Patologia stomacului, duodenului

si a intestinului subtire.
Apendicita acuta
Patologia stomacului si a
duodenului
Anatomia stomacului si a duodenului
 Anatomia stomacului
• Localizat in epigastru
• Continuitatea tubului digestiv
• Rapoarte cu ficatul, splina, colonel transvers, pancreasul, diafragmul stang
• Vascularizatie din surse multiple (implicatie in patologie benigna ulceroasa –
hemoragii)
• Retea limfatica importanta (implicatie in patologia tumorala)
 ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL
• Boala peptică poate afecta esofagul, stomacul și duodenul
• Mucoasa zonei afectate este deteriorată de cantitatea crescută de suc gastric acid care în
timp duce la inflamație și ulcerații
• Boala poate varia de la forme ușoare, cu puține simptome, până la forme severe care pun
în pericol viața în situația în care peretele gastrointestinal este perforat
• Ulcerele duodenale sunt mai frecvente decât cele gastrice, iar cele gastrice cel mai
frecvent apar pe curbura mică a stomacului
• Ulcerul peptic poate afecta persoanele de orice vârstă, dar cel mai frecvent persoanele cu
vârsta cuprinsă între 40 – 60 de ani
• Prezența unei bacterii gram-negative, Helicobacter pylori, în stomac este responsabilă
pentru 70-80% dintre ulcerele gastrice
• Alți factori: fumatul, alcoolul, stresul, consumul excesiv de cafea, utilizarea prelungită a
aspirinei, AINS sau corticosteroizi și predispoziția genetică
 UGD. Semne și simptome
• Simptomele pot varia de ușoare, la severe în funcție de localizarea și
gradul ulcerației și pot fi intermitente
• Cele mai comune simptome:
» Durere epigastrică, care apare atunci când stomacul este gol și care se
atenuează după ingerarea de alimente, lapte sau antiacide
» Dispepsie
» Pierderea poftei de mâncare
» Arsuri epigastrice, regurgitație
» Greață și vărsături
» Melenă
UGD simptome
• Aproximativ 20 – 30% dintre pacienți se prezintă în urgență cu
hemoragie sau perforație în absența oricăror altor simptome
• Hemoragia și perforația sunt complicații majore
• Perforația este eroziunea peretelui gastric sau duodenal și care permite
scurgerea conținutului gastric în cavitatea peritoneală și duce la
peritonită chimică sau bacterială
• Aceste complicații necesită tratament de urgență
• Stenoza pilorică – complicație în care sfincterul piloric este obstruat
din cauza stenozei sau cicatrizării, împiedicând curgerea conținutului
stomacului în duoden
 UGD. Diagnostic
• Evaluarea pacientului cu ulcer peptic include:
 Istoricul medical
 Simptomele la prezentare
 Examinarea fizică
 Investigații
→Rx cu bariu
→Endoscopie digestivă superioară
→Hemoleucograma completă
→Examenul probelor de scaun pentru sângerări oculte
→Teste pentru a identifica Helicobacter pylori (biopsie sau teste de sânge)
Complicatii ulcer
Complicatii ulcer
Complicatii ulcer
UGD. Tratament
• În cazul ulcerelor secundare unei infecții cu Helicobacter pylori se vor administra:
• Antibiotice – amoxicilină, claritromicină, metronidazol
• Inhibitori de pompă de protoni – omeprazol
• În cazul ulcerelor care nu sunt asociate cu o infecție cu Helicobacter pylori se vor
administra:
• Inhibitori de pompă de protoni
• Antagoniști ai receptorilor histaminici – ranitidina
• Pentru senzația de arsură & dispepsia – se administrează carbonat de calciu și săruri
de magneziu, au efect temporar
• Managementul bolii ulceroase trebuie să includă și sfaturi legate de modificarea
stilului de viață
UGD. Tratament chirurgical
• Un ulcer perforat este o urgență medicală și necesită intervenție chirurgicală
• Conținutul gastroduodenal curge în cavitatea abdominală prin perforație și duce la:
• Peritonită
• Septicemie
• Șoc hipovolemic
• Perforația apare adesea în cazul ulcerelor duodenale și este însoțită de o durere
