Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cancerul de san este cea mai frecventa forma de cancer la femei si a doua cauza a
deceselor provocate de tumorile maligne, dupa cancerul de plaman, in populatia feminina.
Boala se declanseaza atunci cand unele celule din structura glandei mamare capata unele
mutatii la nivel genetic si se inmultesc incontrolabil, formand o tumora.
Europa continua sa constituie unul dintre continentele cu cea mai crescuta incidenta a
cancerului de san, practic la fiecare doua minute, o europeanca primeste acest diagnostic si la
fiecare 6 minute o pacienta pierde lupta cu boala. Desi constituie o suferinta extrem de
traumatizanta pentru femei, cancerul mamar poate fi prevenit si, daca este descoperit in stadii
incipiente, se trateaza si se vindeca.
Epidemiologie
Cancerul de san afecteaza cel mai frecvent femeile in varsta, majoritatea persoanelor
avand peste 50 de ani la momentul diagnosticului, insa 1 din 5 cazuri de cancer de san poate
aparea inainte de 50 de ani. In tarile dezvoltate, in jur de 10–15% dintre pacienti au boala in
stadiu avansat la momentul stabilirii diagnosticului, comparativ cu 40–90% in tarile in curs de
dezvoltare. Raportul de incidenta al cancerului de san intre femei si barbati este de 150:1.
Anatomia sanului
Glanda mamara reprezinta o glanda exocrina prezenta la om si la alte mamifere,
situata bilateral in zona pectorala, care are o importanta deosebita datorita secretiei laptelui si
hranirii puilor dupa nastere. Sanii femeilor sunt compusi din tesut specializat care produce
lapte (tesut glandular), precum si din tesut gras. Cantitatea de grasime determina marimea
sanului.
Laptele circula printr-o retea de mici tuburi numite ducte. Ductele (canalele
galactofore) sau tubulii se conecteaza si se reunesc in ducte mai mari, care in cele din urma
ies din piele in mamelon. Zona intunecata a pielii care inconjoara mamelonul se numeste
areola.
Tesutul conjunctiv si ligamentele ofera sprijin sanului si ii confera forma. Nervii ofera
sensibilitate sanului. Sanul contine, de asemenea, vase de sange, vase limfatice si ganglioni
limfatici.
Cauze
Nu se cunosc cu certitudine care sunt cauzele care duc la aparitia cancerului de san,
motiv pentru care este foarte dificil de spus daca o femeie va face sau nu aceasta boala.
In cele mai multe cazuri, cancerul de san incepe in celulele aflate pe peretii canalelor
galactofore prin care circula laptele (carcinom ductal invaziv), dar poate incepe si in tesutul
glandular (carcinom lobular invaziv) sau in alte celule sau tesuturi din interiorul sanului.
Celulele maligne se pot raspandi (metastaza) din san la ganglionii limfatici sau spre alte parti
ale corpului (plamani, ficat, oase, creier, etc).
Factori de risc
Factorii de risc pot fi factori hormonali, de mediu, genetici si factori care tin de stilul
de viata. Unele persoane care nu au niciun factor de risc, pot dezvolta boala, in timp ce alte
persoane cu factori de risc evidenti nu fac niciodata cancer de san. Cel mai probabil, cancerul
de san este cauzat de o interactiune complexa intre constitutia genetica si mediul inconjurator.
Factorii asociati cu un risc crescut de cancer de san sunt corelati in special cu cresterea
expunerii la hormoni estrogeni:
Sexul. Femeile au un risc mai mare decat barbatii de a dezvolta cancer de san ( 150:1)
Varsta inaintata. Riscul de cancer de san creste odata cu varsta ( >50 ani, risc crescut)
Istoricul personal de cancer de san. Daca ai avut cancer de san, ai un risc crescut de a
dezvolta boala si la celalalt san (riscul creste cu 0,5% pe an).
Istoric familial de cancer de san. Daca mama, sora sau fiica a avut cancer de san, in
special la o varsta frageda, riscul de a face boala este mai mare.
Constelatia genetica. Anumite mutatii genetice care cresc riscul de cancer mamar pot
fi transmise de la parinti la copii. Cele mai frecvente astfel de mutatii sunt genele
BRCA1 si BRCA2, care pot creste foarte mult riscul de cancer de san, dar si alte tipuri
de cancer, in special cancerul de ovar.
Obezitatea
Nasterea primului copil la o varsta mai inaintata. Femeile care dau nastere primului
copil dupa varsta de 30 de ani pot avea un risc crescut de cancer de san.
