Sunteți pe pagina 1din 42

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER

GASTRIC

TOMA MARIANA
AMG II R
PROF. COORDONATOR NICULAESCU STELUTA

CANCERUL GASTRIC: este un proces proliferativ de neoformaie


(tumora maligna neoplazie proces proliferativ; neoformatie tisulara
care rezulta din proliferarea elem.cel.dintr-un tesut organizat si care are
tendinta sa creasca nelimitat) a peretelui gastric.
NOIUNI DESPRE ANATOMIA STOMACULUI
STOMACUL (ventriculus gaster) este segmentul cel mai lung al
tubului digestiv.
ASEZAREA: se afl n cavitatea abdominal, n partea stng , sub
diafragm, n loja gastric (etajul supramezocolic) (vezi figura nr. 1).
La omul viu are poziia vertical, iar la cadavru este aproape orizontal.
RAPORTURI: aflndu-se situat n regiunea supramezocolic,
stomacul are n partea de sus, nainte si la dreapta, raporturi cu
diafragma, ficatul si micul epiplon, la stnga cu splina, n jos cu colonul
transvers, nainte cu peretele abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul
stng si splina).

CONFIGURAIA EXTERN: are forma literei "J", msurnd


cnd este plin moderat 25 cm. lungime, 10 cm. lime si 8 cm. grosime.
Capacitatea mijlocie atinge 1300 ml.
Prezint trei poriuni:
- fundul sau marea tuberozitate este partea cea mai larga si priveste spre
diafragm. Reprezint camera cu aer a stomacului si nu conine alimente.
- corpul este partea mijlocie;
- poriunea piloric sau poriunea orizontal este partea inferioar, cea
mai ngust a stomacului si are dou segmente:
- antrul piloric;
- canalul piloric.

Stomacul are:
a) dou fee:
- anterioar;
- posterioar.
b) dou margini sau cuburi:
- mica curbur concav si orientat spre dreapta;
- marea curbur convex si orientat spre stnga, avnd o lungime de
circa 40 cm.
Stomacul este n legtur, prin cele dou extremiti ale sale, cu esofagul
si intestinul subire.
Orificiul prin care stomacul comunic cu esofagul se numeste cardia si
este usor dilatabil, avnd un muschi sfincter slab dezvoltat.
Orificiul dinspre intestinul subire se numeste pilor si este nchis printrun muschi - sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacal prezint o prelungire a crei
margine liber este ndreptat spre intestin, formnd valvula piloric.

Epidemiologie
Prevalena variaz mult n funcie de
zona geografic, n funcie de
obiceiurile alimentare
Foarte mare n Japonia
n Europa mai frecvent n nord
Raportul brbai : femei = 2-3:1
Frecvena crete cu vrsta (vrsta
medie de diagnostic peste 60 de ani)
Rar sub 45 de ani

Etiopatogenie

Helicobacter Pylori

Oncogen de ordinul I (OMS)

Determin gastrit atrofic cu

metaplazie intestinal, cu potenial


evolutiv spre displazie i neoplazie

Eradicarea sa n rile avansate

a determinat incidenei CG

Factori de risc

Alimentaia
coninut crescut n nitrozamine incidena CG
bogat n vitamina C i A (fructe i legume proaspete)
incidena

Factorul genetic exist o predispoziie familial

Standardul economico-social sczut (prin alimentaie, HP)

Etiopatogenie
Afeciuni gastrice predispozante:

Gastrita cronic atrofic


Frecvent determinat de HP
Apar leziuni displazice, de la uoare
la severe (cancer intra-epitelial)
Polipi adenomatoi gastrici
Stare precanceroas, mai ales cei mari
Polipectomie la cei peste 1 cm
Rezecia gastric
La peste 15 ani de la intervenie
Stomit inflamatorie
Gastrit a bontului gastric
Gastrita cu pliuri gigante (Menetriere) 15% risc
Ulcerul gastric risc mic
Frecvent confuzie endoscopic, obligatorii biopsii
multiple ale ulcerelor gastrice i verificarea
endoscopic a vindecrii
Posibil existena unor cancere ulcerate, care se
pot cicatriza sub tratament

Tablou clinic
Polimorf
Cel mai frecvent:
Epigastralgie care poate mima ulcerul, cednd la
antiacide
Apetit capricios inapeten total (refuzul complet de
a consuma carne)
Pierdere ponderal progresiv caexie neoplazic
Mai rar:
HDS (hematemez i/sau melen)
Mas palpabil epigastric n formele avansate
Sindroame paraneoplazice (flebite migratorii, acantosis
nigricans)
Cancerul precoce
De obicei asimptomatic sau cu uoare simptome
dispeptice descoperire endoscopic ntmpltoare

ntotdeauna trebuie investigat o anemie


(n special cea feripriv sau mixt), chiar
i forme uoare, mai ales la vrstnici!