ascuțită și severă
• Tratamentul chirurgical include spălarea cavității abdominale, suturarea perforației și
în anumite cazuri pot fi asociate cu vagotomie sau hemigastrectomie sau piloroplastie
• Obstrucția poate să apară din cauza ulcerațiilor repetate și vindecării mai ales la
pacienții cu istoric îndelungat de UD&G
• Obstrucția apare la nivelul pilorului și este însoțită de vărsături și dureri noaptea.
Tratamentul chirurgical este piloroplastia
 UGD. Îngrijiri
• Principalul obiectiv al îngrijirilor unui pacient cu ulcer peptic este educarea pacientului
în ceea ce privește diagnosticul său pentru că poate fi cauzat de o infecție bacteriană
care poate fi tratată cu antibiotice
• Pacienții pot încă să creadă că ulcerele sunt cauzate de stres, modul de viață sau dietă
• Furnizarea informațiilor necesare în gestionarea bolii
• Colectarea datelor despre istoricul bolii pacientului: factorii care determină sau
ameliorează simptomele
• Monitorizarea complicațiilor care pot să apară
• Vărsăturile și greața pot fi tratate cu antiemetice (metoclopramid)
• Observarea răspunsului la tratament, efectele adverse trebuiesc raportate
• În cazul pacienților cu complicații ale UG și UD poate fi necesar accesul intravenos
pentru a corecta hipovolemia
• In ulcerul gastric perforat tratamentul durerii, al
hipovolemiei, urmarirea diurezei,a probelor
renale,temperature
• In hemoragie supraveghera semnelor de reluare a
hemoragiei (degradare hemodinamica, scadere tensiune
arterial, crestere frecventa cardiaca, aspectul scaunului,
aspectul drenajului sonda nazogastrica
• Alimentatie in functie de interventie si de toleranta
Tumorile gastrice benigne
• Destul de rar simptomatice
• Lipoame, adenoame mai frecvente
• Complicatii hemoragice, perforative, obstructive ( tumori de
dimensiuni mari blocheaza cardia sau pilorul)
• Diagnosticul – endoscopie cu biopsie
• Tratamentul – endoscopic sau chirurgical
Tratament endoscopic lipom gastric
 TUMORI GASTRICE MALIGNE
• Sunt leziuni maligne la nivelul stomacului
• Mai frecvente la bărbați decât la femei
• Infecția cu Helicobacter pylori joacă un rol important în cancerul gastric
• Alți factori favorizanți:
• Anemia pernicioasă
• Expunerea la substanțe toxice ca eteri de glicol, gazolină, plumb
• Dieta bogată în pește afumat sau carne
• Un prognostic prost este adesea asociat cu metastaze la momentul
diagnosticului
TUMORI GASTRICE. Semne și simptome
• Cancerul gastric este foarte rar diagnosticat în stadii incipiente pentru că
simptomele nu apar decât foarte târziu
• În stadiile incipiente, simptomele pot să nu fie deloc prezente, dar metastazele la
nivelul altor organe, de exemplu ficatul, deja pot fi prezente
• Simptomele sunt adesea confundate cu cele de ulcerul peptic:
» Indigestie
» Anorexie
» Durere calmată de antacide
» Scăderea în greutate
» Greață și vărsături
» Anemie
» Prezența sângerărilor oculte
 TUMORI GASTRICE. Diagnostic
• Pentru diagnosticul cancerelor gastrice se
utilizează:
→Endoscopia digestiva superioara cu biopsie
→Computer tomografie torace abdomen pelvis
(localizare, invazie locala, adenopatii metastaze –
ficat, plamani, peritoneu, oase , etc)
→Examen baritat
→Analize laborator (anemie, crestere marker
tumorali)
Cancer gastric
TUMORI GASTRICE. Tratament
• Tratamentul cancerului gastric va fi determinat de mai mulți factori:
» Localizarea tumorii
» Tipul tumorii
» Stagiul cancerului
» Impactul pe care tratamentul îl va avea asupra pacientului
» Eficacitatea intervenției
» Comorbidități
• Tratamentul standard include:
» Cura chirurgicală
» Chimioterapie
» Radioterapie
• Se recomandă o abordare multidisciplinară a patologiei
Gastrectomie subtotal/totala
Tratament paleativ
Complicatiile tratamentului chirurgical in
cancerul gastric

