PATOLOGIA STOMACULUI SI A INTESTINULUI SUBTIRE

ULCERUL DUODENAL

Termenul de ulcer = existenta unei ulceratii, adica a unei pierderi de substanta care intereseaza
mucoasa stomacului si duodenului. 
Este o afectiune cronica si recurenta, profunda si bine delimitata a bulbului duodenal si a  canalului
pyloric. Afecteaza la fel de frecvent ambele sexe, apare rar inainte de 15 ani. 
Etiopatogenie 
- un dezechilibru intre factorii agresivi (HCl si pepsina) si factorii de protectie (mucusul gastric,
bicarbonatul si prostaglandinele) 
- infectia cu Helicobacter Pylori 
- cresterea nivelului gastrinei bazale si a celei stimulate de mese 
- factori genetici - UD apare de 3 ori mai frecvent la rudele de gr. 1 ale pacientilor cu UD
- grupa sangv. O 
- la barbatii albi
- incidenta crescuta la cei cu HLA-B 25 pozitiv
- fumatul 
- anxietatea si stresul psihic - exacerbeaza activitatea UD 
Simptomatologie 
- durerea epigastrica cu caracter de eroziune, taietura sau arsura-apare la 90 min. pana la 3 ore dupa
masa si trezeste deseori pacientul noaptea; se amelioreaza la cateva min. dupa masa sau  dupa
administrare de antiacide; poate dura zile, sapt. sau luni cu perioade de acalmie (periodicitate-imbraca
un caracter sezonier, primavara si toamna - marea periodicitate) 
- rar - scadere ponderala 
- multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer!!!!! 
Diagnostic 
-prin anamneza corecta 
-ex. baritat al tractului gastrointestinal superior: crater discret al portiunii initiale a bulbului  duodenal 
-EDS cu biopsie 
-Teste pt. H.pylori 
-Test respirator cu uree (cu C 13 sau 14) 
-Biopsie + histologie + cultura 
-Serologie 
Tratament 
Obiective: 
1.Eradicarea H.pylori 
2.Vindecarea bolii
A.Tratament medicamentos - tripla asociere - BISMUT 2 TB/ZI DE 4 ORI/ZI + METRONIDAZOL
250mg - 1CP. DE 3 ORI /ZI (SAU CLARITROMICINA - 500 MG. DE 2  ORI /ZI) + AMOXICILINA

1
1G DE 2 ORI/ZI (SAU TETRACICLINA) - 7-10 ZILE ASOCIATE CU UN ANTAGONIST DE
RECEPTORI H 2 (OMEPRAZOL) - TIMP DE 6  SAPTAMANI - asigura o rata de eradicare de 90% 
B.Tratament chirurgical 
1.Vagotomie cu antrectomie - 2 procedee: 
- Anastomoza Billroth 1 - se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul iar continuitatea tractului 
gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la duodenul proximal 
- Anastomoza Billroth 2 - continuitatea se reface cu o ansa jejunala 
2.Vagotomie cu piloroplastie 
3.Vagotomie gastrica proximala (supraselectiva) 

ULCERUL GASTRIC 
Este mai frecvent la barbati, intre 50-60 ani. 
Etiopatogenie 
-Dezechilibru intre factorii agresivi si cei protectori gastrici
-Infectia cu H.pylori 
-Secretia gastrica acida este normala sau redusa fata de UD 
-Medicamente (salicilati si alte AINS) 
Simptomatologie 
-Durerea epigastrica - poate fi precipitata sau accentuata de ingestia alimentelor iar ameliorarea 
durerii dupa alimentatie sau dupa antiacide este mai putin frecventa 
-Greata, varsaturi 
-Scadere ponderala ca rezultat al anorexiei 
-Semne de HDS ( hematemeza , melena) in caz de perforatie (in 25 % din cazuri)
Diagnostic 
-Anamneza 
-Ex. radiologic baritat - este frecvent localizat la nivelul micii curburi 
-EDS cu biopsie - se iau cel putin 6 biopsii din marginea interna a ulcerului
-Teste de diagnostic a H. pylori 
Tratament 
A.Tratament igieno-dietetic si medicamentos 
-Intreruperea utilizarii medicamentelor cu potential ulcerogen 
-Evitarea cofeinei, alcoolului 
-Tripla asociere din UD + inhibitor de receptori H 2 
B.Tratament chirurgical - rar este indicat - se foloseste antrectomia cu anastomoza Billroth 1

