Radiologie si imagistica

medicala, radiatii X,
tomografie
computerizata,
mamografie, scanarea
densitatii osoase DEXA
 CUPRINS
1. Introducerea 9.  Zonele reprezentative pentru
efectuarea tomografiei
2. Definiție radiologie imagistică computerizate
medicală
10. Tipuri de examene
3. Tipuri de radiologie
11.  Riscurile tomografiei
4. Radiația X
Clic pentru a adăuga text computerizate
5. Proprietățile radiației X 12.  Definiția mamografiei
6. Producerea radiației X și 13.  Procedee de contrast
principalele efecte
14.  Tipuri de sâni
7.  Definiția tomografiei
computerizate(TC) 15.  Definiția scanării osoase DEXA
8. Principiul de funcționare al 16.  Principalele cauze 
tomografiei computerizate
 INTRODUCERE

    Epoca radiologiei a început la 8 noiembrie 1895, când fizicianul Wilhelm

Conrad Röntgen, în timp ce studia tuburile catodice, a descoperit că radiațiile
pe care le emit aveau proprietatea de a ilumina ecranele cu fosfor și de a
pătrunde în corp, astfel încât să poată radiografie cu raze X ale soției sale.
mâinile. În ianuarie 1896, au apărut primele publicații care informează
comunitatea științifică despre acest tip de radiații necunoscute.

    În 1897, spitalul militar din București a fost dotat cu primul aparat cu raze
X, care a fost dat în folosință până în 1899. 
Profesorul Gerota a înfiinţat Laboratorul de Radiologie la Spitalul Colţea în
anul 1906 şi a predat primele cursuri la ultima disciplină. 
După un început umil, această știință tânără a continuat să crească și să
progreseze, ținând pasul cu progresul tehnologic al lumii.

   Datorită radiologiei și imagisticii,  cea mai bună reprezentare a științei s-a

împlinit - să vedem organele interne și să le urmărim funcția așa cum vedem
obiectele din jurul nostru. 
1.      RADIOLOGIE SI IMAGISTICĂ MEDICALĂ 
              Radiologia este știința care se ocupă cu studiul
imagisticii medicale pentru a putea diagnostica si vindeca boliile
din corpul uman. 
              Imagistica medicală este procedura de imagistică prin
care observăm interiorul unui corp uman pentru intervenții care țin
de ramura medicală, precum și pentru reprezentarea vizuală cât
mai bine a organelor si funcțiilor acestora. Imagistica medicală are
rolul de a arata structurile interne ale corpului uman, ascunse sub
piele și oase, precum să diagnosticheze și să trateze boala. 
         Tipuri de radiologie: 
Ø  Radiologie intervențională 
Ø  Ecografie(sonografie) 
Ø  Radiologie pediatrică 
Ø  Radiologie convențională                              
Ø  Radiologie osteo-articulară 
Ø  Senologie 
Ø  Anginografie Histero-salpingo-grafie(aparatul reproducător
feminin)
  Radiația X este o radiație ionizantă (poate elibera un electron din întreg câmpul anatomic), situată în
spectrul radiațiilor electromagnetice în apropierea radiației gamma, în cadrul radiațiilor cu energie înaltă.
Ea se situează în afara spectrului vizibil, încât nu o vedem și nu o detectăm cu ajutorul organelor de
simț umane (de unde și riscul de minimalizare a efectelor acesteia). 

2. Proprietățile RX : 
• se împrăștie sferic din punctul de origine ( legea divergenței ); 
• se propagă în linie dreaptă, cu viteza luminii; 
• intensitatea lor scade cu pătratul distanței parcurse; 
• penetrabilitatea ( duritatea ) este invers proporțională cu lungimea de undă; 
• sunt emise și absorbite în cuante de energie; 
• sunt absorbite de corpurile pe care le strabătut; 
• absorbția RX este guvernată de legea Bragg-Pierce;
• produc fenomen de efect fotosensibil ( fluorescență, fosforescență ); 
• produc efect fotosensibil prin efectul fotolitic; 
• produc ionizare; 
• produc efecte biologice.
  