• Hemoragia postoperatorie (surse arteriale multiple)

• Fistule anastomotice (anastomoza esojejunala,
gastrojejunala, jejunojejunala )
• Fistule bont duodenal
• Complicatii generale ( respiratorii, cardiovasculare, urinare)
• Complicatii tardive – recidiva tumorala
 TUMORI GASTRICE. Îngrijiri
• Îngrijirile unui pacient cu o tumoră gastrică se vor concentra pe:
» Suportul psihologic
» Asigurarea demnității pacientului
» Observarea și monitorizarea semnelor vitale și starea pacientului
» Prevenția infecțiilor
» Menținerea unui nivel ridicat al igienei personale
» Controlul simptomelor ca durere, greața, vărsături, diaree, apetit scăzut și deshidratare
» Menținerea tegumentelor intacte
» Încurajarea odihnei și somnului
• Esențială este o echipă multidisciplinară care să curpindă: medic nutriționist, chirurg, preot, asistent
social, psiholog, îngrijiri paliative
• Este important ca pacientul să fie sprijinit pe tot parcursul tratamentului și să îi fie respectate
dorințele
Patologia intestinului subtire
INTESTINUL SUBTIRE
• Anatomie – 3,5- 4 m, acoperit la exterior de seroasa
• Consecinte: - este inert in peritonite
- dezvolta aderente (inflamatorii, tumorale, posttraumatice)
- plasticitate mare (vindecare rapida)
• Vascularizatie – a. mezenterica superioara
- v. mezenterica superioara
• Ganglioni – mezenterici periintestinali + de-a lungul axului mezenteric
• Functii –digestie, absorbtie
- endocrina: secreta hormoni
- imunolgica: aparare
INTESTINUL SUBTIRE
Boli inflamatorii
• Acute microbiene: - enterite
- gastroenterita
- enterocolite
- ileite
• Subacute sau cronice

• Cea mai frecventa localizare - ileon

Tuberculoza intestinala
• Localizari – multiple, frecvent pe ileon
• Mecanism: direct/ indirect
• Anat patologica – leziuni la nivelul: mucoasei (diaree), submucoasei
(stenoze), releelor ganglionare
• Clinic – dureri in FID, diaree
- subfebrilitate, astenie, limfocitoza, anemie, VSH crescut
• Paraclinic – irigoscopie, colonoscopie, ecografie
- IDR la tuberculina
• Tratament – conservator (tuberculostatice)
- chirurgical (fen. ocluzive)
Enterita tifica

• Se manifesta prin leziuni la nivelul placilor Peyer,

putind evolua cu perforatii
• Clinic – febra
- tulburari de tranzit
- eruptii cutanate abdominale
• Tratament – chirurgical: sutura perforatiei, lavaj,
drenaj
Tumorile intestinului subtire

1. Tumori benigne - a. ale mucoase: polip adenomatos/

fibros
b. ale tesutului conjunctiv: leiomioame, fibroame,
schwanoame, lipoame
2. Tumori maligne – a. adenocarcinom
b. limfom non Hodgkin
c. carcinoidul
Sdr. Peutz – Jeghers Polipoza Familiala
1. Tumorile benigne
a. Ale mucoasei: pediculate, localizate frecvent la nivel duodenal
• Diagnosticate in momentul complicatiilor: obstructive, hemoragice (HDS)
• Paraclinic – angiografie
- scintigrama cu hematii marcate
- laparoscopic
b. Ale tesutului conjunctiv: se manifesta clinic doar in momentul aparitiei
complicatiilor (HDI)
• Tratament - chirurgical
Polipi Izolati

