Ecografia

Ecografia medical (ultrasonografia) este o metod imagistic medical de diagnostic bazat

pe ultrasunete, folosit pentru a vizualiza diferite structuri (ca muchi, tendoane, organe interne).
Ecografia permite deteminarea dimensiunilor, evaluarea structurii interne a organelor i
evidenierea unor leziuni, pe baza imaginilor obinute n timp real, frecvenele folosite n scop
diagnostic fiind ntre 2 i 18 Mhz. Ultrasunetele sunt unde sonore cu frecvena mai mare dect
limita superioar a auzului uman (>20 kHertzi) care pot penetra un mediu i pot fi folosite pentru
a msura caracteristicile undei reflectate, oferind detalii structurale interne ale mediului
respectiv, sau pentru a administra energie n mod intit pe diferite organe i esuturi.
Ecografia este folosit de mai bine de 50 de ani i a devenit una dintre cele mai larg utilizate
unelte diagnostice n medicina modern. Din punct de vedere tehnologic este ieftin i portabil,
prin comparaie cu alte metode imagistice precum tomografia computerizat sau rezonana
magnetic nuclear. Ecografia este i o metod sigur deoarece nu utilizeaz radiaii ionizante
mutagene, care pot duce la rupturi cromozomiale i favoriza apariia cancerului.
Ecografia este util multor ramuri medicale. n anestezie, ea permite ghidarea acului pentru
injectarea anestezicelor local, lng plexurile nervoase. n cardiologie permite diagnosticul unor
afeciuni precum insuficiena cardiac (dilatarea unor compartimente ale inimii), valvulopatii
(funcia defectuoas a valvelor inimii); medicina de urgen folosete ecografia pentru a
confirma sau exclude urgene medicale de tipul tamponadei cardiace sau hemoperitoneului.
Imaginile ecografice ale organelor interne permit medicilor gastroenterologi i interniti
diagnosticarea unor boli hepatice (ciroz, steatoz, cancer hepatic), pancreatice (chisturi,
pancreatit cronic, tumori), biliare (calculi biliari, colecistit, colagiocarcinom), renale (calculi,
tumori) sau splenice. n ginecologie ecografia permite vizulizarea i evaluarea uterului i
ovarelor i afeciunilor acestora (ovar polichistic, fibrom uterin), iar n obstetric permite
monitorizarea dezvoltrii normale a ftului i detecia unor malformaiilor congenitale. Medicii
urologi pot diagnostica afeciuni ca adenomul de prostate pe baza ecografiei, iar neurologii pot
evalua fluxul sanguin n artere de importan major (ex. carotide) la pacieni cu risc
cardiovascular crescut.
Ecografia poate fi utilizat i n scop intervenional, n ghidarea biopsiilor (prelevare de esut
din diferite organe), n evacuarea unor colecii sau injectarea unor substane cu scop terapeutic
(antibiotice, citostatice), n tratamentul unor tumori prin energie termic intit (ultrasunete de
nalt energie), litotripsie (spargerea calculilor), tratamentul cataractei(facoemulsifiere) i chiar
cu efect procoagulant.
Pregtirea pacientului pentru ecografie abdominal const n post alimentar (inclusiv
buturi acidulate i cafea) cu cel puin 6 ore nainte de investigaie, astfel ca stomacul s fie gol
i coninutul gazos intestinal s fie redus, permind vizualizarea adecvat; se vor bea 1-1.5 litri
lichide (apa plat, ceai). Cu 24 de ore nainte, nu se consum dulciuri, se evit alimente care pot
fermenta (fructe,lapte), iar cina din ziua precedent trebuie s fie uoar i s nu fie servit mai
trziu de ora 18.00-19:00. n cazul n care suntei balonat, se recomand ca n ziua precedent
investigaiei s se administreze medicamente ca Espumisan sau Sab simplex (1-2 tablete de
3ori/zi sau 1 lingur n sear dinaintea examinrii i 1 lingur cu 3 ore naintea examinrii).
n cazul ecografiei pelvine, se recomand consumul a 1 l de apa plat ntr-un interval de 30
minute, cu o or nainte de investigaie; pacientul nu trebuie s urineze, chiar dac exist aceast
senzaie, astfel vezic urinar va fi plin i va permite vizulizarea structurilor nvecinate
(prostata, uter, ovare). Pe pielea abdomenului pacientului se va aplica un gel special care
favorizeaz transmiterea ultrasunetelor. Ulterior se aplic i apas uor transductorul pentru a se
vizualiza imaginea zonei respective pe ecranul aparatului.