         
• 3. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

                     Tomograful este un aparat ce folosește un ansamblu de

raze X ce sunt formate de un soft computerizat și aratat în imagini 3D, o
parte a corpului sau întreg corpul uman, permitând astfel cadrelor
medicale să observe detaliile de finețe legate de organele interne, vasele
de sânge sau structura osoasă. 
• Principiul de funcționare al CT ului:

                       Aparatul de radiografie emite radiațiile X care ajung în

corp, acestea sunt absorbite de către țesuturi in mod diferit, în funcție de
densitate. Așa că fiecare țesut și fiecare zonă va reacționa diferit, iar
imaginile pe care le produc în nuanțe de gri vor fi reflectate de corp, pe o
placă specială, fotografic sau electronic, rezultând ceea ce cunoaștem cu
toții drept radiografie.  În cazul scanărilor CT, echipamentul este mai
complex. Pacientul este așezat pe o masă și introdus ușor în dispozitiv. În
jurul lui se rotește constant un dispozitiv care emite raze X și transmite
informațiile obținute în timp real unui computer, care la rândul său
efectuează o serie de calcule matematice complexe, iar apoi afișează
imaginea finală pe ecranul dispozitivului. În acest fel, imagini cu felii pot fi
obținute în orice plan al zonei dorite, organele pot fi recreate în 3D, sau
oasele pot fi îndepărtate pentru a vizualiza mai bine alte țesuturi.
 Zonele reprezentative pentru CT
                        Procesul este foarte cuprinzător și scanează întregul corp cu toate
părțile acoperite - cap, piept, abdomen, zona gâtului, pelvis, brațe și picioare.
De asemenea, pot fi examinate organe precum inima, plămânii, ficatul,
pancreasul, rinichii, stomacul, intestinele, vezica urinară, glandele suprarenale
și măduva spinării, vasele de sânge și sistemele osoase.

Clic pentru a adăuga text

• Tipuri de examene CT
              Tomografia computerizată a capului - folosită pentru a examina diferite structuri ale
creierului atunci când simptomele indică tumori, accident vascular cerebral, diverse anomalii
vasculare sau hemoragii intracraniene și ganglioni și glandele limfatice umflate. Acest grup
mare de tomografie computerizată a capului include: 
• CT al vaselor creierului/gâtului;
• CT al osului frontal;
• CT al craniului/creierului;
• CT al urechii interne;
• CT al procesului mastoid;
• CT al sinusurilor;
• CT al osul temporal;
• CT abdominal - Oferă vederi detaliate ale organelor abdominale și pelvine, cum ar fi
ficatul, pancreasul, rinichii, splina, glandele suprarenale și stomacul și intestinele. 
•CT Coloana vertebrală - Folosit pentru a identifica corect cauza durerii de spate, gât, braț
sau picior. Cu ajutorul ei putem identifica corect herniile de disc sau îngustările caCT
membre- oferă posibilitatea obținerii unei imagini clare si detaliată, prin care se pot identifica
cauzele unor afecțiuni localizate în: brațe, coate, umeri,articulația pumnului,glezne, etc.
•  
•CT toracic- se pune accentul pe torace și organele interne localizate in zona respectivă:
inima, plamăni și aparatul respiratnalului spinal
•CT membre- oferă posibilitatea obținerii unei imagini clare si detaliată, prin care se pot
identifica cauzele unor afecțiuni localizate în: brațe, coate, umeri,articulația pumnului,glezne,
etc.
Riscurile CT
  
