№ 88. Apendicită acută flegmonoasă-ulceroasă.

• Apendicita acută este o afecţiune chirurgicală caracterizată prin

inflamaţia apendicelui vermiform, şi reprezintă una dintre cele mai
frecvente cauze ale patologiei abdominale acute.
Cauze:
• Factorul mecanic. apare în urmă obstrucţiei parţiale sau totale a lumenului apendicelui cu fecaliţi, ce este întâlnit în
aproximativ 30% din cazuri de apendicită acută la adulţi. Alte cauze ale obstrucţiei lumenului apendicular includ
hiperplazia foliculilor limfoizi din submucoasă, helminţii (Enterobius vermicularis, Taenia sau Ascaride), bridele,
tumorile (carcinoid apendicular sau tumoare a cecului). Toate acestea duc la formarea unei cavităţi închise, şi ca
urmare, dezvoltarea hipertensiei endoapendiculare şi a edemului parietal;
•  Factorul microbian. Rolul infecţiei microbiene este descris în teoria infecţioasă cu afectul primar a lui Aschoff.
Apendicita acută reprezintă un proces inflamator nespecific. Microorganismele pot pătrunde în peretele
apendicular pe cale enterogenă din colonul drept şi pe cale hematogenă (amigdalitele, faringitele, gripa,
reumatismul). Există un acord unanim de a considera factorul obstructiv şi cel infecţios drept elemente
determinante ale procesului inflamator apendicular;
•  Factorul chimic. Dezvoltarea AA se datorează pătrunderii conţinutului intestinului subţire în lumenul apendicular
şi alterarea mucoasei apendicelui ca rezultat a antiperistaltismului;
•  Factorul neurogen. Tulburările neuroreflexe corticale pot produce modificări neurotrofice în apendice ce rezultă în
proces inflamator.
• Consecinte:
 durere abdominală; inițial aceasta este vagă, difuză sau surdă, intermitentă sau colicativă (fiind o durere viscerală),
localizată periombilical (în jurul buricului) sau în hipogastru (sub buric), urmând ca într-un interval de 4-12 ore să devină
mai intensă, continuă și să localizeze în fosa iliacă dreaptă (prin iritarea peritoneului din jurul apendicelui apare durerea
somatică).
 anorexia (inapetența) este prezentă la majoritatea pacienților și precede apariția durerii.
 grețuri însoțite de vărsături repetate; de asemenea poate fi prezentă pierderea apetitului alimentar.
 constipație, durere de spate, o febră ușoară sau o meteorizare a abdomenului; la vârstnici, la copii și în anumite localizări
atipice (retrocecală, pelvină) poate apărea diaree.
 stare de oboseală și senzație de pierdere a energiei.
 № 88a. Apendicită cronică

Apendicita cronică este o noţiune, care descrie caracterul îndelungat al simptomaticii

specifice în fosa iliacă dreaptă. Existenţa apendicitei cronice este controversată. Pacienţii cu
fecaliţi în lumenul apendicelui vermiform pot prezenta simptome cronice sau recurente de
apendicită, dar aceşti bolnavi nu au inflamaţie cronică în sensul adevărat. Diagnosticul de
apendicită cronică cel mai frecvent este stabilit după resorbţia plastronului apendicular
• Cauze:
• Apendicita cronica poate sa apara din mai multe motive diferite, multe dintre situatii neavand o cauza clara.
• In general, apendicita cronica apare ca urmare a inflamatiei si a obstructiei apendicelui. Alte cauze posibile includ:
• • acumularea materiilor fecale, care apare atunci cand o persoana este constipata;
• • depozite de fecale calcificate;
• • traumatisme ale abdomenului; tumori;
• • ganglioni limfatici si glande marite;
• • viermi (paraziti) intestinali;
• • o acumulare de obiecte straine, precum samburi de cirese.

• Simptome
• Apendicita cronica poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi destul de usoare si pot fi usor confundate cu ale altor
afectiuni.
• Majoritatea persoanelor sufera de dureri abdominale usoare la inceput, iar acest lucru poate sa ramana singurul lor simptom.

• De obicei, durerea este localizata in partea inferioara dreapta a abdomenului, dar se poate raspandi in sus, spre buric. Durerea poate fi
blanda sau ascutita.
• Mai mult, persoanele cu apendicita cronica pot suferi urmatoarele simptome:

• - febra;

• - balonarea si sensibilitatea abdomenului;

• - senzatia de oboseala si lipsa de energie;

• - greata, varsaturi sau diaree;
• - stare generala de rau.

