TUBUL DIGESTIV

1. Achalazia cardiei este o afectiune:

• Incurabilă
• Inflamatorie
• Motorie
• Alergica
• Ereditara
2. Dintre metodele de diagnostic în suspiciunea de achalazie a
cardiei sunt de valoare practică:
• Radiografia eso-gastrică
• Scintigrafia tubului digestiv
• Endoscopia digestivă superioară
• Manometria esofagiană
• pH-metria esofagiană
3. *Cancerul esofagian beneficiaza de un diagnostic cert prin:
• Radioscopie eso-gastrica
• Computertomografie cu contrast
• Esofagoscopie cu biopsie
• Manometrie esofagiana
• Imagistica prin rezonanta magnetica
4. Cancerul esofagian poate fi suspectat în următoarele
circumstanţe clinice:
• durere toracică-disfagie-scădere ponderală
• durere toracică-dispnee-cianoză
• disfagie-anemie-scădere ponderală
• pirozis retrosternal-regurgitaţii
• pirozis retrosternal-hematemeză
5. Manometria esofagiana este foarte utila in diagnosticul:
• Neoplasmului esofagian
• Spasmului difuz esofagian
• Acalaziei cardiei
• Ulcerului esofagian
• Bolii de reflux gastro-esofagian
6. Simptomatologia bolii de reflux gastro-esofagian presupune
urmatoarele, cu exceptia:
• Pirozis
• Eructatii
• Regurgitatii acide
• Disfagie persistenta
• Hematemeza
7. Factorii favorizanţi ai bolii de reflux gastroesofagian sunt:
• fumatul
• obezitatea
• consumul de lactate
• hernia hiatală
• tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni (ex.omeprazol)
8. Dintre simptomele extradigestive ale bolii de reflux
gastroesofagian fac parte:
• angina pectorală
• anemia
• tusea cronică
• disfonia
• otita recurentă
9. Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian presupune
urmatoarele:
• Masuri igieno-dietetice
• Prochinetice
• Inhibitori de pompa de protoni
• Chirurgie în cazuri selecţionate
• Antiinflamatorii nesteroidiene
10. Care dintre următoarele măsuri igieno-dietetice sunt utile în
tratamentul bolii de reflux gastroesofagian?
• Evitarea scăderii ponderale
• Evitarea purtării pantofilor cu toc
• Ridicarea căpătâiului patului
• Evitarea meselor tărzii
• Creşterea consumului de băuturi carbogazoase

