Curs 1.

Asepsia si antisepsia
• Asepsia şi antisepsia: istoric,
• Metode şi echipamente de asepsie;
• Metode şi substanţe clasice şi
moderne de antisepsie;
• Rolul asistentei medicale în
pregătirea chirurgului şi a câmpului
operator în vederea intervenţiilor
chirurgicale.
 Istoric
• Înainte de Hipocrate, cei care practicau medicina recomandau
pentru prevenirea infectării plăgilor, spălarea acestora cu apă
caldă şi pansarea lor cu bucăţi de pânză albă.
• Hipocrate, era recomandat spălarea plăgilor cu apă caldă şi vin
vechi iar echipa chirurgicală trebuia să se spele pe mâini înainte
de operaţie iar plăgile erau pansate cu pânză alba
• În perioada evului mediu se descoperă noţiunea de infecţie şi a
fenomenului de contagiune de către Ambroise Paré.
 Istoric
• Lister ( 1827 – 1912 ) în Anglia
este cel care a utilizat primele
metode de antisepsie prin
folosirea acidului carbolic în
tratamentul plăgilor
• Un mare pas în descoperirea şi
folosirea metodelor de
combatere a infecţiilor a fost
făcut prin inventarea
microscopului de către Van
Leeuwenhoek
 Istoric
• Semmelweis este cel care a introdus în
clinica sa obligativitatea spalarii
mâinilor cu apă şi săpun şi apă
clorurată înainte de a începe un act
chirurgical sau obstetrical
• Louis Pasteur este considerat părintele
asepsiei, fiind primul care a descoperit
diverse familii de germeni şi a
demonstrat relaţia de cauzalitate între
aceştia şi apariţia diverselor boli
 Definitii

• Dezinfectia – metoda de neutralizare indepartare sau distrugere a germenilor

patogeni indiferent de locul unde se afla acestia
• Foloseste mijloace fizice, chimice, biologice sau farmacologice
• Urmareste distrugerea germenilor patogeni
• Poate fi : - speciala – aplicata in focar epidemic pentru germeni cunoscuti sau
nu
- generala – aplicata pentru toate manevrele chirurgicale, adresata tuturo
germenilor pentru a face profilaxia infectiei

• Sterilizarea urmareste distrugerea tuturor germenilor

 Definitii

• Asepsia (a= fara, sepsis= putrefactie) – metoda profilactica care

foloseste pentru indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de
pe maini, imbracaminte, instrumente si orice alt obiect ce intra in
contact cu pacientul sau campul operator
• Antisepsia (anti=impotriva, sepsis=putrefactie) – metoda curativa
care folosind mijloace chimice distruge agentii patogeni de pe
miinilie chirurgului, campul operator, si obiectele care vor veni in
contact cu campul operator
 Definitii
• Antisepticele = Substanţe care distrug microorganismele, dar nu
sunt toxice pentru organismul viu, ele fiind utilizate în aplicaţii
pentru tegumente şi mucoase şi pentru spălarea plăgilor

• Dezinfectantele = Substanţe bactericide mai puternice, iritante

pentru organismul viu, din această cauză fiind utilizate pentru
distrugerea germenilor de pe obiecte, suprafeţe, produse
 Antiseptice caracteristici

• Să aibă capacitate bactericidă

• Să fie lipsite de miros neplăcut
• Să aibă proprietăţi antiseptice în orice mediu
• Să fie uşor solubile în apă şi să dea amestecuri stabile
• Să nu acţioneze asupra ţesuturilorSă fie ieftine şi uşor
transportabile
Sterilizarea

• Mijloace fizice : mecanice, caldura (uscata si umeda), raze

gamma

• Mijloace chimice
 Mijloace fizice - mecanice
• Curatarea mecanica si spalarea
• Pregatire instrumentar in vederea sterilizarii
• Spălarea se întrebuinţează pentru pregătirea instrumentelor, a
rufăriei şi sticlăriei de laborator în vederea sterilizării, dar şi pentru
curăţirea mâinilor chirurgului şi a câmpului operator.
• Pentru aceasta se utilizează apă şi săpun, detergenţi
• Pentru curăţirea mecanică a instrumentarului se mai foloseşte şi
amoniacul, sol. 2%.
 Mijloace fizice - caldura
• Acţionează prin precipitarea proteinelor din membrana bacteriilor,
precipitare care apare după atingerea temperaturii de 50° C .
• Rezistenţa la căldură a bacteriilor este diferită, cele bogate în apă
fiind mult mai sensibile decât cele liofilizate sau cele care conţin
puţină apă
Tipuri de mijloace fizice folosind caldura
• Căldura uscată: flambarea, incălzirea la roşu, fierul de
călcat, pupinel ( etuva cu aer cald ), incinerare