Morfopatologie
Macroscopic
Aspect protruziv, burjonat
sngernd, tipic pentru CG
Aspect ulcerat, margini
neregulate, infiltrate, dure
Aspect infiltrativ, difuz, ntins
al peretelui gastric rigiditate
(linita plastic)

Morfopatologie
Microscopic:
Adenocarcinom cu

CG difuz

grad de difereniere variabil


Cu ct e mai slab difereniat

cu att e mai agresiv


Cel cu aspect histologic

de inel cu pecete,
deosebit de agresiv
CG bine difereniat

Extensie
Extensia CG se face:
Transparietal, precoce,
cu invadarea organelor vecine
Colon transvers
Corp pancreatic
Pe cale limfatic
Teritoriile de drenaj limfatic
La distan
Metastazare
Cel mai frecvent: - ficat

- plmn
Uneori peritonit carcinomatoas

Diagnostic clinic
Subiectiv, cel mai frecvent apar:

Sindrom dispeptic
Epigastralgie
Pierdere ponderal progresiv
Anemie neelucidat
Eventual agregarea familial de CG
Prezena unor leziuni precanceroase
Examenul obiectiv:
De obicei srac
Posibil paloare datorit anemiei
n formele avansate, mas palpabil
epigastic, adenopatie supraclavicular

Diagnostic paraclinic
Biologic:
Cel mai frecvent anemie feripriv moderat sau
sever
Exist CG care nu determin anemie (linita
plastic)
Endoscopia metoda diagnostic de elecie,
permite:
Vizualizarea leziunii
Aprecierea caracterelor ei:
Friabilitate
Sngerare
Preluarea de biopsii multiple, obligatorii pentru
confirmarea histologic a diagnosticului

Endoscopia

Endoscopia
Clasificare endoscopic:

CG incipient (superficial - care prinde doar


mucoasa i submucoasa)
Clasificarea japonez:
Tip I protruziv
Tip II superficial:
IIa supradenivelat
IIb plan
IIc deprimat
Tip III excavat
n Europa diagnosticarea CG incipient este rar
n Japonia, ar cu endemie mare de CG, se
face screening n populaia general peste
40 de ani depistare frecvent
Supravieuirea la 5 ani postoperator n CG
incipient este de peste 95%

Clasificare endoscopic
2
3

CG incipient (clasificarea japonez)


4

1 Tip I
2 Tip IIa
3 Tip IIb
4 Tip IIc
5 Tip III

Ecoendoscopia:
permite stadializarea T i N

Ecografia
transabdominal
Metastaze hepatice
Adenopatii perigastrice
Mas epigastric n cocard
sugestiv pentru CG, obligatorie
verificarea endoscopic

Prognostic
Depinde de:
extensia TNM
tipul histologic slab sau bine
difereniat
vrsta pacientului
Supravieuire foarte bun doar n
cancerele superficiale 95% la 5 ani
Intervenia chirurgical cu intenie de
radicalitate oncologic posibil doar n
1/3 din cazuri
Supravieuirea la 5 ani 25%

Tratament
Chirurgical de elecie
Gastrectomie cu limfadenectomie
Frecvent gastrectomie subtotal sau total (cu
eso-jejuno-stomie), n funcie de localizarea i
extensia tumorii
Endoscopic:
Mucosectomia n CG incipient
piesa rezecat va fi examinat histologic n
totalitate pentru a verifica dac excizia a fost
radical
Paliativ hemostaz cu Argon beamer
Chimioterapia postchirurgical, n formele avansate
Mai multe cure cu Adriamicin + 5 Fluorouracil