Transductorul este un dispozitiv care transform un tip de energie n altul (n acest
caz transmite ultrasunetele i recepioneaz ecourile folosind efectul piezoelectric).
Transductorul conine cristale de cuar, care i schimb repede forma atunci cnd se aplic
curent electric. Schimbarea rapid de form sau vibraia acestor cristale produce unde sonore
care se exteriorizeaz. Similar, cnd undele sonore sau de presiune lovesc cristalele, acestea emit
curent electric. Aadar aceleai cristale pot fi folosite pentru a trimite i recepiona unde sonore.
Transductorul este conectat la un computer (o unitate central de procesare), care realizeaz
toate calculele i conine puterea electric pentru transductor; exist butoane de control ale
pulsului transductorului (care regleaz amplitudinea, frecvena i durata pulsurilor), un ecran
pentru afiarea imaginilor, un dispozitiv de stocare a informaiilor, tastatur sau cursor i o
imprimant.
Ecografia este o investigaie nedureroas, excepie fcnd cazurile n care exist o afeciune (ex.
calculi biliari, colecistit, pancreatit acut) cnd poate apra disconfort sau uoar durere la
apsarea unei anumite zone cu transductorul.
Din punct de vedere fiziologic, energia ultrasunetelor are dou efecte poteniale i anume:
crete rspunsul inflamator i poate nclzi esuturile moi. Energia ultrasunetelor produce o und
de presiune mecanic prin testurile moi, putnd duce la formarea de bule microscopice i
distorsiunea membranelor celulare, modificnd activitatea intracelular i fluxurile ionice, dar
aceste efecte sunt minore. Totui, ultrasunetele folosite la intensitate mare, pot provoca
expandarea i colapsul unor colecii mici de gaz din fluidele sau esuturile corpului, fenomen
numit cavitaie. Acest fenomen nu se produce la nivelul de putere folosit de aparatur modern n
scop diagnostic.
Ecografia are i limite: nu penetreaz structurile osoase, calitatea imaginilor este slab n
cazul cnd se interpune gaz ntre transductor i organul de interes, datorit diferenelor extreme
de impedan acustic (ex. vizualizarea pancreasului dificil la cei cu balonare), adncimea de
penetrarea a ultrasunetelor este mai mic la pacienii obezi i deci acurateea imaginii mai
sczut i limita de rezoluie este de 3 mm (nu poate detecta structuri mai mici de aceasta
dimensiune).
Desfasurare - Dupa zona de explorat, pacientul este lungit pe spate sau pe o parte, cu
toracele sau abdomenul dezgolit. Ecografia endovaginala se desfasoara in pozitie ginecologica
(genunchii indoiti si departati, picioarele puse pe suporti). Pentru ecografiile efectuate din
exterior, zona este in prealabil unsa cu gel pentru a favoriza transmiterea ultrasunctelor. Medicul
aplica atunci sonda si o deplaseaza observand continuu organele studiate pe ecranul sau de
control. El poate da imediat indicatii privind rezultatul.
Unele ecografii necesita ingerarea unei cantitati suficiente de apa pentru a umple vezica, care
astfel nu apare, alte ecografii fiind facute pe nemancate sau cu ingerarea unui preparat destinat
reducerii cantitatii de gaze intestinale Examenul este nedureros si dureaza intre 10 si 20 minute.