• Caldura umeda: fierbere, pasteurizare, tindalizare

sterilizare prin vapori sub presiune (autoclavare)
 Mijloace fizice- caldura
• Flambarea Constă în trecerea prin flacără a
instrumentelor metalice. Astăzi este indicată numai în
flambarea gurii eprubetelor şi a gâtului fiolelor
• Incalzirea la rosu realizează o sterilizare rapidă şi
relativ sigură, dar strică instrumentele şi din această
cauză se foloseşte numai pentru sterilizarea ansei
bacteriologice
 Mijloace fizice
• Fierul de calcat este utilizat în situaţii când nu avem alte
mijloace de sterilizare sau atunci când capacitatea acestora este
depăşită. Realizează o temperatură de crescuta asigurând în
condiţii improvizate distrugerea germenilor de pe ţesături. Se
foloseşte la sterilizarea lenjeriei nou- născuţilor sau materialelor
pentru pansarea unor plăgi

• Incinerarea – material cu risc biologic,

 Sterilizare prin caldura uscata - pupinel
• Aparatul folosit la sterilizarea cu aer cald. Este o metodă larg utilizată atât în spital
cât şi în unităţi fără paturi.
• Este alcătuit din
• Carcasă= o cutie de formă paralelipipedică cu pereţi dubli, între care circulă aerul
cald. În interiorul cutiei există rafturi unde se aşează obiectele.
• Sistemul de ventilaţie= un ventilator care uniformizează temperatura aerului
favorizând circulaţia continua
• Sistemul de măsurare al temperaturii= un termometru cu mercur al cărui rezervor este
plasat în interior iar scala gradată în exteriorSursa de căldură= rezistenţă electrică
• Sistem de reglare şi control
• La Pupinel putem steriliza:-instrumentar chirurgical metalic-obiecte din sticlă,
ceramică
PUPINEL TEMPERATURI
• 160° C timp de 1h

• 160° C timp de 1h
• 170 ° C timp de 40’
• 180 ° C timp de 20’
• 180 °C timp de 30’-40’
 Sterilizarea prin caldura umeda- fierberea
Prima metodă de sterilizare utilizată. Astăzi se utilizează
doar în mod excepţional. Deoarece apa nu depăşea 100°C, o
parte din bacterii şi virusuri nu erau distruse.
Se sterilizau: seringi, tuburi de cauciuc, instrumentar
chirurgical. 30-40 minute din momentul cand incepe sa
fiarba apa
 Sterilizarea prin caldura umeda- autoclavul
• Aparatul utilizat pentru sterilizarea cu vapori de apă sub presiune.
Este metoda cea mai utilizată astăzi pentru sterilizarea unor
materiale şi a instrumentelor chirurgicale. Practic peste 120°C sunt
distruşi toţi germenii, inclusiv bacteriile sporulate şi virusurile.

• Se sterilizeaza la autoclav: inventarul moale, seringi, tuburile de

dren, mănuşi de cauciuc, sonde de diverse tipuri, instrumentar
pentru chirurgia clasică şi laparoscopică
 Autoclav
• Autoclavul este alcătuit din:- un cazan cu peraţi
dubli, cazanul interior fiind în comunicare cu
spaţiul dintre cei 2 pereţi-
• Capacul- Manometru- Robinet pentru reglarea
presiunii- Supapă de siguranţă- Sursa de căldură
( arzător cu gaze sau rezistenţă electrică )
• Controlul sterilizării se poate face prin mijloace
fizice (termometru), chimice ( modificări de
culoare a unor substanţe la anumite temperaturi),
biologice ( bacili distruşi la anumite temperaturi ).
Mijloace fizice - radiatiile