          Ca orice altă procedură medicală, o astfel de
examinare medicală implică anumite riscuri, dintre care
unele sunt comune, iar altele sunt specifice. Multe dintre
ele sunt legate de starea generală a pacientului și de
starea medicală în care se află. Medicul va lucra cu
pacientul pentru a analiza beneficiile și riscurile testului
înainte de fiecare tomografie și va lua cea mai bună
decizie în timp util. Pacienta este, de asemenea, obligată
să informeze medicul despre orice boală sau afecțiune
pe care o are - cum ar fi o femeie însărcinată sau o
persoană care ar putea rămâne însărcinată.
                      Iradiere 
        Cele mai frecvente întrebări pe care le pun pacienții cu privire la
riscurile scanărilor CT sunt legate de radiații. Toată lumea este expusă
la diverse surse de radiații în viață, de exemplu, soarele este una
dintre cele mai mari surse de radiații. Scanările CT și razele X,
deoarece se bazează pe raze X, expun oamenii la noi doze de radiații.
Nu este unul mare, dar nu este recomandat să faci multe dintre aceste
verificări. 
         Cantitatea de radiație este strict măsurată astfel încât să fie
optim să se ofere o imagine precisă și concludentă fără ca nivelul să
fie mai mare decât este necesar. Riscurile asociate cu expunerea
excesivă și pe termen lung la aceste radiații sunt crescute de
probabilitatea de a dezvolta cancer. De aceea, înainte de fiecare
tomografie, se cântăresc avantajele de a o face și riscurile de a nu o
face. 
       Femeile însărcinate au circumstanțe speciale, deoarece fetușii
sunt mai sensibili la această radiație decât adulții. Tomografie
computerizată și beneficii pentru femeile însărcinate dacă situația o
impune.
Substanța de contrast 
          Acest agent de contrast este un medicament iodat care,
datorită proprietăților sale, ajută la îmbunătățirea vizibilității
țesuturilor, în special a celor din abdomen sau vasele de sânge. Se
administrează de obicei pe cale orală (în stare de ebrietate) sau
intravenos. Se elimină în mod natural - de obicei prin urină - în
câteva ore de la administrare. 
        Riscul asociat cu utilizarea unei substanțe de contrast este
posibilele efecte secundare ale acesteia. În cazuri rare (1%),
aceste reacții au apărut sub formă de greață, vărsături, urticarie și
dureri de cap. De obicei trec la scurt timp după aplicarea
substanțelor corespunzătoare. 
       De aceea, atunci când un medic recomandă această
substanță contrastantă, este important să fii atent la întrebările sale
și să le răspunzi sincer și responsabil pentru a preveni acest lucru.
4. MAMOGRAFIA    
              Mamografia ca metoda de diagnostic este veche de peste o jumătate de
secol, primul care a demonstrat posibiltățile a fost Salomon, chirurg din Berlin, care
a aplicat procedeul pe piese operatorii mamare și a făcut cu aceasta ocazie, o serie
de constatări și astăzi valabile. 
            Mamografia este un examen radiologic prin care ne este permis depistarea
leziunilor precanceroase de dimensiuni mici, încă nedetectabile prin palpare și
putem oferi un tratament precoce. 
           Imaginile obținute prin mamografie simplă sunt, în general suficiente pentru
diagnostic în majoritatea cazurilor. Există însă anumite circumstanțe, care cer din
partea radiologului fie o atitudine particulara, fie o tehnică specială, în cazul
leziunilor mici, impalpabile sau incerte clinic, a scurgerilor mamelonare fără tumoare
palpabilă sau a formațiunilor chistice a căror pereți interni trebuie explorați în vedeta
excluderii proliferărilor parietale.
11.1.    GALACTOGRAFIA 

   În scurgerile mamare fără

tumoare palpabilă clinic și mai
ales în prezența secreției
sângerânde, injectarea
intracanaliculara retrogradă a
unei substanțe de contrast
hidrosolubile.
2 ARTERIOGRAFIA

     Arteriografia nu este o procedură de practică standard, deoarece

întrebuințarea  sa este prea obositoare pentru a-și justifica utilitatea
diagnostică.  În serviciul nostru, metoda este indicată în special în
controlul tratamentului cancerului de sân în cazurile în care chimioterapia
intraarteriala se efectuează  printr-o sondă plasată într-una din ramurile
arterei carotide interne (artera mamara internă sau tiroidă inferioara țintă).
          Procedura face posibilă evaluarea simultană a plasării corecte a
sondei, a naturii vascularizației peritumorale și a dezvoltării modificărilor
acesteia în timpul tratamentului.
3.   CHISTOGRAFIA 
           
   Închistografie,
conținutul lichid al unui
chist este înlocuit cu un
gaz, de obicei aer steril. 
În cazul unui singur chist,
tehnica se reduce la
simpla perforare a
chistului cu un ac de
injectare intramusculară,
în acest caz conținutul
lichid.
• 1.Sânul normal:
  
                     
Dezvoltarea glandei
mamare începe devreme, deja în a
doua lună a vieții intrauterine, sub
forma a două proeminențe
ectodermice, „crestele primitive”,
situate între rădăcinile membrelor
inferioare și superioare.  Mai târziu, la
nivelul acestor creste apar muguri
primitivi, numărul și locația cărora
variază de la o specie la alta.  La
specia umană o singură pereche
evoluează în timp ce restul, cu unele
excepții, suferă o involuție totală. 
2.   Sânul de sarcină: 