Efecte secundare - Ecografia este o metoda de imagerie medicala putin costisitoare, care nu
necesita nici pregatirea speciala a pacientului, nici spitalizarea sa. Ea nu comporta riscul razelor
X. Nu exista vreun efect secundar cunoscut.


Ecografia mamar
Ecografia de san sau ecografia mamara foloseste undele sonore pentru a oferi o imagine a
tesuturilor din interiorul sanului. In timpul ecografiei mamare nu se folosesc raze X sau alte
tipuri de radiatii potential nocive.
Cu ajutorul ecografiei mamare poate fi vizualizat, in detaliu, interiorul sanului, inclusiv zona
din vecinatatea peretelui toracic, care este mai greu de analizat prin intermediul mamografiei.
Cu ajutorul ecografiei mamare se pot adauga informatii importante la rezultatele altor teste,
cum ar fi mamografia sauimagistica prin rezonanta magnetica, deoarece investigatia poate
furniza informatii care nu pot fi obtinute cu ajutorul unei mamografii.
O ecografie de san se poate face in oricare din urmatoarele situatii:
- cand sunt prezente simptome cum ar fi durere, umflaturi, roseata la nivelul sanului
- cand se depisteaza un nodul la nivelul sanului in urma autoexaminarii sau a unui control
medical.
- pentru a se constata daca un nodul al sanului contine lichid sau daca este solid. Un nodul in care
nu se afla lichid sau care contine particule plutitoare ar putea avea nevoie de mai multe teste.
- pentru a se aprofunda rezultatele anormale ale unei mamografii.
- pentru a se analiza tesutul mamar al femeilor tinere, intrucat tesutul mamar al acestora este
deseori mult mai dens iar mamografia nu poate furniza prea multe detalii.
- ca tehnica de ghidaj in timpul introducerii unui ac sau a unui alt instrument pentru a se drena un
chist sau puroi, pentru a se recolta o mostra de tesut mamar (biopsie) sau pentru ghidaj pe
parcursul interventiilor chirurgicale de la nivelul sanului.
- pentru diagnosticarea cauzelor modificarii in dimensiune a unui chist
- pentru a se constata cat de mult s-a extins cancerul de la nivelul sanului
- pentru a se verifica sanatatea sanilor in cazul in care o femeie are implanturi de silicon mamar
sau sani cu o densitate ridicata. In aceasta situatie, prin mamografie nu se pot vizualiza anumite
tesuturi ale sanului.


Realizarea ecografiei mamare
Pacienta va fi rugata sa se dezbrace de hainele din partea de sus a corpului si sa isi scoata
eventualele bijuterii din jurul gatului. I se va aplica pe sani un gel, pentru ca traductorul sa poata
oferi imagini cu ajutorul undelor sonore. Imaginea tesutului mamar poate fi vizualizata pe un
ecran si poarta denumirea de sonograma sau scanare cu ultrasunete.
Ecografia mamara dureaza de obicei intre 15-30 de minute, insa ar putea fi necesar mai mult
timp in cazul in care se va face o biopsie sau daca se va face un examen mai amanuntit al
sanului.
Pacientei nu i se va face ecografia mamara intrucat rezultatele nu vor fi relevante, daca este
prezenta o rana deschisa la nivelul sanului.
Beneficii versus riscuri
Beneficiile ecografiei mamare sunt:
- majoritatea tipurilor de investigatii care folosesc ultrasunete sunt neinvazive si nedureroase
- ecografia este disponibila pe scara larga, este usor de utilizat si este mai putin costisitoare decat
alte metode imagistice
- pe parcursul ecografiei mamare nu se utilizeaza radiatii ionizante
- scanarea cu ultrasunete ofera o imagine clara a tesuturilor moi care nu pot fi vizualizate bine ca
urmare a radiografiei, de exemplu
- ecografia ofera o imagine in timp real, ceea ce o transforma intr-un instrument potrivit pentru
ghidare in cadrul procedurilor minim invazive, cum ar fi biopsia, aspiratia cu ac fin
- ecografia mamara ajuta la detectarea si diangosticarea unei afectiuni a sanului, care nu poate fi
interpretata intr-un mod adecvat doar prin intermediul mamografiei.