Consumul abuziv de alcool, dieta bogata in grasimi sau fumatul au fost asociati cu
cresterea riscului de cancer de san.
Mutatia BRCA
In jur de 5% dintre cazurile de cancer de san si pana la 25% dintre cazurile de cancer
de san ereditar sunt provocate de o mutatie a BRCA1 sau a BRCA2. O femeie care are o
mutatie a BRCA1 prezinta un risc de 65-95% de a suferi de cancer de san la un moment dat
pe durata vietii si se considera ca peste 90% dintre cazurile de cancer de san sau ovarian
ereditar se datoreaza unei mutatii a BRCA1 sau BRCA2.
Tipuri
Cancerul de san poate fi clasificat in functie de caracterul neinvaziv sau invaziv:
Carcinomul ductal in situ (CDIS) este o leziune pre-maligna – nu este inca o leziune
canceroasa, insa poate avansa si se poate transforma intr-o forma invaziva de cancer
de san. In acest tip de cancer, celulele canceroase sunt localizate in ductele din
componenta sanului, insa nu s-au raspandit inca la nivelul tesutului sanatos al sanului.
Neoplazia lobulara (cunoscuta anterior sub denumirea de carcinom lobular in situ) este
reprezentata de stadiul in care celulele care captusesc lobulii unde se produce laptele
prezinta modificari, ceea ce indica faptul ca exista un risc crescut de aparitie a
cancerului in viitor.
Cancerul de san invaziv este denumirea data cancerului care s-a extins dincolo de
ducte (cancer de san ductal invaziv) sau de lobuli (cancer de san lobular invaziv).
De asemenea, cancerul de san este clasificat in functie de cat de avansata este boala:
Cancer de san in stadiu incipient. Este cazul in care tumora nu s-a extins dincolo de
san sau de ganglionii limfatici axilari (de la nivelul subratului) (faza cunoscuta si sub
denumirea de cancer de san in stadiul 0-IIA).
Cancerul de san avansat local. Cancerul de san este in stadiu avansat local in cazul in
care a trecut din san in tesutul invecinat sau in ganglionii limfatici (stadiul IIB-III).
Cancerul de san metastatic. Cancerul de san este definit ca metastatic atunci cand s-a
extins in alte regiuni din organism, cum ar fi la nivelul oaselor, ficatului sau
plamanilor (cunoscut si ca stadiul IV). Tumorile care apar la distanta sunt denumite
metastaze. Cancerul de san metastatic nu se poate vindeca, insa poate fi tratat.
Cancerul de san avansat. Cancerul de san avansat este un termen utilizat pentru a
descrie si cancerul de san avansat local in stadiu avansat care nu poate fi tratat prin
interventie chirurgicala, dar si cancerul de san metastatic.
Tumorile triplu negative sunt cancerele mamare care nu prezinta RE, RPg sau niveluri
inalte de HER2.
Stadializare
Stadiul 0
Este cel in care exista celule maligne in interiorul ductelor mamare din san, dar nu
exista invazie in tesutul mamar normal adiacent.
Primul (1A) este cel in care tumora primara are o latime de doi centimetri sau mai
putin, iar ganglionii limfatici nu sunt afectati.
Al doilea (1B) descrie situatia in care celulele maligne sunt prezente in ganglionii
limfatici din apropiere si fie nu exista nicio tumora la san, fie aceasta este mai mica de
doi centimetri.
Primul (2A) este cel in care tumora este mai mica de doi centimetri si s-a raspandit la
1-3 ganglioni limfatici din apropiere sau este cuprinsa intre 2-5 centimetri, dar nu a
prins niciun ganglion limfatic.
Al doilea (2B) substadiu se refera la situatia in care tumora are dimensiunile cuprinse
intre 2-5 centimetri.
etapa 3A, in care celulele maligne sunt prezente in 4-9 ganglioni axilari sau au migrat
in ganglionii limfatici mamari interni.
etapa 3B este cea in care tumora a invadat peretele sau pielea toracica si pana la cel
mult noua ganglioni.
etapa este 3C, situatie in care celulele maligne sunt prezente in 10 sau mai multi
ganglioni axilari.
Stadiul IV
Simptome
Cel mai frecvent simptom al cancerului de san este aparitia unui nodul. O masa
nedureroasa, solida, care are margini neregulate este mai probabil sa fie canceroasa, insa
cazurile de cancer mamar pot fi si moi, nedureroase sau rotunjite. Din acest motiv, este
important sa mergi la medicul ginecolog pentru un examen clinic al sanilor.