11. Hemoragia digestiva superioara se poate manifesta prin:

• Epistaxis
• Hematemeza
• Melena
• Rectoragie
• Hemoptizie
12. Gastritele au drept factori favorizanţi:
• consumul de antiinflamatorii
• consumul de carne roşie în exces
• infecţia cu Helicobacter pylori
• stressul
• infecţia cu Clostridium difficile
13. Ulcerul duodenal bulbar nu are ca simptom:
• Durerea epigastrica
• Scaderea ponderala
• Greturile
• Varsaturile acide
• Rectoragia
14. Dintre simptomele bolii ulceroase comune necomplicate fac
parte:
• durerea abdominală
• melena
• vărsăturile acide
• diareea
 • pirozisul
15. Diagnosticul ulcerului duodenal se confirma prin:
• Computertomografie cu contrast
• Imagistica prin rezonanta magnetica
• Radioscopie eso-gastro-duodenala
• Ecografía abdominală
• Endoscopia digestivă superioară
16. Dintre cauzele bolii ulceroase fac parte:
• infecţia cu Helicobacter pylori
• stresul
• consumul de barbiturice
• consumul de antiinflamatorii
• consumul excesiv de cafea
17. Dintre complicatiile ulcerului duodenal fac parte:
• Hemoragia
• Perforatia
• Stenoza pilorică
• Boala Crohn
• Malignizarea
18. Hemoragia digestivă ulceroasă se poate manifesta clinic prin:
• hematemeză
• metroragie
• hemoptizie
• melenă
• hematochezie
19. Perforaţia ulceroasă se manifestă clinic prin:
• dureri abdominale difuze violente
• greţuri şi vărsături
• melenă
• scădere ponderală semnificativă
• oprirea tranzitului pentru gaze şi materii fecale
20. Stenoza pilorică ulceroasă se manifestă prin:
• dureri abdominale intense cu abdomen contractat, aspect de
abdomen "de lemn"
• vărsături intense alimentare la interval lung de mese
• scădere ponderală marcată
• diaree
• constipaţie
21. *Penetranţa ulceroasă este:
• stenoză bulbară ce nu permite progresia alimentelor
• perforaţie acoperită
• un ulcer profund ce ajunge în stratul muscular al stomacului
• hemoragia digestivă prin penetrarea ulcerului într-un vas de sânge
• o formă clinică de ulcer duodenal necomplicat
22. Helicobacter pylori este implicat în patogenia următoarelor
afecţiuni:
• pancreatita acută;
• hepatită cronică;
• ulcer gastric si duodenal;
• acalazia cardiei;
• cancer gastric.
23. Complicaţiile BRGE sunt:
• Stenoza esofagiană peptică
• Esofagita de reflux
• Esofagul Barrett
• Cancerul esofagian
• Gastrita atrofică
24. *Suspiciunea de cancer gastric impune pentru confirmare:
• Endoscopie digestiva superioara cu biopsie
• Manometrie esofagiană
• Computertomografie cu contrast
• Laparotomie exploratorie
• ecografie abdominală
25. Cancerul gastric trebuie suspectat la un pacient cu:
• dureri epigastrice şi scădere ponderală importantă
• dureri epigastrice şi anemie
• hemoragie digestivă superioară la un pacient cu anemie
Biermer
• consumator cronic de antiinflamatorii
• dureri epigastrice, vărsături alimentare şi adenopatie
supraclaviculară
26. Dintre afecţiunile asociate cu un risc crescut de a dezvolta
cancer gastric nu fac parte:
• Gastrita cronică atrofică
• Esofagul Barrett
• Gastrita drog-indusă
• Stomacul operat
• Polipii adenomatoşi

27. Gastrita drog-indusă poate să apară în legătură cu consumul

de:
• diclofenac
• aspirină
• silimarină
• nitroglicerină
• aspirină cardio
28. Leziunile cu risc de dezvoltare a cancerului colorectal sunt:
• Dolicocolonul
• Boala Crohn
• Polipii adenomatosi colonici
• Boala hemoroidală
 • Colonul iritabil
29. Dintre simptomele cancerului colo-rectal fac parte:
• rectoragia
• durerea abdominală
• tenesmele rectale
• anemia
• hematemeza
30. Diagnosticul cancerului colorectal se realizează de obicei prin:
• Laparoscopie
• Ecografie abdominală
• Clisma baritata (irigoscopie)
• Colonoscopie cu biopsie
• Scintigrafie
31. Dintre investigaţiile de laborator în cancerul colo-rectal sunt
utile:
• hemoleucograma
• grupul sangvin ABO şi Rh-ul
• alfa-fetoproteina
• examenul histopatologic
• antigenul carcino-embrionar
32. Rectocolita ulcero-hemoragica (RCUH) este o afectiune:
• Funcţională
• Inflamatorie a mucoasei colorectale
• Localizata oriunde pe tubul digestiv cu exceptia rectului
• Care se manifestă obişnuit prin constipaţie
• Care se poate maligniza

33. *Boala Crohn face parte din acelaşi grup de boli cu:
• boala celiacă
• rectocolita ulcero-hemoragică
• colita pseudomembranoasă
• enterocolita acută
• polipozele intestinale

34. Sindromul de intestin iritabil se caracterizează prin:

• diaree cronică
• constipaţie cronică
• scădere ponderală marcată
• anemie
• dureri abdominale calmate de evacuarea intestinală

35. Suspiciune clinică de sindrom de intestin iritabil impune

imediat:
• colonoscopie
• clismă baritată
• probă terapeutică
• computertomografie abdominală cu contrast
 • un examen coproparazitologic

36. Sindromul de intestin iritabil este o afecţiune:

• cronic recurentă
• benignă
• neoplazică
• inflamatorie cronică
• incurabilă

37. Sindromul de intestin iritabil este o afecţiune:

• foarte frecventă
• genetică
• dependentă de stress
• dependentă de consumul de gluten
• alterează calitatea vieţii