Polipectomie Endocopica
LEIOMIOM INTESTINAL

EX. BARITAT ASPECT MACROSCOPIC

2. Tumorile maligne

a. Adenocarcinomul – simptomatic in momentul instalarii ocluziei

• Clinic – tulburari de tranzit, colici abdominale, greturi, varsaturi,
anemie, scadere ponderala, anorexie
• Tratament – chirurgical
b. Limfomul nonHodgkin – raspunde bine la chimioterapie; nu se
iradiaza – enterita radica
c. Carcinoidul - benign/ malign
- caracterizat prin producerea de mediatori
Ocluzie Intestinala
(obstructie ileo-cecala)
Tumora Maligna Stenozanta
Diverticulul Meckel

• Congenital, rest embrionar al canalului omfalo- mezenteric; se

manifesta clinic in 10% cazuri
• Clinic – sdr. ocluziv
- HDI (ulcer peptic)
• Se poate maligniza – adenocarcinom
• Tratament: chirurgical – rezectie in V, cuneiforma
Boli Vasculare
a. Sdr. de ischemie acuta arteriala
• Mecanism – tromboza pe placa de aterom/ embolie la bolnavi cu
tromboze auriculare
• Clinic – dureri violente neaccentuate la palpare; abdomen suplu,
destins
- soc, varsaturi, scaune moi sangvinolente
• Tratament – chirurgical (rezectie intinsa)
- revascularizare (primele 4-6 ore)
INFARCT INTESTINAL
Boli Vasculare
b. Sdr. de ischemie acuta venoasa
• Cind circulatie arteriala mezenterica incetineste (insuficienta cardiaca,
stari toxico-septice) se produce o ischemie in teritoriile irigate cu aparitia
de tromboze venoase
• Anatomo-patologic – anse cianotice, edematiate, ingrosate
• Diagnostic – intraoperator
• Tratament – chirurgical/ conservator: tonice cardiace, hipotensive,
reducerea starii septicemice
• Evolutie – ¾ din cazuri - deces
Boli Vasculare
c. Sdr. de ischemie cronica
• Datorat obstructiei treptate a a. mezenterice
superioare/ramurilor sale – dezvolta circulatie colaterala
eficienta in stare de repaus; postprandial devine insuficient
• Clinic – dureri abdominale accentuate postprandial
- scaune diareice cu alimente insuficient digerate
- sdr. de malnutritie si malabsorbtie
Apendicita acuta
 Notiuni de anatomie
• Organ vestigial; functie necunoscuta
• Structura peretelui este similara cu a colonului; particularitatea o
reprezinta bogatia foliculilor limfoizi din submucoasa (ating un
maxim de 200 spre 20 de ani)
• Artera apendiculara este ram din artera ileo-colica; impreuna cu
vena omonima se gasesc in mezoapendice
Vascularizatia apendicelui
• Posibile pozitii atipice ale cecului:
- vicii de rotatie: mezenter comun, situs inversus
- vicii de coborare: de la cec subhepatic la cec pelvin
- vicii de acolare: de la cec mobil la cec complet fix
• Baza apendicelui se situeaza constant la unirea celor 3 tenii, dar
varful poate fi orientat in orice directie, ca “aratatorul pe cadranul
ceasului”
• Pozitia cecului si apendicelui influenteaza simptomatologia si
tehnica operatorie
Localizari ale cecului si apendicelui
 Apendicita acuta- Etiopatogenie
Este o boala infectioasa (Aschoff)
Factorul declansator este obstructia lumenului apendicelui, ce poate avea
urmatoarele cauze:
- cel mai frecvent, un coprolit
- un corp strain (samburi)
- hiperplazia limfoida
- o cudura/brida (eventual secundare unor pusee inflamatorii anterioare)
- un parazit (oxiur, schistostoma)
- o tumora
 Apendicita acuta-Etiopatogenie
Obstructia lumenului determina acumularea de mucus si cresterea
presiunii intraluminale, cu doua consecinte:
- proliferarea microbilor din lumen (aerobi – E.coli si anaerobi –
Cl.perfringens, B.funduliformis)
- staza limfatica si venoasa ce determina edem si ulceratii ale
mucoasei, favorizand patrunderea germenilor in perete
Ulterior este afectata si vascularizatia arteriala; ischemia si infectia
actioneaza sinergic catre gangrena si perforatie; aceasta este urmata
de peritonita localizata (abces) sau difuza
Etiopatogenia apendicitei acute
 Apendicita acuta- Anatomopatologie
• Forma catarala: edem si congestie ale apendicelui si
mezoapendicelui; infiltrat inflamator acut cu PMN
• Forma flegmonoasa: apendice turgescent, friabil, cu puroi in lumen
si false membrane pe seroasa; exudat peritoneal sero-purulent,
inodor, steril la insamantare
• Forma gangrenoasa: apendice cu aspect de “frunza vesteda”, cu
abcese si necroza parietala; revarsat peritoneal purulent, fetid si
hiperseptic
 Apendicita acuta- Tablou clinic
• Inapetenta: semn constant si precoce, nespecific
• Greturi/varsaturi: survin mai tardiv; initial reflexe (alimentare,
ulterior bilioase), pot deveni fecaloide in caz de ileus prin iritatie
peritoneala
• Tulburari de tranzit: frecvent constipatie; posibil diaree (forma
pelvina, cea toxica sau la copii)
• Febra: de obicei pana in 38° (sub-febra); mai ridicata in caz de
perforatie si peritonita; frisonul este un semn al formei
gangrenoase
 Apendicita acuta- Examenul obiectiv
• Inspectia:
- la debut pacient agitat, ulterior (la aparitia iritatiei peritoneale) linistit
(miscarea agraveaza durerea)
- limitarea miscarilor respiratorii si evitarea acceselor de tuse
(agraveaza durerea)
- pozitie antalgica, reprezentata de flexia coapsei drepte pe bazin
- aparitia iritatiei peritoneale determina limitarea miscarilor respiratorii
ale peretelui abdominal
 Apendicita acuta - Examenul obiectiv
• Palparea (principala metoda de examinare):
- exacerbarea la palpare a durerii din fosa iliaca dreapta
- in caz de agravare, apare apararea musculara localizata in fosa iliaca
dreapta, ulterior generalizata, iar in final contractura musculara
- manevra Blumberg: durerea se accentueaza brutal la decomprimare
brusca dupa o palpare profunda a peretelui abdominal (semn de
iritatie peritoneala)
Apendicita acuta- Examenul obiectiv
• Puncte dureroase:
- McBurney: linia spino-ombilicala, la 5 cm de spina (sau 1/3 externa
cu 2/3 interne)
- Morris: aceeasi linie, la 3-4 cm de ombilic
- Sonnenburg: linia bispinoasa cu marginea externa dreapta a
dreptului abdominal
- Lanz: linia bispinoasa, 1/3 dreapta cu 1/3 medie
• Triunghiul Iacobovici: delimitat de spina iliaca antero-superioara
dreapta si punctele Morris si Lanz
 Apendicita acuta - Examenul obiectiv
• Triada Dieulafoy:
- durere (accentuata de palpare) in fosa iliaca dreapta
- hiperestezie cutanata in triunghiul Iacobovici
- aparare musculara in fosa iliaca dreapta