- utilizarea ultrasunetelor este utila pentru analizarea amanuntita a lobulilor de grasime sau a
chisturilor benigne.
Riscuri - Pentru stabilirea diagnosticului standard formulat cu ajutorul ecografiei cu ultrasunete
nu sunt implicate efecte nocive asupra oamenilor.

Rezultate
Ecografia mamara foloseste unde sonore care contribuie la formarea unor imagini a
tesuturilor din interiorul sanului. Medicul specialist poate interpreta ecografia mamara imediat
dupa test, iar rezultatele complete sunt disponibile in general, in maxim 1-2 zile.
- Daca ecografie mamara este normala, medicul va specifica faptul ca tesutul mamar este
normal, iar daca investigatia se face la ambii sani, tesutul trebuie sa aiba aspect similar.
- Daca ecografia mamara este anormala, medicul va semnala prezenta unor noduli. Nodulii
umpluti cu lichid au foma uniforma, iar formatiunile care nu contin lichid sunt chisturi. O data
depistati nodulii si chisturile, nu mai sunt necesare si alte investigatii, decat in cazul in care
chistul contine particule.
Consideratii
O biopsie a sanului ghidata printr-o ecografie, ofera medicului posibilitatea de a confirma daca
un nodul suspect este benign, fara alte interventii chirurgicale. Ecografia mamara poate fi
realizata, in mod ocazional, in loc de mamografie, daca persoanele in cauza au mai putin de 30
de ani sau daca femeia nu ar trebui expusa la radiatii intrucat este insarcinata, de exemplu.
O ecografie mamara nu inlocuieste mamografia, ci poate fi folosita pentru a verifica si a
analiza o problema depistata in urma mamografiei. Aceasta poate fi utilizata si in cazul femeilor
care au tesut mamar dens.
RMN-ul pentru san este un alt tip de test care poate fi folosit pentru investigarea starii de
sanatate a sanului dupa o interventie chirurgicala sau pentru a se evalua tesutul mamar dens.
RMN-ul mamar poate fi insotit de mamografie si ecografia mamara pentru a se analiza nodulii
mamari.


Ecografia Doppler vascular
Este o ecografie ca nici una alta. De fapt este tot o ecografie, avand particularitati care o fac
ceva mai speciala. Se bazeaza tot pe principiul sonarului, al detectarii in apa a obiectelor de care
s-ar putea lovi un vas marin (vapor sau submarin) sau care se indreapta spre acel vas si il
ameninta.
Spre deosebire de celelalte ecografii, cea Doppler vasculara ofera medicului informatii nu
doar asupra morfologiei (formei) structurilor examinate (particular vasele de sange), dar si date
functionale, impactul acestor modificari (de obicei infundari si/sau curgeri in sens invers sau cu
parametri modificati, mai rar particularitati anatomice de dezvoltare sau vindecari gresite) si
poate oferi medicului avizat o informatie extrem de utila organizarii tratamentului cu
medicamente sau chirurgical, justificandu-l si fiind proba neutra pentru actul medical.
De obicei aceasta investigatie, care poate confirma, infirma, justifica, urmari, certifica un
tratament medical sau chirurgical, este efectuata de un medic care se ocupa doar de aceasta
investigatie. Medicul ecografist vascular, de obicei cardiolog, dar poate fi si specialist
in imagistica medicala, internist, in alte tari doar specialist in ecografie vasculara, nu are ocazia,
de obicei, sa verifice aspectul real, intraoperator, al imaginilor si parametrilor masurati la
ecografie. Examenul ecografic Doppler vascular ofera medicului atat imaginea structurilor
investigate, dar si felul cum curge sangele prin vasul examinat, parametrii fluxului sangvin si
efectul modificarilor anatomopatologice ale vaselor asupra curgerii sangelui prin vase.