38. Sindromul de intestin iritabil beneficiază de tratament:

• chirurgical
• antibiotic
• eubiotic
• antispastic
• antidiareic

39. Dintre simptomele clinice sugestive pentru colon iritabil fac

parte:
• durere abdominală calmată de defecaţie
• melena
• rectoragie
• meteorismul
• diaree nocturna
40. *Dintre cauzele de gastrite nu face parte:
• infecţia cu Helicobacter pylori
• consumul de AINS
• autoimunitatea
• refluxul biliar
• fumatul
41.*Simptomatologia gastritelor include următoarele, cu
excepţia:
• dureri epigastrice
• pirozis
• disfagie
• greţuri
• vărsături
42. *Pentru a stabili diagnosticul de gastrită este necesară:
• endoscopie digestivă superioară cu biopsie mucoasă
• endoscopie digestivă superioară
 • radioscopie gastro-duodenală
• computertomografie abdominală
• numai anamneza şi examenul clinic obiectiv
43. *Identificarea nişei ulceroase se poate face face prin:
• radioscopie gastro-duodenală cu contrast baritat
• test respirator
• antigen fecal Hp
• determinarea debitelor acide bazale şi stimulate
• determinarea nivelului seric al gastrinei
44. *Identificarea infecţiei cu Helicobacter pylori se poate face
prin următoarele metode, cu excepţia:
• test rapid al ureazei din specimenul de biopsie
• test respirator
• identificarea anticorpilor în sânge
• identificarea anticorpilor în scaun
• examenul anatomopatologic al specimenului de biopsie
45. *Tratamentul ulcerului duodenal se poate face cu
următoarele, cu excepţia:
• pantoprazol,
• famotidină
• clopidogrel
• sucralfat
• misoprostol
46. *Hemoragia ulceroasă NU se manifestă prin:
• scaun cu sânge roşu viu
• scaun cu sânge negru, fluid, lucios
• scaun de culoare vişinie
• vărsătură cu sânge roşu viu
• vărsătură cu sânge negru
47. *Primul ajutor în caz de hemoragie ulceroasă impune un dublu
abord venos larg şi prelevarea de analize. Dacă am avea la
dispoziţie doar O SINGURĂ analiză pe care o putem solicita, care
ar fi aceea?
• hemoglobina
• hematocritul
• grupul sangvin şi Rh-ul
• glicemia
• anticorpi anti Helicobacter Pylori
48. *Tratamentul endoscopic în hemoragia ulceroasă se va
efectua în primele:
• 7 zile
• 3 zile
• 24 de ore
• 72 de ore
• 3 ore
49. *Tratamentul chirurgical în hemoragia ulceroasă este indicat:
• de primă intenţie la toate cazurile
 • doar la pacienţii tineri care suportă o intervenţie
• doar după eşecul a două tentative endoscopice diferite (sau
doar una la cererea endoscopistului)
• doar dacă serviciul are o rezervă de sânge transfuzabil
• doar în cazul eşecului tratamentului farmacologic parenteral
50. *Perforaţia ulceroasă se caracterizează prin:
• dureri intense de etaj superior abdominal
• nivele hidroaerice la radiografia abdominală pe gol
• echimoze periombilical şi pe flancuri
• impune de urgenţă tratament endoscopic
• pneumoperitoneu
51. *Stenoza ulceroasă se caracterizează prin:
• dureri de etaj superior abdominal ameliorate de ingestia de alimente
• prezenţa semnului Kussmaul la examenul obiectiv al
abdomenului
• endoscopia digestivă superioră este contraindicată
• chirurgia este singura variantă terapeutică
• acidoză metabolică secundară vărsăturilor
52. *Stări precanceroase pentru cancerul gastric sunt:
• gastrita acută
• polipul inflamator gastric
• bezoarii gastrici
• boala de reflux gastresofagian
• atrofia gastrică
53. *Simptomatologia cancerului gastric NU include:
• anorexia selectivă la dulciuri
• vărsături
• disfagie
• anemie
• melenă
54. *Adenopatia Virchof-Troisier reprezintă:
• metastază ganglionară regională în cancerul gastric
• metastază ganglionară la distanţă în hepatocarcinom
• adenopatie inflamatorie în pancreatita acută
• adenopatie inflamatorie cu abcedare centrală şi fistulizare cutanată
• metastază ganglionară la distanţă
55. *Pentru diagnosticul de cancer gastric sunt utile următoarele,
cu excepţia:
• endoscopia digestivă superioară
• tubajul gastric
• biopsia gastrică
• computertomografia abdominală cu contrast
• ecografia abdominală
56. *Tratamentul chirurgical al cancerului gastric:
• este singurul cu intenţie curativă
• trabuie obligator asociat cu chimioterapie
• trebuie întotdeauna asociat cu radioterapie
 • are doar valoare paleativă
• constă întotdeauna în gastrectomie totală