Reprezinta triada simptomatica caracteristica apendicitei acute cu

iritatie peritoneala.
 Apendicita acuta- Examenul obiectiv
• Percutia:
- semnul clopotelului (Mandel): durere vie in fosa iliaca dreapta la percutia
superficiala a peretelui abdominal
• Ascultatia:
- reducerea (pana la disparitie) a zgomotelor intestinale in faza de ileus paralitic
• Tuseul rectal:
- durere pe marginea dreapta a rectului; colectie in fundul de sac Douglas
(“tipatul Douglas-ului”)
• Tuseul vaginal:
- in plus fata de precedentul permite examinarea anexei drepte (principalul dg.
diferential)
 Apendicita acuta -Examene biologice
• Leucocitoza cu deviere la stanga a formulei leucocitare
- in formele tipice 10-12 000/mm³
- nr. de leucocite poate fi normal (20-30%)
- creste la 15-20 000/mm³ in caz de perforatie/abces
- leucopenia este atribut al formei gangrenoase cu soc toxic
• VSH, proteina C reactiva crescute
• Sumarul de urina: pentru dg. diferential cu afectiuni urinare (atentie! :
posibila hematurie si leucociturie discrete in apendicita acuta)
 Apendicita acuta-Explorari imagistice
• Rx abdominala simpla:
- putine informatii; poate vizualiza coprolitul (rar); poate evidentia
semne ale complicatiilor: nivele hidro-aerice (ileus),
pneumoperitoneu (perforatie); poate incurca dg. diferential
• Ecografia si TC - azi “gold-standard”; vizualizeaza cca 95% din
apendicii inflamati; diagnosticheaza si multe afectiuni ce intra in dg.
diferential
• Scintigrafia cu leucocite marcate cu Tc99
• Irigografia: in forme atipice
• Laparotomia/laparoscopia diagnostica
Rx abdominala simpla
Ecografia abdominala
Tomografia computerizata
 Apendicita acuta - Evolutie
• Remisie: spontana sau sub tratament medical; deseori urmata de
recaderi sau complicatii
• Plastron apendicular: virulenta redusa+reactivi-tate buna a
organismului; bloc inflamator cu participarea ileonului, epiplonului,
anexei drepte
• Abces apendicular: in caz de evolutie nefavorabila a plastronului;
durere intensa, febra, leucocitoza mare; nedrenat chirurgical, poate
fistuliza spontan la piele, in diferite organe sau in peritoneu
• Peritonita generalizata: poate apare direct, in urma unei perforatii
sau in 2 sau 3 timpi; stare generala grava, durere abdominala difuza,
febra, contractura musculara
 Apendicita acuta
Forme clinice (varsta/teren)
• Sugar, copil mic: anamneza imposibila; ex. obiectiv dificil (plans);
adesea complica o alta boala infectioasa; deseori forma toxica
• Varstnic: reactivitate scazuta; evolutie torpida; forma
pseudotumorala si pseudoocluziva; dg. tardiv si dificil
• Gravida: modificarea pozitiei cecului, dar si a reactivitatii; confuzie
cu pielonefrita sau colecistita
• Diabet, insuficienta renala: reactivitate redusa si simptomatologie
modificata; dg. intarziat
• Sub antibiotice si antialgice: simptomatologie atenuata
 Apendicita acuta - Forme clinice (topografice)
• Retrocecala (30%): mimeaza afectiuni urologice (litiaza, infectie); durere lombara;
aparare absenta; iritatia psoasului
• Pelviana (10%): durere hipogastrica; simptomatologie urinara (disurie,
polachiurie, tenesme, modificari in sumar), tenesme rectale; tuseul rectal sau
vaginal
• Mezoceliaca (a “promontoriului”): pre- (5%) sau retroileala (15%); durere
periombilicala; bloc inflamator si tablou de “ocluzie febrila”