Studiu de caz
Date de identificare: Pacientul T. P. nscut pe data de 12.07.1935, domiciliat pe Str. Drumul
Taberii , nr. l48, bl. 100, sc. A, et. 3, ap. 30, sector 6, Bucuresti, pensionar se transfer de la
Medical II n secia Chirurgie pe data de 27.01.2016
Motivele internarii: vrsturi repetate; gust amar; astenie, adinamie; scderea n greutate, 12
kg/ 3 luni; anorexie..
Profilul pacientului:Dl. T.P. de nationalitate romana,religie ortodoxa,casatorit.
Perceperea starii de sanatate:Dl T.P.este constient de gravitatea diagnosticului,de
necesitatea interventiei chirurgicale,ingrijorat,dar hotarat sa respecte indicatiile medicale,cu
incredere in personalul sectiei.
Istoricul bolii:Boala actual debuteaz n urma cu trei luni prin inapetena pentru toate
alimentele, scdere n greutate 13 kg/ 3 luni, gust acru la 2 - 3 ore postalimentare. n urma cu
trei sptmni apar brusc vrsturi alimentare nsoite de grea la 2 - 3 ore dup ingestia de
alimente. Vrsturile cresc n frecven ajungnd la 10 - 12/zi. Iniial sunt alimentare, apoi
conin suc gastric.
Antecedente heredo-colaterale:Neag antecedentele.
Antecedente personale:T.B.C. pulmonar 1975.
Conditii de viata si munca:pensionar de 10 ani; a fumat 20 de igri pe zi timp de 35 de ani;
consumator ocazional de alcool; comportare fa de mediu: activ

Examen clinic general:


stare general alterat, astenie;
- facies necaracteristic;
- tegumentele si mucoasele palid - teroase;
51 din 81
-esut celular subcutanat slab reprezentat (distrofie). Pliu cutanat persistent;
- sistemul ganglionar superficial - micricidenopatie laterocervical;
- aparatul respirator:
- torace alungit;
- miscri respiratorii simetrice;
- murmur vezical nsprit cu crepitante la baz;
- aparat cardiovascular: - zgomote cardiace, ritmice bine btute, diminuate
ca intensitate, fr sufluri;
- puls cu amplitudine mic, moale 84 bti/minut;
- T.A. 90 mm. Hg./60 mm. Hg.;
- aparatul digestiv: - abdomen suplu, spontan nedureros;
- formaiune tumoral epigastric cu diametrul de 9 - 10 cm., dur,
neregulat;
absenta clapotajului;
- ficat 2 cm. sub rebord, margine neregulat, consistent ferm, nedureros;
- splina nepalpabil;
- aparatul urogenital: - lojii renale libere;
- miciuni spontane;
- aparatul osteo-ligamentar: integru, mobil;
- sistemul nervos: orientat tempospatial

Dupa internare pre-operator pacientul va fi supusa unei serii de


investigatii paraclinice:
Determinarea de grup sanguin, Analize de laborator,EKG,
Radiografie pulmonara
Examen preanestezic
Diagnosticul de neplasm gastric la pacient vrstnic, fr
antecedente anestezice
sau alergice. Stare general precar, denutriie neoplazic,
anemie, insuficien respiratorie obstructiv dup T.B.C.
pulmonar. Propus pentru laparotomie, rezecie
gastric, intervenie mare. Bolnavul accept operaia. Risc
anestezic IV.

Dupa datele clinice,interviu si datele de anamneza avand in vedere ca va


suferi o interventie chirurgicala majora apreciez in procesul de nursing
ca pacientul va avea afectate toate nevoile fundamentale.Studiul de caz
se refera la perioada post-operatorie in care pacientul se va afla la salon.
Intervenie chirurgical
1. gastrectomie subtotal T- L REICHEL - POLYA;
2. gastro - jejuno anastomoz;
3. splenectomie de necesitate. Dublu drenaj.

Diagnostic de
ingrijire
Nevoia de respira si
a avea o buna
circulatieamplitudine
respiratorie
superficiala
,hipotensiune
arteriala.

Obiective

Pacientul sa
prezinte o buna
respiratie si
circulatie in 48h,sa
fie echilibrat
psihic,evitarea
complicatiilor post
chirurgicale
respiratorii si
circulatorii

Interventii

Evaluare

La indicatia
medicului
administrez
pacientei oxigen
prin sonda nazala 68l/min,administrez
perenteral
medicatia
analgezice,anticoag
ulante,antibiotice si
notez in F.O.
functiile vitale la
fiecare 2h,
-inistesc pac ientul
si o asigur ca este o
stare trecatoare,aerisesc salonul
asez pacienta usor
in pozitie
semisezanda pentru
facilitarea respiratiei

Dupa 48h valorile


tensiunii si pulsului
se afla in limite
normale ,pacientul
amplitudine
respiratorie in limite
normale nu mai
necesita
oxigenoterapie,nu
apar semne de
comlicatii post
-chirurgicale

Nevoia de a bea si
a mancainapetenta,tegume
nte, imposibilitatea
ingestiei de
alimente solide
datoritra prezentei
sondei nasogastrice,durere in
zona interventiei
chirurgicale

Pacientul sa fie
echilibrata
hidroelectolitic si
nutritional,importan
ta aportului
parenteral

-Monitorizez si
notez valorile
functiilor vitale in
F.O.,
-administrez
medicatia
prescrisa,servesc
pacientul cu
cantitati mici de
lichide la
temperatura
camerei,paralel cu
hidratarea
parenterala
recomandata de
medic.