• Neionizante ultraviolet, infrarosii

• Ionizante GAMMA
 Radiatii neionizante
RAZELE ULTRAVIOLETE –
Utilizate în principal pentru purificarea
aerului și de purificare a apei în spitale.
Sursele sunt lămpile cu vapori de mercur
sau cadmiu
RADIATII INFRAROSII
Rol de a purifica aerul din sala de operație.
Sunt eficiente, cu toate acestea, nu au
capacitatea de penetrare.
 Radiatii ionizante
Cel mai utilizat tip de radiaţie ionizantă pentru obţinerea sterilizării este radiaţia gamma
(γ); distrugerea microbilor se realizează pe capacitatea de ionizare şi excitare a atomilor
materiei cu care radiaţia vine în contact
Formele vegetative sunt mai sensibile decât formele sporulate iar rezistenţa virusurilor se
apropie de cea a sporilor.
Avantajele constau în puterea mare de penetrabilitate, (folii plastic, hartie)
Se pot steriliza sonde de cauciuc, mănuşi chirurgicale, câmpuri operatorii,
instrumente chirurgicale, seringi de plastic, materiale de sutură – sterilizare la rece
 Mijloacele chimice
1. Oxidul de etilena
• Este un gaz cu mare putere de penetrabilitate.
Poate penetra prin: mase plastice, cauciuc,
lemn, hârtie, textile. Sterilizarea se face cu un
aparat special cu funcţionare automată,
asigurând temperatura în etuvă de 40°C.
• Dezavantaje:durata ciclului de lungă durată,
cost pericole potențiale pentru pacienti si
personal
• Avantaj – se pot steriliza echipamente medicale
sensibile.
B.Aldehidele
• Cea mai folosită este glutaraldehida.
Are acţiune bactericidă, fungicidă,
viricidă. Realizează dezinfecţii chir şi în
prezenţa unor substanţe organice cum
ar fi: sânge, plasmă, urină.
• Se pot steriliza instrumente pentru
chirurgia laparoscopică şi materiale din
plastic.
c. Formolul

Se utilizează foarte puţin odată cu

introducerea glutaraldehidei. Astăzi se mai
foloseşte doar la dezinfecţia încăperilor.
Agenti chimici – cai de actiune
• În acţiunea agenţilor chimici asupra bacteriilor trebuie luaţi
în considerare o serie de factori
• Factori care ţin de substanţa chimică (concentraţia,
solubilitatea, etc. )
• Factori care ţin de germenele microbian (numărul, specia,
etc. )Factori care ţin de mediu ( temperatura, pH, etc. )
•.
 Agenti chimici
• Principalele mecanisme de acţiune sunt:
a.Denaturarea proteinelor- substanţele alterează profund
protoplasma prin precipitarea proteinelor, suprimând activitatea
metabolică
b.Blocarea enzimelor celulare- substanţele blochează grupările
proteice chimic active ale enzimelor ducând la blocarea funcţiei
c.Acţiune tensioactivă- substanţele solubilizează lipidele din
membrana celulară, provocând dezorganizarea funcţiei de
membrană
 Agenti chimici
1.Substanţe pe bază de iod – cele mai eficiente antiseptice .
Acţionează asupra fungilor şi bacteriilor, inclusiv formele
sporulate. Pentru majoritatea sunt bactericide. Iodul pătrunde în
anfractuozităţile tegumentelor şi în porii glandelor, distrugând
germenii din glomerulul acestora. Există în diverse combinaţii:
- Tinctura de iod Soluţie alcoolică 2%+ iodură de sodiu 2%,
folosită curent pentru tegumente
Agenti chimici
1. Substanţe pe bază de iod .
- Soluţie Lugol Alcătuită din iod 5% şi iodură de potasiu 10%
dizolvate în apă, cu slabă activitate antiseptică – chir. tiroidiana
- Iodoforii Combinaţii ale iodului cu detergenţi,
polivinilpirolidonă, realizând substanţe active în timp, cu
activitate antiseptică puternică, în soluţii slabe putând fi
utilizate şi la spălarea plăgilor. Cel mai cunoscut produs este
Betadina
 Agenti chimici
2. Alcoolii
• Alcoolul etilic este unul din cele mai folosite antiseptice pentru tegumente.
• Concentraţia optimă este de 70-100%, este bactericid dar nu omoară sporii.
• Actioneaza prin denaturarea proteinelor bacteriene.
• Antisepsie piele înainte de punctie, injectii
• Alcoolul izopropilic este preferat deoarece este un solvent de grăsime
bună, mai bactericid și mai puțin volatil. Folosit pentru dezinfectarea
termometrului.
 Agentii chimici
3. Substante pe bază de clor