FICAT , CAI BILIARE , PANCREAS

1. Hepatita cronică cu virus hepatitic C poate evolua spre:

• Hepatita acuta
• Ciroza hepatica
• Ciroza biliara primitiva
• Hepatocarcinom
• Colangita sclerozanta
2. *Hepatita cronică cu virus C:
• se vindecă întotdeauna fără sechele
• se cronicizează întotdeauna
• se transmite de la mamă la făt
• se transmite prin mâinile murdare
• se transmite prin consumul excesiv de ficat de la animalele
contaminate
3. Hepatita cronică cu virus B:
• are o evoluţie mai severă decât cea cu virus C
• se transmite de la mamă la făt
• se poate transmite prin contact sexual
• se poate complica cu hepatocarcinom
• este o boală adesea incurabilă
4. Hepatita cronică cu virus B poate fi prevenită prin:
• vaccinarea cu vaccin anti hepatitic B
• spălarea riguroasă a mâinilor înainte de fiecare masă
• contact sexual protejat dacă partenerul este bolnav
• evitarea utilizării în comun a periuţei de dinţi
• transplant hepatic
5. Ciroza hepatică este o afecţiune:
• incurabilă
• cronică
• neoplazică
• de cauză întotdeauna infecţioasă
• inflamatorie

6. Dintre cauzele cirozelor hepatice fac parte:

• alcoolismul cronic
• infecţia cu virusuri hepatitice B sau A
• autoimunitatea
 • consumul excesiv de carne de porc
• lipsa igienei corporale adecvate
7. *Ciroza hepatică se caracterizează prin:
• apariţia unui nodul hepatic de mari dimensiuni
• prezenţa a multipli noduli hepatici metastatici
• prezenţa de multiple chisturi hepatice ce cresc progresiv în dimensiune
• apariţia hipertensiunii portale şi arteriale
• organizarea nodulară a ficatului cu noduli de regenerare
8. Ciroza hepatică este o afecţiune:
• frecventă
• cu rată mică de mortalitate
• nu se întâlneşte niciodată la copil
• evolutivă
• incurabilă
9. Diagnosticul clinic de ciroză hepatică poate fi suspectat dacă
pacientul prezintă:
• icter
• steluţe vasculare
• edeme declive
• cianoză
• ascită
10. Dintre investigaţiile de laborator utile în diagnosticul cirozei
hepatice fac parte:
• bilirubina
• CA19.9
• indicele de protrombină
• numărul de trombocite
• albumina

11. Dintre investigaţiile privind etiologia unei ciroze fac parte:

• Ag HBs
• alcoolemia
• Ac anti HCV
• AMA
• amoniemia
12. * Dintre investigaţiile imagistice utile în diagnosticul cirozelor
hepatice fac parte:
• scintigrafia hepatică
• ecografia abdominală
• endoscopia digestivă superioară
• computertomografia
• puncţia biopsie hepatică
13. Encefalopatia hepatica poate fi precipitata de urmatoarele:
• Abuzul de carne
• Infecţii
• Hemoragia variceala
• Abuzul de diuretice
 • Tratamentul cu Lactuloză
14. Peritonita bacteriana spontana se caracterizeaza prin:
• Lichidul de ascită are caracter de transudat
• În lichidul de ascită se identifică elemente celulare peste
500/mmc
• Este o complicaţie a cirozei hepatice
• Lichid de ascită infectat monomicrobian (o singură tulpină)
• Tratamentul este totdeauna chirurgical

15. Tratamentul ascitei în ciroza hepatică presupune:

• Repaus fizic;
• Monitorizarea diurezei şi a greutăţii corporale;
• Dietă hipoproteică;
• Diuretice: Spironolactona, Furosemid;
• Paracenteza evacuatorie în ascita mare sau refractară la
tratament.

16. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita C sunt

adevarate ?
• contaminarea se poate produce prin transfuzii de sânge
• contaminarea se poate produce prin tatuaje
• nu cronicizeaza niciodată
• nu are tratament specific
• nu există un vaccin care să protejeze populaţia neinfectată
17. Ingrijirile nespecifice in hepatita B includ:
• vaccinarea anturajului
• evitarea oricăror eforturi fizice
• obligatoriu somn peste 12 ore/zi
• limitarea consumului de alcool
• evitarea consumului de alimente bogate in fibre
18. Care dintre următoarele teste biochimice nu exprimă o
modificare caracteristică sindromului hepatopriv:
• Hipoalbuminemia ;
• Scăderea fibrinogenului ;
• Creşterea bilirubinei;
• Scăderea colesterolului seric;
• Creşterea transaminazelor.
19. Icterul obstructiv se caracterizează prin, cu excepţia:
• Icter intens cu prurit ;
• Scaune acolice (decolorate) şi urini hipercrome;
• Hiperbilirubinemie neconjugată (indirectă) ;
• Fosfataza alcalină , GGT;
• Căi biliare intra şi extrahepatice cu aspect ecografic normal.
20. Ciroza hepatică poate fi determinată de următoarele cauze:
• Virusul hepatitic A ;
• Virusul hepatitic B;
• Virusul hepatitic D ;
 • Virusul hepatitic C;
• Hepatita autoimună.
21. Dintre complicaţiile cirozei hepatice, nu fac parte:
• Hemoragia digestivă superioară (HDS);
• Encefalopatia hipertensivă;
• Peritonita bacteriană spontană (PBS);
• Colangiocarcinomul;
• Sindromul hepatorenal.
22. Care dintre următoarele metode imagistice reprezintă metode
de diagnostic în litiaza căii biliare principale ?
• ecografia transabdominală;
• pH-metria;
• colangiografia prin rezonanţă magnetică
• ERCP (colangio-pancreatografia endoscopică retrogradă);
• Computer-tomografia
23. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la durerea
abdominală din pancreatita acută sunt adevărate ?
• este localizată de obicei în hipogastru
• iradiază în bară sau transfixiant posterior
• se amelioreaza postprandial precoce
• se asociază frecvent cu vărsături persistente
• la palparea abdomenului se constată contractură musculară
24. Pancreatita acuta poate avea urmatoarele cauze, cu
exceptiile:
• Etilismul acut
• Migrarea unui calcul din colecist la nivel ampular
• Regim alimentar hipolipidic
• Tratament cu omeprazol
• Post ERCP (colangiopancreatografia endoscopică retrogradă)
25. Pancreatita acută poate avea drept cauză:
• consumul acut de alcool
• intervenţia chirurgicală pentru ulcer duodenal
• sarcina
• consumul excesiv de glucide
• litiaza biliară

26. Care dintre următoarele explorări sunt utile în diagnosticul de

pancreatită acută?
• ecografia abdominală
• colonoscopia
• tomografia computerizată
• dozarea enzimelor pancreatice (amilaza şi lipaza)
• colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
27. Examenele de laborator în pancreatita acută necesită:
• amilazemie
• hemoleucogramă
• lipaza serică
 • calciul şi magneziul plasmatic
• proba de digestie pentru identificarea steatoreei
28. Tratamentul pancreatitei acute se caracterizează prin
următoarele:
• nu necesită întotdeauna intervenţia chirurgicală
• combaterea durerii constituie un obiectiv terapeutic primar
• repausul digestiv este obligatoriu
• aspiraţia naso-gastrică este indicată în cazul vărsăturilor
persistente
• în prima fază este recomandată dieta hipercalorică (hiperlipidică şi
hiperproteică)
29. Colica biliară prezintă următoarele caracteristici:
• debut - brusc
• localizare - hipocondrul drept
• iradiere - descendentă
• apare frecvent în litiaza biliară veziculară
• este frecvent precipitată de alimente colecistokinetice
30. Litiaza biliară apare în legătură cu următorii factori de risc:
• obezitatea
• consumul excesiv de grăsimi
• sarcina
• genul masculin
• consumul de apă cu săruri multe de la fântână
31. Complicaţiile litiazei biliare sunt:
• Hipertensiunea portală
• Icterul obstructiv
• Peritonita bacteriană spontană
• Pancreatita acută
• Splenomegalie