Dupa 6 zile aportul de


lichide consumate
oral si hrana creste
progresiv a ajuns la
1,5l/zi,pacientul
intelege necesitatea
respectarii regimului
alimentar,la indicatia
medicului renunt la
hidratarea
parenterala,pacientul
declara ca durerile au
scazut in intensitate

Nevoia de a eliminajena in timpul


emisiilor urinare
dupa indepartarea
sondei urinare

Pacientul sa prezinte
mictiuni fara jena cu
emisii urinare
cantitative in limite
fiziologice,sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic si
acido-bazic,sa nu
prezinte complicatii
cutanate si
urinare,sa fie
echilibrat psihic.

-Monitorizez si notez
in F.O.valorile
functiilor vitale,
-administrez
parenteral
tratamentul
prescris,la indicatia
medicului
-recoltez probe de
urina, verific
prezenta globului
vezical,aplic
comprese calde pe
zona pubiana,las
robinetul deschis sa
curga apa pt. a
stimula mictiunea
pacientui,

Dupa 24h pacientul


prezinta mictiuni
fiziologice in limite
normale
cantitativ,eliminarea
de gaze,a diminuat
meteorismul.

Nevoia de a se
misca si a avea o
buna posturadurere in zona
interventiei
chirurgicale,imobili
zare prelungita
,teama de a-si
relua mobilizarea
zonei operate

Pacientul sa nu
prezinte complicatii
respiratorii,escare
de decubit,sa fie
echilibrat psihic,sa
inteleaga
necesitatea
mobilizarii
progresive-sezand la
marginea
patului,ulterior
asezarea in
fotoliu,pozitia de
ortostatism si apoi
cativa pasi in jurul
patului,pana la
redobandirea
autonomiei de
miscare

Monitorizez si notez
functiile vitale si
vegetative,administrez
medicatia prescrisa si
urmaresc efectele
acesteia,asez pacientul
in pozitie semisezanda
cu partea cefalica a
patului ridicata,explic
necesitatea reluarii
mobilizarii si o asigur ca
starea sa este
trecatoare,execut
exercitii pasive ale
articulatiilor la nivelul
membrelor superioare
si inferioare,schimb
pozitia pacientului din
semisezand in decubit
lateral drept o data la
2h ,sterg cu apa
alcoolizata si masez
regiunile predispuse la
escare,sub
supravegherea
medicului si cu
controlul pulsului si T.A.
ajut bolnavul sa se

Pacientul nu
prezinta escare de
decubit si nici
complicatii
respiratorii,isi reia
functiile motorii
progresiv

Nevoia de a dormi si
a se odihni-ore de
somn insuficiente
calitativ si cantitativ
manifestate prin
insomnii
terminale,cauzate
de durere,pozitie
incomoda,teama de
a nu face miscari
involuntare in
timpul somnului
care sa ii afecteze
interventia
chirurgicala,anxietat
e

Pacientul sa
beneficieze de un
somn
odihnitor,corespunz
ator caliatativ si
cantitativ,sa fie
echilibrata psihic

Monitorizez si notez
in F.O. functiile
vitale,administrez
tratamentul care
contine si
analgezice si observ
efectele
acestuia,asigur un
climat cald si
linistit,port discutii
cu pacientul in
vederea inlaturarii
starii de anxietate, o
asigur ca starea
este
trecatoare,incerc ca
inainte de somn sa I
asigur o pozitie cat
mai
confortabila,asminis
trez somnifer la
indicatia medicului.

Nr. orelor de somn a


crescut,nu si
caliatatea
acestora,durerile au
scazut in
intensitate.

