrupla terapie se trece la „terapia de salvare”: Esomeprazol+ Levofloxacină+
Amoxicilină. Dacă nici această terapie de salvare nu aduce succes, se poate trece la
„terapia secvenţială”, care are ca bază 10 zile de inhibitor de pompă de protoni +
câte două antibiotice, în două secvenţe de 5 zile.
•Se consideră că 99 % din pacienţii trataţi prin una sau mai multe scheme vor fi
eradicaţi de Helicobacter pylori. 
b) Medicaţia antiacidă:
- Dicarbocalm, Maalox, Malucol, Almagel;
_ aceste tipuri de medicamente sunt utilizate pentru tratamentul simptomatic şi nu
constituie baza tratamentului pentru ulcerul gastro – duodenal.

c) Medicaţia antisecretorie
- principalii antagonişti H2 sunt: Cimetidină, Ranitidină, Famotidină, Nizatidină;
- Inhibitorii pompei de protoni sunt cei mai puternici inhibitori iar principalii
reprezentanți sunt: Omeprazol, Esomeprazol, Pantoprazol, Lansoprazol;

d) Medicația de protecție a mucoasei gastro – duodenale

- principalii reprezentanți sunt: Sucralfat, Gaviscon, Misoprostol.
III) Tratamentul endoscopic în ulcerul gastroduodenal

Se adresează unor complicaţii ale bolii ulceroase:

• Hemostaza endoscopică a ulcerelor hemoragice (metoda de elecţie de tratare a hemoragiilor digestive
superioare din ulcere) - o metodă neinvazivă, extrem de eficientă şi cu puţine complicaţii, salvând pacientul în
majoritatea cazurilor de la intervenţia chirurgicală. Hemostaza prin injectare de Adrenalină 1/10.000 determină
oprirea hemoragiei.
• Hemostaza prin plasare de hemoclipuri - metodă prin care se plasează hemoclipuri pe cale endoscopică, la
nivelul vaselor vizibile şi la nivelul sângerărilor arteriale şi venoase, având ca efect oprirea spectaculoasă a
unor hemoragii cu debit mare.
• Dilatarea endoscopică a stenozelor pilorice - se poate face cu balonaşe pneumatice.

IV) Tratamentul chirurgical în ulcerul gastroduodenal

 Tratamentul chirurgical al ulcerului gastro – duodenal este indicat doar în cazul lipsei de răspuns la un
tratament bine condus sau în caz de complicaţii. Bineînţeles că perforaţia şi penetraţia sunt indicaţii
absolute de intervenţie chirurgicală.
BIBLIOGRAFIE
• https://newsmed.ro/ulcerul-gastroduodenal-cauze-simptome-si-tratament

• V Prabhu, An Overview of History, Pathogenesis and Treatment of Perforated Peptic Ulcer Disease with Evaluation of Prognostic Scoring in Adults (2014, February) Annals of
Medical and Health Sciences Research. Retrieved from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3952291/

• Kin Tong Chung, Perforated peptic ulcer – an update (2017, January) World Journal of Gastrointestinal Surgery. Retrieved from:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5237817/

• Fashner J, Diagnosis and Treatment of Peptic Ulcer Disease and H. pylori Infectio (2015, February) American Family Physician Journal. Retrieved from:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25955624

• Kusters JG, Pathogenesis of Helicobacter pylori infection (2006, July) Clinical Microbiology Reviews. Retrieved from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1539101/

• Complications of Peptic Ulcer Disease: https://www.karger.com/Article/Abstract/331517

• Peptic Ulcer: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMHT0024958/

• Peptic ulcers: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK310262/

• Helicobacter Pylori Infection: https://emedicine.medscape.com/article/176938-overview

• Peptic Ulcer Disease: https://emedicine.medscape.com/article/181753-overview

• Buiuc D, Microbiologie medicala: ghid pentru studiul si practica medicinei, editia a VI-a, Editura UMF ” Grigore T.Popa” Iasi, 2003.

• Ungureanu G, Terapeutica Medicala, Editura Polirom, 2014.

• Stanciu C, Note de curs Gastroenterologie, Editura UMF “Grigore T.Popa” Iasi, 2017.