- Hipocloritul de sodiu Este o soluţie apoasă de clor tamponată cu

bicarbonat de calciu; produce dizolvarea ţesuturilor necrozate şi
dezodorizează plăgile.
- Cloramina B Sub formă comprimate de 500 mg. Are acţiune bactericidă în
special asupra bacililor gram-negativi şi BK. Se pot folosi soluţii 0,2-2 %
- Clorhexidina Compus al clorului cu acidul acetic. Are o bună toleranţă
locală. Soluţia 0,05% se utilizează pentru plăgile şi suprafeţele arse
Agenti chimici
4. Substanţe care degajă oxigen.
Oxigenul acţionează în special asupra germenilor anaerobi. Se utilizează în
tratamentul plăgilor infectate cu anaerobi sau delabrante. Cele mai utilizate
sunt:
- Apa oxigenată Soluţie apoasă 3% peroxid de hidrogen. Are acţiune bactericidă
dar şi mecanică datorită efervescenţei produsă în ţesuturi. De asemenea are şi
acţiune uşor hemostatică.
- Acidul boric Sub formă de soluţii 2-3 % pentru spălarea plăgilor
- Permanganatul de potasiu Se utilizează sub formă de soluţii 1-3 %0 pentru
spălături vaginale, uretrale şi spălarea plăgilor
Agenti chimici
5. Mercurul
Se foloseşte sub forma sărurilor de mercur, care au în
special acţiune bacteriostatică. Cele mai folosite sunt:
- Mercurocromul cu acţiune puternic bactericidă în
special asupra stafilococului. Se folosesc soluţii apoase şi
hidro alcoolice 2-4%
- Fenosept este o soluţie apoasa de borat fenil mercuric
0,2%. Are acţiune bacteriostatică şi fungistatică.
. 6. Detergenţii
Posedă înalte calităţi bactericide şi bacteriostatice, emulsionează grăsimile şi
uleiurile, dezorganizează membrana, inactivează enzimele, etc.
Cei mai utilizaţi sunt:
- Bromocetul Soluţie hidroalcoolică de bromură de cetilpirinum 0,1% utilizată în plăgi
- TEGO 103G Soluţie 0,1 % utilizată pentru dezinfecţia lenjeriei şi a tegumentelor
- Deconex
- Surfanios Soluţie 2%
- Hexanios Soluţie diluată 0,5%
 Pregatirea salii de operatii
• În sala de operaţie trebuie să se găsească numai utilajul necesar
pentru executarea operaţiei. Cu cât mai puţin utilaj se află în
sala de operaţie, cu atât mai uşor se asigură curaţenia. În timpul
când se operează este interzis accesul în sala de operaţie.
• În timpul lucrului se respectă curăţenia, compresele şi
tampoanele de tifon îmbibate cu sânge sau secreţie din plagă se
aruncă în ligheane speciale. Exsudatul şi puroiul din plagă sau
cavităţi se colectează cu aspiratorul  într-un vas închis.
 Pregatirea salii de operatii
• 1.Curăţenia curentă în timpul operaţiei: infirmiera strânge
tampoanele şi compresele întâmplător căzute pe podea şi şterge
podeaua murdară de sînge sau exudat.
• 2. Curăţenia sălii de operaţie după fiecare operaţie.
• 3.Curăţenia zilnică după terminarea operaţiilor obişnuite sau
urgente.
Pregatirea salii de operatii
• 4. Curăţenia generală a sălii de operaţie, care se face conform
unui plan într-o zi când nu se fac operaţii, o dată pe săptămână.
• 5. Dimineaţa înainte de a începe lucrul, suprafeţele
orizontale(duşumeaua, mesele, pervazurile) se şterg cu o cârpă
umedă, pentru a strînge praful depus peste noapte. Această
metodă se numeşte prealabilă.
• Temperatura aerului din sala de operaţie trebuie să fie între
22 – 250C la o umeditate de 50% şi cu o ventilaţie ce asigură
schimbul aerului de 3-4 ori pe oră.
• Locul unde se va efectua viitoarea incizie va fi ras şi pregătit mecanic
printr-o baie generală în preziua operaţiei
• Bolnavul va fi îmbrăcat într-un halat steril. În sală tegumentul se va
antiseptiza apoi peste regiunea viitoarei incizii se aplică un câmp ce
conţine în centru o fereastră acoperită cu o folie de plastic
transparentă, folie ce aderă la tegumente.
• Asistentul medical trebuie să–şi pregătească mâinile inainte de a
efectua un gest medical invaziv bolnavului.
• Înaintea oricărui act operator, chirurgul nu pansează plăgi septice nu efectuează
TR sau TV. Mâna trebuie să fie îngrijită, să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu aibă
plăgi.
• La blocul operator, în compartimentul de filtru, chirurgul îşi schimbă
echipamentul cu unul steril şi cu încălţăminte ce va fi utilizată numai în blocul
operator.
• Antiseptizarea mâinilor chirurgului se face prin spălare cu apă sterilă, săpun şi
lufe timp de 15 minute. În ultimii ani, odată cu perfecţionarea antisepticelor,
acestea au început să fie din ce în ce mai utilizate, având avantajul de a asigura
o bună sterilizare a tegumentelor într+un timp foarte scurt ( 1-2 minute ).