       
Modificările sânilor în timpul
sarcinii apar relativ devreme, dar
nu mai sunt detectabile pe
mamografie după luna a 3-a.  În
primele 2 luni, radiografia seamănă
cu cea a hiperplaziei discrete
glandulo-conjunctivale
premenstruale, care de fapt apare
mai proeminentă la nivelul crestei . 
Aspectul ar fi unul caracteristic
după unii autori  și ar permite chiar
diagnosticul de sarcină tubară.
3.   Sânul cancerigen:  
                  Tumorile benigne sunt procese
distrofice nodulare care se dezvoltă ca
urmare a hiperplaziei tisulare, ca în
adenoame, fibroidoame, lipoame, fie a
măririi consecutive a peretelui unui canal,
ca în chisturi.  Cel mai adesea, aceste
tumori se dezvoltă pe fondul unui sinus
distrofic, a cărui manifestare clinică poate
să nu fie evidentă.  Din punct de vedere
radiologic, tumorile benigne s-au
caracterizat prin opacităţi policiclice
rotunde, ovale, omogene, de intensitate
medicală, conturate regulat, uneori
delimitate clar şi liniar;  nu se infiltrează în
țesuturile adiacente, ci le respinge,
determinând uneori periferia să formeze
un inel radiotransparent prin comprimarea
țesutului adipos, din care tot sau o parte
este vizibil. 
5. SCANAREA DENSITAȚII OSOASE DEXA
  
         Scanările de densitate osoasă, cunoscute și sub
denumirea de scanări DEXA, ajută la rezolvarea riscului de
rupere a unui os. 
         Dacă aveți un risc crescut de probleme osoase, cum ar fi
osteoporoza, se recomandă o scanare DEXA. Riscul
dumneavoastră crește dacă: 
• Aveți oase rupte de la căderi minore sau răni
• Condiții de sănătate care pot duce la o densitate osoasă
scăzută, cum ar fi artrita
• Luați corticosteroizi pe cale orală de 3 luni sau mai mult -
corticosteroizii sunt utilizați pentru a trata inflamația, dar pot
provoca slăbiciune osoasă
• Sunteți  o femeie la menopauză prematură și sau s-au
îndepărtat ovarele devreme (înainte de 45 de ani) și nu ați
avut terapie de substituție hormonală (HRT)
• Se referă la femeile aflate în postmenopauză care fumează
sau beau mult, au antecedente familiale de fracturi de șold
sau au un indice de masă corporală (IMC) sub 21
• Sunt femeie și perioadele mele sunt larg distanțate (peste un
an)
Uneori este dificil de interpretat rezultatele unei scanări a
densității osoase.  De exemplu, atunci când cineva are o boală
degenerativă, rezultatele unei scanări ale coloanei vertebrale pot
să nu fie ușor de interpretat, cum ar fi osteoartrita coloanei
vertebrale (spondiloza).Uneori, anomaliile coloanei vertebrale sau
fracturile anterioare ale coloanei vertebrale pot da rezultate false.
O scanare a densității osoase nu va arăta dacă densitatea
minerală osoasă scăzută este cauzată de o masă osoasă prea
mică (osteoporoză) sau de prea puțin calciu în os, de obicei din
cauza lipsei de vitamina D (osteomalacie). 
THANK YOU FOR WATCHING
Bibliografie: 
• Radiologie Imagistică Medicală, Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate, Volumul 1,
Prof. Dr. Sorin M.Dudea, 2016;
• Radiologie Imagistică Medicală, Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate, Volumul 2,
Prof. Dr. Sorin M.Dudea,2016;
• Atlas de Mamografie, Maria Bucur;
• https://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mamografie_1726; Mamografie Definiție;
• https://www.medicinfo.ro/afectiuni/scanare-dexa/de-ce-sa-terminat/;  Medic Info 2022;
•  https://www.medicai.io/ro/tomografia-computerizata-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-ct, Medical, 23
Martie,2021;

  

                                                   Proiect realizat de (Grupa 1, Subgrupa 3):

                                                       Aricisteanu Raluca

•                                                        Baiciu Georgiana-Mihaela

                                                       Balint Timea-Erika