Particularități clinice și antropometrice ale nou-născutului la termen și

examenul clinic al acestuia

Balan Bianca Maria, grupa 15, seria B, AMG, an III

Durata de gestație a viitoarei mămici este cuprinsă între 38 și 42 săptămâni, în cazul unui nou-
născut la termen.

Greutatea de la naștere are valori în intervalul 2500-4000 de grame, însă în prima săptămână
nou-născutul pierde circa 10% din greutatea inițială din cauza unui aport lichidian scăzut și a
eliminării lichidului extravascular. Această scădere a greutății nu reprezintă o problemă deoarece
deficitul ponderal este recuperat până la vârsta de două săptămâni. Nou-născuții la termen
asimilează aproximativ 30grame/zi în primele trei luni, 20grame/zi în lunile trei-șase și 10
grame/zi până la 12 luni. Urmează o creștere ponderală a câte 2 kiligrame/an începând de la doi
ani până la perioada pubertății.

Lungimea nou-născutului are valori cuprinse între 48-52 cm. Acesta crește în înălțime cu 25 cm
în primul an de viață, cu 10 cm în următorul an și 7,5 cm în anii trei și patru, ca până la începutul
pubertății lungimea acestuia să crească cu 5cm/an.

Perimetrul cranian variază între 34-36 cm, valori ce se modifică cu 2cm/lună în primele trei luni
de viață, 1cm/lună în lunile trei-șase și 0,5 cm/lună până la vârsta de 12 luni. La patru ani
extremitatea cefalică ajunge la creșterea aproximativ completă. Perimetrul toracic al nou-
născutului se încadrează între 33-34 cm, iar perimetrul abdominal între 31-32 cm.

Tegumentele nou-născutului sunt roz-eritematoase, iar în cea de-a doua zi tegumentele devin
mai uscate și se descuamează. La naştere se remarcă un înveliş grăsos, alb-gălbui denumit vernix
caseosa situat la plici, regiunea dorsală a toracelui și umeri.

La nivelul ochilor se pot observa edeme palpebrale şi hemoragii ale conjunctivelor bulbare,
fără semnificaţie patologică, iar glandele lacrimale îşi încep secreţia după 3 săptămâni postnatal.
Acuitatea vizuală la naştere se apreciază pe baza reflexelor fotomotor, cornean şi pupilar care
sunt prezente.

Vederea centrală progresează de la naştere, când percepe doar lumina, până la vârsta de 6 ani,
când atinge nivelul adultului. Capacitatea de fixare a privirii se dezvoltă progresiv:

1) la vârsta de 2-4 săptămâni fixează pentru câteva secunde un obiect plasat în câmpul său
vizual;
2) la 6 săptămâni îşi mişcă ochii după un obiect plasat în câmpul său vizual.
3) la vârsta de 3 luni sugarul prezintă mişcări convergente şi începe să distingă forma şi
culoarea obiectelor.

Cavitatea bucală prezintă un palat dur și moale ce trebuiesc inspectate, limba pare mare, iar
frenul poate fi scurt, dar, rar, trebuie incizat.

Examenul nasului constă în aprecierea permeabilității narinelor folosind o sondă.Obstrucţia

completă se întâlneşte în atrezia coanală bilaterală, care poate fi cauză de insuficienţă
respiratorie.
Pavilioanele urechilor sunt cartilaginoase, plicaturate. Examenul urechii trebuie să stabilească
prezenţa canalului auditiv. De la vârsta de 2 săptămâni, poate fi pus în evidenţă reflexul cohleo-
palpebral, care constă în tresărirea şi strângerea pleoapelor ca răspuns la zgomote neaşteptate.

Examenul coloanei vertebrale priveşte observarea integrităţii ei somatice şi funcţionale şi a unor

modificări patologice posibile (reductibile sau ireductibile la manevrele obişnuite), în funcţie de
vârsta copilului şi dezvoltarea tonusului său posturolocomotor se vor face aprecieri asupra
curburilor coloanei vertebrale, urmărindu-se eventualele vicii de poziţie.Examenul coloanei
vertebrale şi al scheletului membrelor se va efectua în diferite poziţii (culcat, în picioare şi mers),
cu care ocazie pot fi mai bine puse în evidenţă modificările urmărite.

Examenul membrelor inferioare şi superioare vizează aprecierea formei, simetriei şi

proporţionalitţii lor şi a fiecărui segment în parte, în raport cu vîrsta copilului şi legile creşterii
sistemului scheletal, fără a se neglija descrierea unor anomalii posibile constituţionale sau
dobîndite, privind unele curburi anormale, îngroşări diafizoepifizare etc, iar pentru membrele
inferioare prezenţa unei coxa vara, sau a unui geniis valgiim sau varus.
Examenul organelor genitale externe prezintă aspect de maturitate şi anume: la băieţi, testiculii
sunt coborâți în scrot, iar scrotul este plicaturat pe toată suprafaţa, iar la fetiţe, labiile mari
acoperă labiile mici şi clitorisul. Se întâlneşte frecvent o secreţie vaginală mucoasă, albicioasă
sau sangvinolentă, secundară hiperestrogeniei transplacentare.
Bibliografie:

„Noțiuni practice de puericultură” - Mărioara Boia, Daniela Iacob, Aniko Manea, Camelia
Budișan, Ileana Enătescu, 2019

„Ghid Practic de Pediatrie Washington editia. 2” - Andrew White, Tudor L. Pop, 2018

„Suport de lucrări practice pentru studenții facultății de medicină” - Diaconu Georgeta, Cîrdeiu
Eugen, 2015

„Ghid practic de nursing in pediatrie” - Cristina Solomon, 2016

„Pediatrie. Note de curs” - Cristina Oana Marginean, Rodica Toganel, Carmen Duicu, 2018
„Examenul clinic în pediatrie”- Carmen Ciofu

”Puericultură și Pediatrie pentru ASISTENȚII MEDICALI”- Mihaela Vasile, 2015

”Ghid de neonatologie pentru asistente”- Iulia Negrea, Geta Mitrea, Mihaela Patriciu, 2018

”Ghid practic de neonatologie”- Eric Eichenwald, Ann Stark, Anne Hansen, Camilia Martin,
Simona Vlădăreanu, 2019