Ecografia Doppler vasculara se efectueaza:
- tintit, asupra arterelor sau venelor si pe segmente (membre inferioare, membre
superioare, carotide si vertebrale, aorta abdominala, aorta toracica, iliace, renale, cava superioara,
cava inferioara, ramurile viscerale ale aortei abdominale etc.);
- in scop diagnostic;
- in scop terapeutic (sclerozari de pachete varicoase, sclerozare endoluminala pentru tratamentul
cu laser sau radiofrecventa a varicelor, canulari de vene centrale sau de artere periferice etc.);
- pentru verificarea eficientei unor tratamente (anticoagulant in tromboze, restabiliri de flux
arterial etc.) sau pentru stabilirea duratei acestora (cand oprim anticoagularea in cazul
unei tromboze venoase profunda a membrelor inferioare de ex.);
- preoperator, intraoperator, postoperator.
Dupa cum se vede din enumerarea precedenta, exista multe feluri de ecografii vasculare si
numeroase circumstante in care se apeleaza la aceasta investigatie. Fiecare dintre acestea
necesita timp (aproximativ 45 minute), mult mai lung decat durata celorlalte ecografii
(abdominala, cardiaca etc.). Zambesc cu intelegere de fiecare data cand am de examinat
ecografic un pacient care vine din proprie initiativa si cere o ecografie Doppler vasculara (un
eco Doppler) si care, atunci cand il intreb unde anume vrea sa fac ecografia (la artere sau la
vene, la picioare sau la cap etc.), imi spune ca vrea una la toate vasele.
Apoi sunt nevoit sa insir toata povestea de mai sus si sa-i spun ca ecografia asta vasculara
generala va fi foarte lunga, va dura toata ziua si toata noaptea, se va termina probabil a doua zi si
va costa destul de mult. Abia atunci pacientii respectivi accepta faptul ca ecografia vasculara
trebuie efectuata la indicatia unui medic, cu un anumit scop si in cazul in care pacientul nu vine
cu o trimitere de la un alt medic, atunci mult mai util este un examen al specialistului si apoi,
daca este nevoie, pentru un anumit motiv constatat de medicul examinator, se poate face si o
ecografie cu scop, tintita conform constatarilor spre un anumit segment considerat cu probleme.
Conform celor expuse anterior, pentru ecografia Doppler vasculara este necesara o trimitere
din partea unui medic, in care sa fie specificat un diagnostic, motiv, scop si segmentul anatomic
de examinat, altfel programarea doar pentru ecografie din initiativa pacientului ma obliga la
explicatii care pot fi uneori mai lungi decat cele expuse anterior pentru a face inteles faptul ca un
consult prealabil poate fi mai util si cu siguranta mai ieftin decat o examinare ecografica
efectuata la cererea pacientului. De cele mai multe ori, dupa consultatie, examenul ecografic isi
pierde indicatia sau atunci cand constat ca ar trebui efectuat, zona examinata si tipul vasului
difera de solicitarea initiala a pacientului.
In plus, mai adaug faptul ca examenul ecografic vascular este inregistrat ca descriere de
parametri anatomici si functionali si uneori imagini de pe ecran printate, care sunt mai putin
intelesi chiar si de catre medici si pacientul face destul de putin asocierea cu alte examene
imagistice (radiografii, arteriografii, cateterisme cardiace, coronarografii, examene CT sau RMN
etc.) sau biologice-biochimice (analize de laborator).
Daca medicul de laborator nu are contact cu pacientul, medicul radiolog are contact cu
pacientul in cursul examinarii si poate deloc in momentul in care pacientul vine dupa rezultat (de
obicei a doua zi), ecografistul vascular elibereaza rezultatul pe loc si pacientul poate fi nedumerit
de faptul ca ecografia Doppler vasculara este o examinare imagistica si nu o consultatie si
nerabdator sa afle cum sta treaba, cat de grave sunt cele constatate, tratamentul si prognosticul.
In realitate ecografia Doppler vasculara este o examinare paraclinica imagistica si constatarile
ecografice sunt interpretate de medicul curant, care stabileste ce este de facut in baza celorlalte
date pe care le are despre dv. si in baza carora va facut chiar trimiterea spre ecografia la care ati
venit. Ecografia Doppler vasculara este o metoda de investigatie extrem de utila, nenociva si
accesibila in orice moment pentru afectiunile vasculare.