Modificari ale pielii care acopera sanul (aspect de coaja de portocala, frecvent)
Retractia mameloanelor
Prezenta unor zone de roseata, cruste, striatii sau ingrosare la nivelul mameloanelor
sau pielii de pe san
In cazul femeilor fara factori de risc este recomandat ca la fiecare 3 ani sa se prezinte
la medic pentru a-si investiga sanii. Un astfel de program poate fi constituit dintr-un:
Consult chirurgical
In cazul femeilor cu risc crescut pentru cancer de san se recomanda urmatoarele teste de
screening:
La 20-30 ani:
La 30-40 ani:
Autoexaminare lunara a sanilor
La 40-50 ani:
Dupa 50 ani:
Diagnostic
Examenul clinic al sanului si al ganglionilor limfatici din axila, precum si testele
imagistice orienteaza diagnosticul asupra unei tumori de san si a gradului de extindere locala.
O mamografie este o radiografie a sanului si este una dintre cele mai frecvente metode
de depistare precoce a cancerului de san. In cazul in care mamografia de screening arata o
anomalie, medicul poate recomanda o mamografie de diagnostic pentru a evalua in continuare
acea anomalie.
Ecografia foloseste undele sonore pentru a produce imagini ale structurilor din interiorul
corpului. Astfel, poate fi utilizata pentru a determina daca un nodul mamar este o masa solida
sau un chist umplut cu lichid.
Tratament
Planul de tratament al cancerului de san se stabileste de catre o echipa
multidisciplinara, in functie de tipul tumorii, stadiul si gradul, marimea si sensibilitatea
celulelor canceroase la hormoni. De asemenea, se ia in considerare si starea generala de
sanatate a fiecarei paciente in parte.
Cele mai multe femei sunt supuse unei interventii chirurgicale si primesc, de
asemenea, si tratament adjuvant, inainte sau dupa operatie, cum ar fi chimioterapie, terapie cu
hormoni sau radioterapie.
Inlaturarea ambilor sani. Unele femei care au cancer la unul dintre sani pot alege
indepartarea ambilor sani (mastectomie preventiva), in cazul in care au un risc foarte
crescut de cancer la celalalt san, din cauza unei predispozitii genetice sau unor
antecedente familiale.
Terapia cu hormoni
Terapia cu hormoni sau, mai degraba, terapia de blocare a hormonilor, deoarece consta
in utilizarea medicamentelor pentru a bloca efectele hormonilor in cancerele de san sensibile
la hormoni. Aceasta terapie poate fi recomandata inainte sau dupa interventia chirurgicala
pentru a reduce riscul de recurenta a cancerului. In cazul in care cancerul s-a raspandit deja,
terapia cu hormoni poate ajuta la reducerea tumorii. Mai ales pacientii cu status pozitiv pentru
RE primesc terapie endocrina.
Terapia tintita
Acest tip de terapie consta in utilizarea unor tratamente specifice, create pentru a ataca
anomaliile specifice din interiorul celulelor canceroase.
Terapia imunitara
Reconstructia mamara
Tot mai des se vorbeste despre reconstructia mamara dupa chirurgie. Momentul optim
al acesteia se stabileste impreuna cu chirurgul.
Este de preferat ca orice pacienta, anterior rezectiei chirurgicale radicale, sa fie
consultata de un chirurg plastician, pentru a include in schema terapeutica reconstructia
mamara cu tesut propriu sau cu implant cu silicon, limitand astfel la maximum efectele
psihologice traumatizante ale mastectomiei.
Preventie
Controalele periodice, pentru grupele de risc, sunt cea mai eficienta forma de
preventie. In plus, in cazul categoriilor cu risc genetic dovedit, exista terapii care pot
reduce probabilitatea aparitiei celulelor canceroase. Din nou, testele genetice si
colaborarea cu medicul au un rol major.
Dieta echilibrata, un aport redus de grasimi saturate, eliminarea alcoolului din dieta
mentinerea unei greutati normale, mai ales dupa menopauza, sunt recomandate tuturor
femeilor.
Sarcina si alaptarea s-au dovedit ca pot reduce riscul aparitiei cancerului de san, prin
reducerea expunerii la estrogen a femeilor in aceasta perioada.
Utilizeaza in alimentatie multe legume, fructe proaspete, seminte, alune si carne alba.