32. *Pancreatita acută reprezintă:

• un proces inflamator ce interesează parenchimul pancreatic şi
eventual şi organele adiacente
• un proces inflamator strict localizat la nivelul parenchimului
pancreatic
• un proces inflamator recurent pancreatic secundar consumului de
antiinflamatorii nesteroidice
• un proces inflamator ce interesează parenchimul pancreatic
dar care poate implica toate ţesuturile şi organele
• distrucţie parenchimatoasă pancreatică acută
33. *Dintre cauzele pancreatitelor acute nu face parte:
• etilismul acut
• parotidita epidemică
• sarcina
• hipotermia
• cancerul pancreatic
34. *Simptomatologia clinică dureroasă din pancreatita acută are
următoarele caractere clinice, cu excepţia:
• localizare epigastrică
• iradiere dorsală
• durerea se calmează la ingestia alimentară de alcaline
• intensitate mare
• durerea se calmează la anteflexie
35. *La examenul clinic obiectiv al unui pacient cu pancreatita
acuta nu se întâlneşte în mod obişnuit:
• tahicardie
• hipertensiune arterială
• sensibilitate la palparea abdomenului
• febră
• anxietate

36. *Examenele de laborator sugestive pentru diagnostic într-o

pancreatită acută includ:
• hiperlipemie
• hiperlipazemie
• hipercolesterolemie
• hipercalcemie
• alcaloză metabolică
37. *Într-o pancreatită acută examenul radiologic abdominal pe
gol poate releva următoarele cu excepţia:
• ansă santinelă
• nivele hidro-aerice
• ştergerea umbrei psoasului
• zone de necroză la nivelul parenchimului pancreatic
• semne de ileus
38. *Dintre investigaţiile utile în diagnosticul unei pancreatite
acute NU face parte:
• computertomografia abdominală cu contrast
• colangiopancreatografia prin rezonanţă magnetică
• imagistica prin rezonanţă magnetică
• ecografia abdominală
• endoscopia cu videocapsulă
39. *Forma clinică moderată de pancreatită acută se
caracterizează prin:
• absenţa insuficienţelor de organ
• insuficienţă tranzitorie de organ
• insuficienţă persistentă de organ
• complicaţii
• prezenţa abceselor pancreatice
40. *Dintre complicaţiile locale ale pancreatitelor acute fac parte:
• şocul
• insuficienţa renalaă acută
• encefalopatie
• pseudochistul de pancreas
 • coagularea intravasculară diseminată

41. *Dintre complicaţiile generale ale pancreatitelor acute face

parte:
• encefalopatia
• abcesele pancreatice
• peritonita
• trombozele de venă splenică
• pseudochistul pancreatic
42. *Dintre cauzele de pancreatită cronică NU face parte:
• etilismul cronic
• pancreatita post-ERCP
• cauze autoimune
• dislipidemia
• cauze genetice

43. *Triada simptomatică clasică într-o pancreatită cronică

presupune:
• durere - diaree cu steatoree - scădere ponderală
• diaree - vărsături - malabsorbţie
• durere - scădere ponderală - diabet zaharat
• diabet zaharat - vărsături - malabsorbţie
• diabet zaharat - scădere ponderală - polidipsie
44. *Dintre explorările imagistice utile într-o pancreatită cronică
de maximă utilitate este:
• ecografia
• radioscopia baritată gastro-duodenală pentru evaluarea cadrului
duodenal
• computertomografia abdominală cu contrast
• colangio-pancreatografia prin rezonanţă magnetică
• endoscopia digestivă
45. *Tratamentul într-o pancreatită acut NU presupune:
• controlul durerii
• sevrajul etanolic
• administrarea de enzime pancreatice
• insulinoterapia
• administrarea de antienzime pancreatice