• Subhepatica: confuzie cu colecistita acuta
• Herniara: confuzie cu hernia strangulata
• In stanga: in caz de situs inversus; confuzie cu patologia sigmoidiana
(diverticulita, etc.)
 Apendicita acuta-Diagnosticul pozitiv
• In forma tipica, examenul clinic este edificator in majoritatea
cazurilor;
• Analizele biologice, desi utile, ridica doua probleme: pot fi normale
(cel putin in formele incipiente) si sunt nespecifice, necontribuind la
diagnosticul diferential
• In ultimii ani se acorda o importanta tot mai mare explorarilor
imagistice
 Apendicita acuta-Diagnosticul diferential
Adult tanar de sex masculin:
- colica ureterala dreapta
- boala Crohn (ileita terminala)
- ulcerul gastro-duodenal perforat
- torsiunea testiculara
- pancreatita acuta
- hematomul tecii dreptului
 Apendicita acuta
Diagnosticul diferential
Adult tanar de sex feminin:
- chistul ovarian drept (rupt, torsionat)
- anexita acuta dreapta (inclusiv hidro- sau piosalpinx)
- afectiuni urologice (pielonefrita acuta dreapta, colica ureterala
dreapta)
- sarcina extrauterina
- endometrioza
-
Apendicita acuta-Diagnosticul diferential
Varstnic:
- diverticulita sigmoidiana
- ocluzia intestinala
- cancerul de ceco-ascendent
- torsiunea unui ciucure epiploic
- infarctul mezenteric sau ischemia mezenterica cronica
- anevrismul de aorta
Apendicita acuta- Atitudinea terapeutica
• Interventia chirurgicala este indicata de urgenta in apendicita acuta,
complicata
• Tratamentul conservator (repaus, dieta, antibiotice, antispastice,
punga cu gheata) nu este recomandat; eventuala remisiune poate fi
urmata de recadere sau direct de complicatii
• Exceptia o reprezinta plastronul apendicular
• Interventia indicata in majoritatea situatiilor este apendicectomia, cu
sau fara drenaj peritoneal, pe cale deschisa sau mini-invaziva
 Apendicita acuta- Apendicectomia
Tehnica deschisa:
- incizie oblica in fosa iliaca dreapta (McBurney) sau mediana pubo-ombilicala (in formele
complicate)
- identificarea cecului si apendicelui (nu totdeauna facila)
- explorarea cavitatii peritoneale, mai ales daca aspectul apendicelui nu explica
simptomatologia
- ligatura mezoapendicelui, urmata de ligatura apendicelui la baza si sectiunea acestuia
- infundarea bontului in bursa cecala nu mai este astazi recomandabila
- drenaj peritoneal in caz de probleme hemoragice sau contaminare septica masiva
- parietorafie; in cazuri foarte grave plaga se poate lasa (semi)deschisa
 Apendicita acuta catarala
(aspect intraoperator)
 Apendicita acuta-Apendicectomia
Tehnici mini-invazive:
a) laparoscopica
- recomandata in special in sindromul dureros de fosa iliaca dreapta la
femeie sau copil cu diagnostic incert – explorare mult mai buna a
cavitatii peritoneale
- foarte utila si la obezi – reduce complicatiile parietale
- in apendicitele grave tehnica este dificila, dar morbiditatea
postoperatorie mai mica decat in tehnica deschisa
b) NOTES
Apendicita acuta catarala
(aspect laparoscopic)
 Apendicita acuta
Atitudinea in plastronul apendicular
• Tratament conservator si supraveghere atenta
• Exista 2 posibilitati evolutive:
- favorabila, spre rezolutie; se recomanda apendicectomie
dupa minim 6 saptamani (indicatie contestata azi de unii
autori)
- nefavorabila, spre constituirea unui abces
 Apendicita acuta
Atitudinea in abcesul apendicular