2
CANCERUL GASTRIC  
Adenocarcinomul gastric (uzual denumit cancer gastric ) este responsabil pentru 95% din nr.  total de
tumori gastrice maligne. Este mai frecvent la barbati, intre 60-70 ani. 
Etiologie 
-Consumul de alimente conservate, afumate si condimentate 
-Ulcerul gastric, gastrita atrofica produsa de H.pylori 
-Fumatul, gastrectomia partiala in antecedente 
-Expunerea la radiatii, istoric familial,etc. 
Stadializarea CT a cancerului gastric: 
Std.1 – Formatiune intraluminala, fara ingrosarea peretului 
Std. 2 - Ingrosarea peretului >1 cm 
Std. 3 - Invazia directa a structurilor adiacente
Std. 4 - metastaze la distanta. 
Manifestari clinice 
-Anorexia cu scadere ponderala - in 95% din cazuri 
-Hematemeza masiva - la 5% din pacienti 
-Greata si varsaturi - cand leziunile distale obstrueaza pilorul 
-Durerea este tardiva si rareori intalnita 
-La palpare se poate simti frecvent o masa tumorala abdominala (in 50% din cazuri)
-Ganglionul Virchov - Troisier in fosa supraclaviculara stg. - semn de metastaza Diagnostic 
-EDS cu biopsie 
-Rdg. cu bariu 
-CT abdominala - pt.stadializarea preoperatorie 
-Ecografie endoscopica - ofera date despre profunzimea penetratiei tumorale prin peretele gastric 
-Laparoscopia - ca o tehnica de stadializare pt.a determina metastazele mici intraperitoneale si  hepatice
nevizualizate la CT 
Tratament 
-in primul rand chirurgical - gastrectomia radicala subtotala - este excizat 50-85% din stomac + 2  cm
din duodenul proximal iar continuitatea este restabilita prin gastrojejunostomie 
-splenectomia si gastrectomia totala - cand lez.este extinsa 
-radio- si chimioterapia - sunt putin utile, doar in scop paliativ - se folosesc 5- fluorouracil,
adriamicina, mitomicina C, citozin-arabinozida, etc.

3
BOALA CROHN  
Este un sindrom anatomo-clinic caracterizat printr-o inflamatie granulomatoasa, nespecifica,
necrozanta si cicatrizanta,cu evolutie subacuta sau cronica. 
Etiopatogenie 
-necunoscuta 
Simptomatologie 
-variata si inselatoare!!!!! 
-Forma acuta - ap.mai ales in copilarie, cu debut brusc si semne de apendicita acuta (durere, greata,
varsaturi, febra, aparare sau contractura musculara in fosa iliaca dr.); frecvent apare diareea apoi 
adenopatia mezenterica satelita, lipsind modificarile vasculare. 
-Formele cr. 
-Forma colitica - dureri in fosa iliaca dreapta la 5-6 ore dupa mese
-diareea cu scaune sangvinolente 
-Forma ocluziva - este expresia stenozei foarte stranse a lumenului intestinal 
-Forma pseudotumorala (supurata) - prezenta plastronului in fosa iliaca dreapta sau in pelvis, cu 
tendinta la fistulizare-se manifesta prin dureri, fenomene subocluzive si diaree 
Diagnostic 
-In forma colitica - ex.baritat per os - evidentiaza stenoza filiforma a unei anse ileale, lipsa de 
omogenitate a lumenului, cu aspect polilacunar 
-laparotomie exploratorie 
-In forma ocluziva - examenul radiologic pe gol - niveluri de lichid si gaze in intestine (niveluri  hidro-
aerice), stenoza filiforma a ileonului, dilatatia anselor supraiacente 
-In forma supurata - ex. baritat si fistulografie 
Tratament 
-se stabileste in functie de forma clinica 
A. In formele acute – tratament medicamentos  
 -in peritonita acuta prin perforatie sau necroza ileala - rezectie interventie  chirurugicala de urgenta 
B.In formele cronice - initial tratament medicamentos 
 -tratament chirurgical in al 2-lea sau al 3-lea an de evolutie - rezectie  intestinala sau derivatie
intestinala 
-Indicatia intestinala chirurgicale este data de: 
 -Formele colitice 
 -Repetarea hemoragiilor 
 -Agravarea starii de denutritie
 -Persistenta fenomenelor subocluzive 
 -Instalarea ocluziei sau a altor complicatii(abcese,fistulizari) 
 SARCOMUL INTESTINAL 
 Este o tumora maligna a intestinului subtire ce apare mai des la varstele tinere.

4
Simptomatologie 
-Tulburari dispeptice - dureri abdominale difuze, intermitente, alternanta de diaree cu constipatie,
greata,  
-Subocluzii intermitente - colici intestinale cu sediul mezogastric urmate de borborisme, emisie  de
gaze si materii fecale (sdr. Konig) 
-Hemoragii digestive cu anemie secundara hipocroma 
-Rar - tumora palpabila pe intestine 
Diagnostic 
-Radiografie abdominala pe gol (in ortostatism si in decubit lateral) 
-Examen baritat - stenoza tumorala intestinala: -dilatatie cu staza in ansa supraiacenta obstacolului  -
stenoza in unghi mai mult sau mai putin ascutit
Tratament 
-chirurgical - extirparea tumorii si a intestinului adiacent patologic, ablatia larga a teritoriului 
mezenteric afferent

TUMORILE BENIGNE DE INTESTIN SUBTIRE 

Sunt mai frecvente decat cele maligne, aparand mai ales la femei. 
Sunt: 
 -Polipii adenomatosi 
 -Sdr.Peutz-Jeghers 
 -Leiomioamele 
 -Fibromul 
 -Polipii adenomatosi 
Se prezinta fie ca o tumora unica (polip solitar), fie ca formatiuni multiple (polipoza difuza).
Aspecte clinice 
-o parte din ei sunt complet asimptomatici, fiind descoperiti cu ocazia unei interventii  chirurgicale sau
la necropsie, 
-frecvent tabloul clinic este complicat de sangerari intestinale, ocluzii sau subocluzii si  degenerare
maligna 
Tratament
-polipectomie 
-se recomanda sa fie examinate si celelalte segmente digestive.