Nevoia de a se
imbraca si
dezbracadiminuarea
motricitatii
membrelor
superioare si
inferioare,durere in
zona operata

Pacientul sa se
poata imbraca
singura in termen
de 10 zile

Ajut pacientul sa-si


schimbe hainele ori
de cate ori este
nevoie,sfatuiesc
anturajul sa I
aduca haine largi
din bumbac care se
pot imbraca si
dezbraca
usor,sosete largi in
zona gleznelor,fac
zilnic exercitii de
motricitate fina si in
curajez pacientul in
functie de
posibilitatile sale
fizice sa participe la
procesul de
imbracare/dezbraca
re.Monitorizez si
notez functiile
vitale,administrez
medicatia.

Pacientul face
progrese
zilnice,participand
gradual la procesul
de imbracare,dupa
10 zile pacientul se
imbraca
singura.Durerile si
disconfortul se
diminueaza
progresiv.

Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in limite
normalesubfebrilitate la 5
zile dupa interventia
chirurgicala,dureri in
zona abdominala
operat,potential de
complicatii

Pacientul sa-si
mentina
temperatura
corpului in limite
normale,sa fie
echilibrat hidroelecrolitic, sa-si
pastreze
integritatea
tegumentelor,sa
aiba o stare de bine
fizic si
psihic,evitarea
complicatiilor post
operatorii

Monitorizez functiile
vitale,urmaresc
curba febrila,notez
in F.O.,urmaresc
aspectul
plagii,administrez
parenteral
medicatia
prescrisa ,recoltez
sange si urina
pt.anlize,informez si
pregatesc psihic
pacientul in vederea
interventiilor
viitoare ,aerisesc
salonul,asigur
imbracaminte
lejera,chimb des
lenjeria de pat si
corp,mentin igiena
tegumentelor,suplin
esc pacientul in
indeplinirea
celorlalte nevoi
fundamentale.

Dupa 24h starea de


subfebrilitate
dispare,temperatura
pacientului se
incadreaza in limite
fiziologice,durerile
sunt reduse
semnificativ in
intensitate,nu s-au
instalat complicatii
post operatorii.

Nevoia de a fi
curat,ingrijit,a-si
proteja tegumentele
si mucoaseleimposibilitate de asi efectua singur
igiena din cauza
interventiei
chirurgicale,durerii,s
labiciunii fizice

Pacientul sa fie
curat ,ingrijit,sa nu
se infecteze
nosocomial,sa
prezinte o stare de
bine fizic si psihic,in
termen de 10 zile
sa-si acorde singur
minime ingrijiri

Monitorizez si notez
functiile vitale si
vegetative,administr
ez tratamentul per
os si parenteral la
indicatia
medicului,schimb
pansamentul plagii
zilnic in conditii de
asepsie,sub
supravegherea
medicului,iau
masuri de prevenire
a infectiilor
nosocomiale,efectue
z zilnic toaleta pe
regiuni,masez usor
si pudrez zonele cu
expunere la
escare,suplinesc
pacientul in
indeplinirea
celorlalte nevoi
fundamentale.

Pacientul prezinta
tegumente si
mucoase
curate,integre,evolu
tia plagii este
favorabila,dupa 10
zile pacientul isi
face singur toaleta
matinala si asistat
dusul zilnic.

Nevoia de a evita
pericolele-alterarea
integritatii fizice
temporare datorata
interventiei
chirurgicale,durere,f
rica de caderi,
accidentari,ingrijora
re vis-a vis de
evolutia bolii

Pacientul sa-si
satisfaca nevoile in
functie de
capacitatile sale,sa
beneficieze de un
mediu de siguranta
fara accidente si
infectii,sa fie
echilibrata psihic

Monitorizez functiile
vitale si
vegetative,administr
ez medicatia
prescrisa,aplic
masuri de prevenire
a complicatiilor
septice,suplinesc
pacientul in
satisfacerea
celorlalte nevoi
fundamentale,infor
mez si stabilesc cu
pacientul planul de
recuperare ii
furnizez explicatii
clare asupra
ingrijirilor
programate ,in
cadrul mobilizarii o
sustin fizic,incurajez
pacientul sa-si
exprime opiniile,sa
comunice cu cei din
jur,o asigur ca
starea sa este
trecatoare,ii dau
exemple de pacienti

Pe masura ce
durerea se
atenueaza si
mobilizarea face
progrese,iar evolutia
pacientului este
vizibil favorabila de
la o zi la alta starea
psihica a
pacientului se
schimba,aceasta nu
mai este temator si
ingrijorat.

