Universitatea de stat de medicină si

farmacie ,,Nicolae Testemițanu”

Disciplina de Oncologie

Imunoterapia in oncologie

Student: Ostopovici Feodor(Grupa M1610)

Coordonator:Cucieru Cristina
 Ce este imunoterapia?
Imunoterapia se referă la tratamente care
utilizează propriul sistem imunitar al organismului
pentru combaterea bolilor; imuno-
oncologia implică în mod specific imunoterapia
îndreptată spre cancer.
Imunoterapia include o varietate de tratamente
care funcționează în moduri diferite: unele sunt
destinate să stimuleze sistemul imunitar de
apărare într-un mod general, altele ajută sistemul
imunitar să recunoască și să atace celulele
canceroase în mod specific.
In functie de mecanismul de actiune, exista mai
multi agenti terapeutici care se incadreaza acestui
concept de imunoterapie sau terapie biologica a
cancerului:

 Inhibitori checkpoint
 Terapia celulara cu celule T: CAR-T (deja cu indicatii
inregistrate in doua hemopatii maligne)
 Anticorpi AcM tintiti (foarte multi deja utilizati in cancerul
de san, colon, plaman, rinichi, ovar etc.)
 Modulatori ai raspunsului imun: interferonii si
interleukinele
 Virusurile oncolitice
 Vaccinurile oncologice (folositi in cancerul de prostata)
 Aceste terapii actioneaza in mod diferit:
 Specific pe anumite tinte exprimate de celulele maligne
 Stimuleaza anumite celule imunocompetente
 Intercepteaza pe mai multe cai procesul de carcinogeneza
 Augmenteaza capacitatea sistemul imun al organismului de
a recunoaste si distruge celulele maligne
 Anticorpii monoclonali:
copii sintetice ale proteinelor anticorpilor care există în sistemul
imunitar și al căror obiectiv este identificarea elementelor străine prin
legarea de proteine specifice numite antigene, de pe suprafața
celulelor.
Cum acționează?
 În laborator, cercetătorii proiectează și copiază celulele sistemului imunitar
numite anticorpi care vizează proteinele de pe celulele canceroase specifice.
 Anticorpii atacă numai celulele cancerigene care au antigenul specific.
 Anticorpii monoclonali pot fi utilizați pentru a bloca așa-numitele „puncte de control”,
cum ar fi CTLA-4, PD-1 și PD-L1. Sistemul imunitar răspunde la cancer prin blocarea
acestor căi cu anticorpi specifici. Iată câteva exemple de inhibitori ai punctelor de
control: Ipilimumab, Nivolumab, Pembrolizumab, Atezolizumab, Avelumab,
• Alți anticorpi monoclonali se atașează și blochează antigene pe care
celulele canceroase le utilizează pentru a crește și a se răspândi. Un
exemplu al acestui tip de anticorp monoclonal este rituximab. Rituximab
este utilizat pentru tratamentul anumitor tipuri de limfom non-Hodgkin
și leucemie limfocitară cronică (CLL). Un alt tip de anticorp monoclonal
înglobează o substanță radioactivă, un medicament sau o toxină, care
ucide celulele canceroase care sunt recunoscute de anticorp.

 Efectele secundare ale tratamentului cu anticorpi

monoclonali depind de scopul medicamentului. De exemplu, efectele
secundare ale anticorpilor monoclonali utilizați pentru terapia vizată
sunt diferite de cele utilizate pentru imunoterapie. Efectele secundare
ale inhibitorilor  punctelor de control pot include reacții adverse similare
unei reacții alergice.
 Vaccinurile
 Vaccinurile împotriva cancerului sunt substanțe
administrate oamenilor pentru a preveni dezvoltarea
cancerului sau pentru a trata cancerele existente prin
întărirea și optimizarea răspunsului imun al organismului
împotriva tumorilor.