• se recomanda o interventie seriata: ca prim timp evacuarea

abcesului printr-o incizie minima, pe calea cea mai directa;
apendicectomia era indicata in timpul 2, dupa minim 3 luni
• drenajul abcesului se poate face pe cale percutanata (sub ghidaj
imagistic), urmat de apendicectomie la distanta
Atitudinea in peritonita difuza apendiculara
• Preoperator: reechilibrare hidro-electrolitica energica si scurta, antibiotico-
terapie cu spectru larg
• Interventie chirurgicala de urgenta, pe cale deschisa (incizie mediana) sau
laparoscopica
• Timpii operatori: recoltare de lichid intraperitoneal (cultura, antibiograma);
lavaj abundent; plasarea de tuburi de dren in Douglas; identificarea si
rezolvarea leziunii cauzale; inchiderea peretelui
• Postoperator: antibiotico-terapie curativa
• Morbiditate si mortalitate importante, mai ales la varste extreme
• Avantajele laparoscopiei: inspectie buna, toaleta minutioasa, complicatii
parietale reduse
Ingrijiri specifice
• Properator administrare antialgice
• Stop alimentatie
• Perfuzii hidratare
• Nu clisma!!
• Postoperator antalgice, antibiotic, antisecretorii
• Alimentatie crescuta progresiv
• Urmarire semen de sepsis (drenaj, semen generale) sau
hemoragie
• Urmarirea reluarii peristalticii