46. *Prognosticul într-o pancreatită cronică este mai puţin rău la:
• consumatorii de cafea
• tineri
• fumători
• alcoolici
• cirotici
47. *Dintre factorii de risc pentru cancerul de pancreas NU face
parte:
• fumatul
• etilismul cronic
• pancreatita acută
• sindromul Peutz-Jeghers
• diabetul zaharat
48. *Cel mai frecvent tip anatomo-patologic de cancer pancreatic
este:
• carcinomul ductal
• carcinomul acinar
• carcinomul mixt
• carcinomul cu tipologie celulară incertă
• carcinomul neclasificat
49. *În clasificarea TNM, stadiul 2 al cancerului pancreatic se
caracterizează prin:
• Tis - N0 - M0
• T1-2 - N0 - M0
• T1-2 - N1 - M0
• T3 - N0 - M0
• T1-3 - N1 - M0
50. *În stadializarea clinico-imagistică a cancerului de pancreas
stadiul II este definit ca:
• rezecabil
• local avansat
• nerezecabil
• metastatic
• cu insuficienţă de organ
51. *Diagnosticul clinic de cancer pancreatic este sugerat de
urmatoarele simptome, cu excepţia:
• dureri de etaj superior abdominal
• anorexie
• tulburări de tranzit
• hemoragie digestivă
• scădere ponderală
52. *Un cancer de pancreas poate fi sugerat de:
• un sindrom de hipertensiune portală
• diaree acută
• tromboflebită posttraumatică
• un sindrom metabolic
• ascită cu o cantitate mare de lipide în lichid
53. *În cancerul de panceas NU este de utilitate diagnostică:
• ecografia abdominală
• computertomografia abdominală
• examenul anatomo-patologic al specimenului de biopsie
 • amilazemia
• imagistica prin rezonanţă magnetică abdominală
54. *Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la
computertomografia abdominală cu contrast în diagnosticul
canceruli de pancreas este falsă:
• este explorarea de referinţă
• se efectuează pe sector toraco-abdomino-pelvin
• se urmăresc cei trei timpi: nativ, pancreatic şi portal
• aduce o certitudine diagnostică de 100%
• permite stadializarea
55. *Ce este cancerul de pancreas borderline rezecabil?
• un cancer localizat într-o margine a pancreasului
• un cancer localizat la nivel cefalic subcapsular
• un cancer cu şanse mari de a avea margini pozitive la
rezecţia cu intenţie curativă
• un cancer metastazat doar ganglionar regional
• un cancer ce poate fi rezecat prin tehnici deosebite de cele clasice

56. Care dintre următorii markeri tumorali sunt utili în

diagnosticul cancerului de pancreas?
• AFP
• CEA
• CA 19.9
• CA 125
• CA 72.4

57. *Singurul tratament curativ al cancerului de pancreas este:

• chirurgia
• chimioterapia cu gemcitabină
• tratamentul endoscopic (protezarea pancreatică)
• radioterapia
• chirurgia + radioterapia
58. *Calculii biliari sunt formaţi din:
• albumină
• bilirubinaţi
• arginină
• celule epiteliale descuamate
• oxalaţi
60. *Dintre factorii de risc pentru litiaza biliară NU fac parte:
• anemiile hemolitice
• sexul masculin
• multiparitatea
• sarcina
• curele de slăbire
61. *Colica biliară se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
• dureri de hipocondru drept
• vărsături
• greţuri
• debut după alimente bogate în fibre
• febră

62. *Dintre complicaţiile unei litiaze biliare NU face parte:

• pancreatita acută
• durerea colicativă de hipocondru drept
• hidropsul vezicular
• abcesul hepatic
• icterul obstructiv

63. *Pentru diagnosticul de litiază coledociană este cea mai utilă:

• MRCP
• hemoleucograma
• VSH
• ecografia
• endoscopia
64. *Tratamentul litiazei biliare:
• nu poate fi nicicum temporizat ci trebuie efectuat de la primele
simptome
• se încearcă întâi un tratament farmacologic cu UDCA
• cea mai indicată este extragerea doar a calculilor cu lăsarea
colecistului pe loc
• constă în colecistectomie cu colangiografie de rutină
• tratamentul endoscopic este rezervat complicaţiilor
obstructive de cale biliară principală şi ampulare
65. *Complicaţiile tratamentului chirurgical al litiazei biliare sunt
următoarele cu excepţia:
• angiocolite recurente
• sindroame aderenţiale
• constipaţie cronică
• fistule biliare
• sindromul postcolecistectomie

