SEF DE LUCRARI

DR.ADINA PURCAREANU
INCIDENTA SI EPIDEMIOLOGIE
Incidenta si mortalitatea cancerului gastric au scazut
semnificativ in ultimele 7 decade
- 8/100000; a 7-a cauza de deces prin cancer
Incidenta este variata pe zone geografice – Japonia,
China, Chile, Irlanda
- clase sociale sarace
- varsta – 75 % au > 50 ani
Raport barbati/femei =2/1
Supravietuire la 5ani < 20%
 ETIOLOGIE
1. FACTORI DE RISC DE MEDIU
 Ingestia pe termen lung de alimente uscate, sarate, afumate (bogate in nitrati)
 Ipoteza – transformarea nitratilor alimentari in nitriti de catre bacterii
1. surse exogene de bacterii ce convertesc nitratii (alimente contaminate) –
au scazut prin imbunat metodelor de conservare si refrigerare
- infectia cu H pylori?
2. fact endogeni favoriz – scaderea acidit gastrice
- gastrectomie partiala (15-20 ani )
- gastrita atrofica/ anemia pernicioasa – metaplazie intestinala
- admin prelung de bloc H2?

 Aport scazutde fructe proaspete,legume, de vit.A si C; refrigerare

 Clase socio-economice sarace

 Fumatul
 ETIOLOGIE
2. FACTORI GENETICI
Cancer gastric familial – mutatie la niv genei E-
cadherin
Asocierea cu cancerul colorectal nepolipozic ereditar
Grup sangvin A
CG de 3 ori mai frecvent la rudele de gradul I
Mutatie a genei p53 e prezenta la CG, chiar si la cel
incipient
 ETIOLOGIE
3.CONDITII PREDISPOZANTE
Ulcerul gastric – rel cauza-efect nedemonstrata;UD
Polipi adenomatosi – daca au >2 cm; sunt multipli;
aspect vilos AP
B Menetrier – pliuri gastrice polipoidale
Grup sangvin A >O
Gastrita cronica atrofica, cu sau fara metaplazie intest
Anemia pernicioasa
Postgastrectomie dupa 15-20 ani
 ANATOMIE PATOLOGICA

85% adenocarcinoame;
15% limfoame nonH, leiomiosarcoame
ANATOMIE PATOLOGICĂ- ADENOCARCINOM
Tipul difuz
- Celulele individuale
infiltrează şi îngroaşă
peretele stomacului,
- Mai frecvent la tineri
- Afectează tot stomacul,
- Pierderea
distensibilităţii peretelui
gastric (linita plastică)
- Prognostic prost
Tipul intestinal
- Structuri tubulare cu
aspect glandular
- Cel mai frecvent leziuni
ulcerative
- Mai frecvent în antru şi
pe mica curbură
- Adesea precedate timp
îndelungat de un proces
preneoplazic
 ANATOMIE PATOLOGICA
Localiz – 30% - antru
- 20% - port de mijloc
- 37% - 1/3 proximala
- 13 % - tot stomacul
Metastazarea nu depinde de marimea tumorii
 ANATOMIE PATOLOGICA
 Clasificarea cancerului gastric precoce (limitat la mucoasa si
submucoasa)
I. Protruziv
II. Superficial – supradenivelat
- plat
- subdenivelat
III. Excavat
 CLINIC
In stadiile incipiente – asimptomatic
Disconfort in etajul abd superior - vag initial
- satietate postprandiala
- durere constanta, de intensit mare,
uneori cu caracter ulceros
Anorexie, greata
Scadere ponderala – semn tardiv
Varsaturi – T de pilor
Disfagie – T cardiala
 CLINIC
Hematemeza si melena – rar; hemoragii oculte – manifestari
determ de anemie
Manifestarile metastazelor - 1.extensie directa la organele
adiacente – pancreas, ficat, colon, peritoneu; ---
2.prin limfatice – adenop supraclaviculara stg Virchow;
- adenop intraabd
- metast ovariana – T Krukenberg
- metast periombilicala – noduli Sister Mary
Joseph
- T palpabila la tuseu rectal sau vaginal – T
Blumersemin
3. diseminare hematogena – ficat
Metastaze P si osoase
 CLINIC
Masa T palpabila – semn tardiv
Casexie

Rar – tromboflebita migratorie

- anemie hemolitica microangiopatica
- acanthosis nigricans
 DIAGNOSTIC
Teste de laborator