 Exemple de vaccinuri preventive împotriva cancerului

sunt cele care protejează împotriva infecției cu virusul
papiloma uman (HPV), care cauzează cancer de col
uterin și alte tipuri de cancer, inclusiv cancere ale gurii și
gâtului.
 Cercetătorii testează vaccinuri experimentale de
tratament pentru o varietate de tipuri de cancer,
inclusiv melanom, tumori cerebrale, cancer de san,
cancer renal, leucemie și altele.
 Imunoterapii ne-specifice
Unele medicamente și proteine de imunoterapie
nu vizează în mod specific celulele canceroase,
ci stimulează sistemul imunitar, ducând la
un răspuns mai bun asupra celulelor
canceroase.
 Interferonul este un tip de citokină produsă de organism.
Interferonul care se produce în laborator pentru tratarea
cancerului se numește interferon alfa. Acesta poate ajuta la
declanșarea unui răspuns imunitar mai puternic împotriva
celulelor canceroase și, de asemenea, poate încetini dezvoltarea
cancerului sau poate determina moartea celulelor canceroase.
Interferonul alfa este utilizat pentru tratarea melanomului și a
unor tipuri de cancere de sânge, cum ar fi limfomul non-Hodgkin
și leucemia mieloidă cronică (LMC).
 Interleukina
  este o altă citokină produsă de organism.
Interleukina-2 poate fi produsă în laborator. Ajută
organismul să dezvolte mai multe tipuri de celule
care stimulează răspunsul sistemului imunitar. De
asemenea, ajută organismul să producă mai mulți
anticorpi împotriva celulelor canceroase. Acest lucru
ajută sistemul imunitar să identifice mai eficient
celulele canceroase și să le distrugă. Interleukina-2
este uneori utilizată pentru a trata cancerul renal și
melanomul.
 Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (G-
CSF) și factorul de stimulare a coloniilor granulo-
monocitare

  sunt factori de creștere ai sângelui care stimulează măduva osoasă pentru a

produce mai multe granulocite și macrofage, care sunt tipuri de celule albe din
sânge ce ajută la combaterea infecțiilor. Pot fi, de asemenea, administrate pentru
stimularea sistemului imunitar împreună cu alte tipuri de imunoterapii.
 Bacilul Calmette-Guerin (BCG)
 este un tip de bacterie care a fost modificată în laborator,
astfel încât să nu provoace boli. Aceasta provoacă inflamație în
vezică, ceea ce declanșează un răspuns imun pentru a ajuta la
atacarea și distrugerea celulelor canceroase. Este utilizat
pentru a trata cancerul vezicii urinare în stadiu incipient.
 Agoniștii receptorilor
  sunt medicamente care se leagă de receptori și produc un răspuns al sistemului imunitar
care ucide celulele canceroase. Receptorii se găsesc pe suprafața celor mai multe celule
imune care pot detecta celulele canceroase și alți germeni în organism. Când receptorii
detectează celulele canceroase sau germenii, acest lucru transmite un semnal către
celulele imune pentru a ataca. Imiquimod este un agonist al receptorilor asemănător celor
care se utilizează uneori pentru a trata carcinomul bazocelular în stadiu incipient.
Terapia cu virus oncolitic
 Terapia cu virus oncolitic utilizează viruși modificați
genetic pentru a ucide celulele canceroase. În primă etapă,
medicul injectează un virus în tumoră, virusul pătrunde în
celulele canceroase și produce copii proprii, ceea ce duce la
distrugerea celulei canceroase. Pe măsură ce aceste celule
mor, ele eliberează substanțe specifice numite antigene.
 Acest lucru activează sistemul imunitar al pacientului pentru
a depista toate celulele canceroase din organism care au
aceleași antigene. Virusul nu afectează celulele sănătoase.
 În prezent sunt testate și alte virusuri oncolitice pentru
diferite tipuri de cancere, inclusiv în combinație cu alte
tratamente, cum ar fi chimioterapia.
Terapia cu celule T
Celulele T sunt celule care luptă împotriva infecțiilor. În cazul terapiei cu
celule T, unele celule T sunt prelevate din sângele pacientului, sunt
modificate în laborator, astfel încât să aibă proteine specifice numite
receptori. Receptorii permit acelor celule T să recunoască celulele
canceroase. După modificare, celulele T sunt injectate înapoi
pacientului.
În organism, identifică și distrug celulele canceroase. Acest tip de
terapie se numește terapie cu celule T a receptorilor antigenului
chimeric (CAR-T).
Cercetătorii încă studiază această metodă și alte metode de modificare
a celulelor T pentru a trata cancerul.
 Administrarea imunoterapiei
 Imunoterapia poate fi administrată în moduri diferite: sub formă de pilule sau
capsule care sunt înghițite (oral), prin injectarea în vene (intravenos) sau
aplicate pe piele (topic).
 Unele medicamente pentru imunoterapie pot fi administrate numai în spital,
iar altele pot fi administrate și la domiciliu.
 Imunoterapia se bazează pe un program stabilit, sau un protocol, în funcție
de tipul cancerului, de stadiu, de starea generală de sănătate a pacientului.
După fiecare sesiune de tratament urmează o perioadă de recuperare.
 Deși poate fi administrată ca atare, independent, de multe ori se
administrează în combinații cu alte terapii, ca radioterapia sau 
chimioterapia.