Varianta : EXAMEN GASTROENTEROLOGIE AMG 2016-2017

1. Durata initiala a tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni pentru
boala de reflux gastroesofagian este de:
a. 7 zile
b. 14-21 zile
c. 4-8 saptamani
d. 6 luni
e. 30 zile
2. Investigatia de electie pentru suspiciunea de cancer esofagian este:
a. endoscopia biopsie
b. RMN-ul toracic
c. CT toraco-abdominala cu contrast
d. ecografia abdominală
e. radiografia esogastroduodenală cu contrast baritat
3. Infectia cu Helicobacter pylori nu determină:
a. gastrită
b. ulcer duodenal
c. cancer gastric
d. colită pseudomembranoasă
e. ulcer gastric
4. Tratamentul endoscopic in ulcer duodenal este recomandat in:
a. ulcerele rezistente la tratament
b. ulcerele duodenale Helicobacter pozitive
c. ulcerul hemoragic
d. ulcerul perforat
e. ulcerul dublu gastric şi duodenal necomplicate
5. In diagnosticul cancerului gastric endoscopia digestivă superioara
permite următoarele, cu exceptia:
a. stabileşte stadiul TNM al afectiunii
b. stabileşte existenta leziunii
c. stabileşte localizarea acesteia
d. stabileşte tipul macroscopic
e. permite prelevarea de biopsii pentru incadrarea microscopică
6. Dintre bolile inflamatorii cronice intestinale face parte:
a. boala celiacă
b. boala ulceroasă
c. boala de reflux gastroesofagian
d. enterocolita acuta cu Salmonella
e. boala Crohn
7. Starile preneoplazice implicate in geneza cancerului colorectal nu includ:
a. polipii colonici
b. diverticuloza colonica
c. polipoza adenomatoasa familiala
d. rectocolita ulcerohemoragica
e. antecedentele familiale de cancer colorectal

8. Dintre markerii tumorali utili in cancerul colorectal face parte:

a. PSA
b. AFP
c. CA 125
d. CEA
e. SCCA
9. Colonul iritabil este o boala:
 a. genetica
b. incurabila
c. functionala
d.asimpomatica
e. organica

10. Simptomatologia colonului iritabil nu include:

a. diaree
b. constipatie
c. tulburări alternante de tranzit
d. rectoragia
e. dureri abdorninale
11. Entecavirul se foloseşte tn tratamentul.
a. hepatitei acute A
b. hepatitei cronice B
c. hepatitei cronice C
d. hepatitei cronice B+D
e. hepatitei acute E
12. Sindromul biologic bilio-excretor include :
a. albumina serică
b. TGP
c. fosfataza alcalina
d. amoniemia
e. electroforeza proteinelor
13. Metoda ideală pentru identificarea varicelor esofagiene este:
a. ecografia abdorninală
b. endoscopia digestiva superioara
c. colonoscopia
d. CT abdominala cu contrast
e. radiografia baritata eso-gastro-duodenala

14. Tratamentul ascitei intr-o ciroza hepatica nu presupune:

a. spironolactona
b. furosemid
c. prednison
d. dieta hiposodata
e. paracenteza
15. Dintre factorii precipitanti pentru o enecefalopatie hepatica NU face parte:
a. dieta hipoproteica
b. abuzul de analgezice
c. constipatia
d. tratamentul diuretic agresiv
e. HDS
16. Dintre medicamenele utile in encefalopatia hepatoportala nu face parte:
a. lactuloza
b. rifaximina
c. metronidazolul
d. ribavirina
e. neomicina
17. Carcinomul hepatocelular se dezvolta pe urmatorii factori de risc , cu
exceptia:
a. hepatita A
b. hepatita C
c. hepatita B
d. ciroza alcoolica
e.hemocromatoza

18. Nu este o complicatie a unei litiaze veziculare:

a. colecistita acuta
b. icterul obstructiv
c. pancreatita acuta
d. colica biliara
e. hidropsul vezicular