Anemie feripriva
Anemie hemolitica microangiopatica
AST, ALT, FALC, GGT – metastaze F
Hipoalbuminemie – malnutritie
ACE , CA 72-4 – mai utile pt monitorizare postoperat
 DIAGNOSTIC

Tranzit baritat cu dublu contrast – lez mici si detalii

de mucoasa
EDS – nec la ulcerul gastric (chiar cu asp Rx si EDS
benign) – cu biopsii si periaj cu citologie (rata de
vindecare de 80% la lez limitate la mucoasa si
submucoasa)
- diag pt 95-99% din CG
- screening in Japonia
 DIAGNOSTIC
TEP
RX toracica,
 CT – invazia toracica, abd si pelvis
Ecoendoscopia – profunzimea invaziei la niv peretelui
si al ggl
Paracenteza- carcinomatoza peritoneala
 TRATAMENT CHIRURGICAL
Rezectie totala a T si a ggl adiacenti < 1/3 din pac
Gastrectomie - subtotala pt T distale – suprav 20%
- totala pt T proximale +
pancreatectomie distala si splenectomie – suprav<10%
Rezectie gastrica limitata paleativa – sangerare,
obstructie
 TRATAMENT MEDICAL
 Fluoropirimidina oral postgastrectomie – creste suprav la 3
ani de la 70 la 80 %
Epirubicina + cisplatin + fluorouracil pre si postoperat creste
suprav la 5 ani de la 23 la36% la pac cu CG rezec
Fluorouracil si leucovorin + radioterapie creste suprav
Trastuzumab creste suprav CG HER2poz avansat cu aprox 2
luni
Radioterapia – inefic; doar ca paliatie (sangerare,obstr,
durere)
Nutritie jejunala sau parenterala; corectie metab
Monitorizare densitate osoasa, vit B12, folat, fier,calciu
 PROGNOSTIC
Suprav la 5 ani este <10%
Fact prognostici – localiz T si afect ggl ; CG distal fara
afect ggl are progn m bun decat cel proximal
-adancimea invaziei peretelui
-CG precoce – suprav de 50% ; rezectia
chirurgicala poate fi curativa
-localiz la mucoasa –
rezectie mucosala endoscopica
 LIMFOMUL GASTRIC

<15% din cancerele gastrice

<2% din limfoame; cea mai frecventa localizare
extranodala
Frecventa a crescut in ultimii 20 de ani
La varste mai tinere; tot barbati
 DIAGNOSTIC
Clinic nu poate fi diferentiata de adenocarcin
Rx de contrast – pliuri ingrosate cu ulceratii
EDS cu biopsie (biopsiile superficiale pot rata
infiltratul limfoid profund)
- T vegetanta ulcerata la niv antrului sau
corpului gastric
- proces difuz la niv submucoasei gastrice si
chiar la niv duodenului
 DIAGNOSTIC
AP – majoritatea e reprez de limfom nonH cu celule B

Histologic – T bine diferentiate superficiale MALT = mucosa –

associated lymphoid tissue
- limfom cu celule mari
H pylori e incriminat in cresterea riscului de limfom gastric; in
mod particular a limfomului MALT
Test cu imunoperoxidaza pt markerii limfocitari
CT toracic, abd, pelvis
Biopsie medulara
Diseminarea initiala e la niv ggl locali
 TRATAMENT
Prognosticul dupa tratament al pac cu limfom gastric
este mult mai bun ca la adenocarcinom – importanta
diag
Trat H pylori – a determinat regresia T la 50% din pac
cu limfom MALT
Gastrectomia subtotala urmata de chimioterapie –
suprav la 5 ani de 40-60% la pac cu limfom localizat
cu grad inalt de diferentiere
La pac cu afect ggl s-a propus chimioterapie singura
Radioterapia - discutabila
 SARCOMUL GASTRIC
1-3% din cancerele gastrice
Cel mai frecvent – leiomiosarcomul
Cel mai frecvent afecteaza peretele anterior si
posterior al fundului gastric si adesea apar ulceratii si
sangerari;masa intramurala cu ulceratie centrala
Clinic – sangerari si masa palpabila
 metastaze hepatice, ggl si pulmonare
 TRATAMENT

De electie – rezectie chirurgicala; cu suprav la 5 ani de

50 %
Chimioterapia se asociaza la pac cu metastaze
 GIST
= GI stromal tumor
Asociate mutatiei in gena C-kit,ca in leucemia
mielocitara ac si cron – 50% rasp la imatinib, ca LMC;
sau sunitinib –creste suprav
O parte din GIST au mutatie a genei PDGFR