• Nu toate persoanele cu apendicita cronica au aceste simptome. In plus, simptomele pot sa dispara pe cont propriu si apoi sa reapara,
facand diagnosticarea mai dificila pentru medici.
• Cu toate acestea, avand in vedere ca apendicita cronica poate pune viata in pericol, este important ca persoanele cu dureri abdominale
recurente si cu simptomele de mai sus sa solicite asistenta medicala imediata, in special, daca simptomele devin mai severe.
•  
№ 222. Mucocel al apendicelui vermicular
• Mucocelul apendicular reprezintă o patologie rară, care se poate prezenta printr-o varietate de
semne clinice sau poate fi depistat incidental intraoperator. Mucocelul apendicular reprezintă o
dilatare a apendicelui care se datorează acumulării intraluminale a substanței mucinoase și poate fi
un proces atât benign, cât și malign. Incidența mucocelului apendicular este de 0.2-0.4% din
apendicele vermiculare înlăturate și constituie 8% din toate tumorile apendicelui. Mucocelul
apendicular în 10-15% din cazuri poate progresa spre pseudomixom peritoneal, care are un impact
major asupra rezultatelor tratamentului și supraviețuire. Pseudomixomul peritoneal are o incidență
estimată de un caz la un milion pe an. Nu există, totuși, o statistică relevantă privind frecvența
evoluării leziunilor mucinoase ale apendicelui spre pseudomixom.
• Se intervine chirurgical - prin laparotomie medianã se apreciazã tumoare chisticã durã în proectia
apendicelui cu concrestere în peretele abdominal în proectia fistulei externe (Fig. 4). Lichid liber,
implantante mucinoase în cavitatea peitonealã nu se apreciazã. La inspectia organelor bazinului
mic nu au fost relevate formatiuni chistice ovariene. A fost efectuatã hemicolonectomie dreaptã cu
limfodisectie si excizia "enbloc" a fistulei cutanate.
•  Diagnosticul acestor tumori rãmâne dificil din cauza naturii nespecifice a patologiei, mucocelul
apendicular fiind deseori o descoperire ocazionalã în timpul interventiilor chirurgicale si determinat
definitiv la examenul histologic al pieselor operatorii (18). La examenul USG, mucocelul
apendicular este descris ca formatiune chisticã cu ecogenitate internã variabilã (17), fapt descris si
în cazul pacientului nostru (formatiune chisticã ovalã de 30x40 mm în proectia apendicelui cu
ecogenitate redusã). Imaginea TC este specificã pentru mucocele apendicular, determinând
formatiune capsularã bine delimitatã cu densitate micã amplasatã în cadranul inferior drept
abdominal (19), fapt determinat si în prezentul caz (formatiune de volum binedelimitatã, în
proiectia apendicelui si cecului de 30x40 mm cu densitatea 32-45 UH, pasajul intestinal - liber).
Aspectul radiografic al mucocelului apendicular este caracteristic si nu prezintã dificultãti
diagnostice (19).
•  
№ 48a. Carcinom mucinos de colon (cu celule “ în inel cu pecete”)
• Carcinomul colonic cu celule în inel cu pecete se întâlnește relativ
rar, aproximativ în 1% de cazuri din numărul total. Se localizează
predominant în colonul drept. Macroscopic are aspect de o masă
gelatinoasă. Se deosebește prin evoluție agresivă, metastazele
apar rapid, sunt multiple și în mai multe organe.
• Cazue:
• -Imbatranirea
• -Dieta
• -obiezitatea
• -sedentarismul
• -Diabet zaharat
• -fumat
№ OP 31. Boala Crohn cu manifestări orale.
• cauze:

 istoric familial de boala Crohn . Rudele de gardul I ale bolnavilor cu boala Crohn (copii, frati, surori) au un risc crescut de
a dezvolta si ei boala;
 fumatul;
 administrarea anumitor medicamente;
 infectii;
 tulburari hormonale (este mai frecventa in randul femeilor);
 stresul accentuat;
 fumatul.
• Simptomele Bolii Crohn includ urmatoarele:

 Dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe intense si intermitente. Durerea abdominala
poate varia de la un caz la altul, intre o durere difuza si mai putin intensa, pana la o durere intensa si progresiva.
Abdomenul pacientilor cu boala Crohn, poate fi sensibil la palpare;
 Diaree, numar mare de scaune, de cele mai multe ori intre 10 si 20 de scaune moi, mucoase, mai rar mucopurulente (in
cazurile complicate). Uneori pacientul relateaza aparitia unor scaune nocturne;
 Scaderea apetitului alimentar, anorexie;
 Febra, mai ales pe parcursul perioadelor de acutizare (datorate inflamatiei). Febra ridicata poate semnifica aparitia unor
complicatii, precum infectia ulceratiilor intestinale sau formarea de abcese (colectii purulente);
 Scadere in greutate, datorata in special diareei si lipsei poftei de mancare;
 Anemia (scaderea numarului de globule rosii-hematii din sange), care apare secundar pierderilor de sange prin hemoragii
intestinale (de la nivelul ulceratiilor) si inflamatiei caracteristice bolii.
•