Nevoia de
comunicacomunicare
ineficienta la nivel
afectiv

Pacientul sa se
poata afirma sa aiba
o perceptie pozitiva
despre sine in
termen de o
saptamana

Monitorizez si notez
functiile vitale si
vegetative,administr
ez medicatia,dau
posibilitatea
pacientului sa-si
exprime
nevoile,sentimentel
e,pun in
valoare,realizarile
sale anterioare,ii
dau posibilitatea sa
ia singura anumite
decizii,o ascult
activ,o asigur de
sustinerea mea
fizica si psihica

Pacientul se
exprima cu
usurinta,atat cu
cadrele medicale
cat si cu
apartinatorii.

Nevoia de a actiona
conf.propriilor
convingeri,de a
practica religiaimposibilitatea din
cauza durerilor si a
starii generale
,precum si a
protocolului medical
de a practica religia
grija fata de
semnificatia
suferintei sale

Pacientul sa-si
recapete increderea
in sine,sa-si
satisfaca
necesitatile
spirituale,sa fie
ajutat sa-si exprime
disconfortul spiritual

Il incurajez sa-si
exprime
sentimentele si
nevoile,pe masura
ce starea fizica ii
permite il sfatuiesc
sa citeasca din
cartea de
rugaciuni,iau
legatura cu preotul
institutiei si
stabilesc o vizita a
acestuia la patul
bolnavului,monitoriz
ez si notez functiile
vitale,administrez
tratamentul,ma
asigur de
satisfacerea
nevoilor pacientului.

Pacientul prezinta o
stare de bine dupa
discutiile purtate si
dupa vizita
preotului.

Nevoia de a fi
preocupat in
vederea realizariisentiment de
inferioritate si
pierdere a imaginii
de
sine,incapacitatea
de a desfasura
activitati obisnuite
din cauza
interventiei
chirurgicale

Pacientul sa fie
constient de propria
sa valoare si
competenta,sa-si
recapete interesul
fata de sine si fata
de altii pana la
momentul externarii

Ascult activ
pacientul,il ajut sa
identifice motivele
comportamentului
sau,sa aibe o
percepere justa a
realitatii,il
incurajez ,ii explic
ca strea este una
trecatoare si cu
timpul isi va relua in
functie de
posibilitatile fizice
activitatile casnice
si profesionale,pun
in evidenta
realizarile sale
anterioare percum
si progresele pe
care le-a facut in
cadrul procesului de
ingrijire,indeplinesc
toate celelalte
interventii delegate.

Pacientul la
momentul externarii
este
optimistaprivind
starea de evolutie a
sanatatii sale
precum si
redobandirea in
mare parte a
autonomiei de
autoingrijire.

Nevoia de a se
recrea-lezarea
integritatii
fizice,durere

Pacientul sa-si
recapete increderea
in fortele proprii,sa
beneficieze de un
somn odihnitor,sa-si
amelioreze conditiile
fizice,sa-si
manifeste interesul
pt.activitati
recreative.

Determin bolnavul
sa-si exprime
emotiile si
sentimentele,invat
pacientul tehnici de
relaxare,asigur un
mediu linistit,il
incurajez sa
citeasca,il ajut sa
beneficieze de un
somn odihnitor.
Administrez
medicatia prescrisa
cu
analgezice,anticoag
ulante si un
somnifer
seara,monitorizez
functiile
vitale,suplinesc
pacientul in
indeplinirea nevoilor
fundamentale.

Pacientul isi
recapata starea de
bine,durerile s-au
diminuat
semnificativ,isi
manifesta interesul
pt.activitati
recreative.

Nevoia de a invata
cum sa-ti pastrezi
sanatatea-bolnavul
nu are cunostinte
despre perioada de
covalescenta si
masurile igienicosanitare post
operatorii

Pacientul sa
acumuleze noi
cunostinte despre
regimul de
viata,potentialele
complicatii care pot
aparea si
reintegrarea socioprofesionala,sa
respecte prescriptiile
medicale si sa
urmeze in mod
corect tratamentul,
sa dobandeasca
deprinderi si
obiceiuri noi.

Constientizez
pacientul asupra
propriei
responsabilitati
privind sanatatea,il
indemn sa respecte
strict indicatiile
medicului,urmeze un
regim alimentar
bogat in fructe si
legume, sa evite
proteinele animale
pt. toata viata,sa
evite stresul si
emotiile puternice,sa
se prezinte la
control, sa observe
orice modificare care
poate aparea la
nivelul plagii.

Pacientul intelege
necesitatea
schimbarii regimului
de viata,isi insuseste
informatiile pe care
le primeste,declara
ca se va prezenta la
controalele de
specialitate regulat.