TEHNICI DE INVESTIGATIE RADIOLOGICA

TORACELE OSOS - GENERALITATI

Anatomie:
-toracele osos = stern + vertebre toracale + coaste
-functie: respiratia, protectie
Sternul
-biopsie de maduva osoasa
-se suprapune (AP, PA) peste coloana, mediastin = nu se vede
-manubriu + corp + apendice xifoid
-corpul: format din 4 segmente (sudarea lor poate fi incompleta pana la
varsta de 25 de ani)
-repere anatomice:
-incizura jugulara (furculita sternala) = T2-T3
-unghiul sternal = spatiul T4-T5
- apendicele xifoid = T9-T10
-marginea inferioara a rebordului costal = L2-L3
-articulatiile sternoclaviculare (manubriu) = singura conexiune osoasa intre
cutia toracica si centura scapulara
-articulatiile sternocostale
-primele 7 perechi de coaste (coaste adevarate) se conecteaza direct,
prin intermediul cartilajelor costale
-coasta I cu manubriul, sub clavicula
-coasta II cu unghiul sternal
-coastele III-VII cu corpul sternal
-coastele VIII, IX si X (coaste false) cartilajele lor se conecteaza cu
cartilajul coastei VII
-coastele XI si XII = false, flotante; nu au cartilaj
Coasta tipica:
-extremitate vertebrala (cap, col, tubercul), extremitate sternala, corp
-capul se articuleaza cu corpul vertebral (1-2)
-tuberculul se articuleaza cu apofiza transversa (1)
- extremitatea vertebrala este situata cu 8-13 cm mai sus decat extremitatea
sternala
-santul subcostal (artera, vena, nerv)
-coasta I: scurta, lata, cea mai verticala
-se alungesc pana la coasta VII, apoi se scurteaza din nou
-toracele osos este cel mai larg la nivelul marginilor laterale ale coastelor
VIII-IX

Pozitionare (stern):
-dificil de radiografiat (din cauza structurii si a pozitiei)

-se face in OAD 15-20, pentru a-l proiecta in stanga vertebrelor toracale, pe
opacitatea cardiaca omogena
-gradul rotatiei depinde de dimensiunile cutiei toracice (un torace subtire
trebuie rotat mai mult)
-se poate utiliza tehnica ortostatica (respiratorie): miscarile respiratorii sterg
desenul pulmonar (kV si mA mai mici, timp de expunere lung 2-3 sec)
Pozitionare (coaste):
-istoricul, tabloul clinic!!!
-durere acuta sau cronica
-localizarea durerii (sau a traumatismului)
-probleme cu respiratia???
-poate sa stea in picioare?
-deasupra diafragmului
*8-9 coaste
*in pozitie verticala
*respiratia suspendata dupa inspir
*kV mai mici (65-75)
-sub diafragm
*culcat pe spate
*respiratia suspendata dupa expir
*kV medii (70-80)
-aria de interes sa fie mai aproape de RI
-rotatia scoate coloana de pe aria de interes si vizualizeaza mai bine
regiunea axilara
-exemplu: traumatism la nivelul arcurilor costale posterioare stangi = se face
AP si OPS; traumatism la nivelul arcurilor anterioare drepte = se face PA si
OAS
-de evaluat necesitatea efectuarii unor radiografii pulmonare (pneumotorax,
hemotorax, contuzii pulmonare, etc.)

Denumire

STERN pozitie OAD

R

Indicatii clinice

Patologie sternala, fracturi, procese inflamatorii.

Factori tehnici

Ecranare
Pozitia pacientului

Pozitia
segmentului

Raza centrala

DFF: minim 102 cm;

RI: 24x30, in lung
Cu grila; AEC nu se recomanda
65-75 kV analog, 70-80 kV digital
Tehnica respiratorie: timp de expunere 2-3 sec
Marker anatomic, marker de identificare.
Tesuturile radiosensibile, in afara campului de
expunere.
In picioare (de preferat) sau culcat pe abdomen
(oblic), cu rotatie usoara, bratul drept in jos, pe
langa corp, bratul stang in sus.
Pacientul in pozitie oblica (OAD) 15-20.
Se aliniaza axul lung al sternului la RC si la linia
mediana a mesei/stativului.
Marginea superioara a RI la 4 cm deasupra
incizurii jugulare.
Perpendiculara pe RI, spre centrul sternului (2,5
cm in stanga liniei mediane, la jumatatea distantei
dintre incizura jugulara si apendicele xifoid).

Colimarea

Camp de colimare lung si ingust, pe regiunea

sternului.

Respiratia

1.Respiratia suspendata pe durata expunerii, dupa

expir.
2.Tehnica ortostatica (respiratorie).
Un torace larg necesita rotatie mai mica, unul cu
diametrul AP mic necesita rotatie mai mare.

Observatii
Criterii de
evaluare

Anatomia: sternul, suprapus peste opacitatea

cardiaca.
Pozitia: sternul vizualizat langa coloana, fara
suprapuneri cu vertebrele; fara distorsiuni ale
sternului; colimare pe aria de interes.
Expunerea: fara miscare (cu respiratia
suspendata); densitate si contrast optime.

Denumire
Indicatii clinice
Factori tehnici

Ecranare
Pozitia pacientului
Pozitia
segmentului

Raza centrala

Colimarea
Respiratia

STERN, pozitie laterala

R
(dreapta sau stanga)
Patologie sternala, fracturi, procese inflamatorii;
fracturi cu infundare.
DFF: minim 102 cm
RI: 24x30 sau 30x40, in lung
Cu grila; AEC nu se recomanda
70-75 kV analog, 75-80 kV digital
Marker anatomic, marker de identificare.
Tesuturile radiosensibile, in afara campului de
expunere.
Pozitie verticala (de preferat) sau culcat lateral.
Pozitie verticala: in picioare sau asezat, cu
umerii si bratele trase inapoi.
Culcat lateral: culcat pe o parte, mainile
deasupra capului, umerii trasi inapoi.
Marginea superioara a RI la 4 cm deasupra
incizurii jugulare.
Se aliniaza axul lung al sternului la RC si la linia
mediana a mesei/stativului.
Fara rotatie.
Perpendiculara pe RI, spre centrul sternului (la
jumatatea distantei dintre incizura jugulara si
apendicele xifoid).
Se recomanda DFF de 152-183 cm, pentru a
reduce magnificarea sternului, cauzata de DOF
mare.
Se centreaza RI la RC.
Camp de colimare lung si ingust, pe regiunea
sternului.
Respiratia suspendata pe durata expunerii, dupa
inspir.

Observatii

Se poate face in decubit dorsal, cu raza orizontala.

Criterii de
evaluare

Anatomia: intregul stern, cu minima suprapunere

de parti moi.
Pozitia: fara suprapunere de humerus, umeri,

parti moi, coaste, sani; colimare pe aria de interes.

Expunerea: fara miscare (contururi nete);
densitate si contrast optime.

Denumire

Articulatii sternoclaviculare, incidenta PA

R

Indicatii clinice

Subluxatii, alte stari patologice.

Factori tehnici

DFF: minim 102 cm;

RI: 18x24, in lat
Cu grila; AEC 1 central
65-70 kV analog, 70-75 kV digital
Marker anatomic, marker de identificare.
Tesuturile radiosensibile, in afara campului de
expunere.
Culcat pe abdomen, capul intr-o parte (pe perna),
bratele in sus (pe langa cap) sau in jos (pe langa
corp).
Se poate face si in pozitie verticala.

Ecranare
Pozitia pacientului

Pozitia
segmentului
Raza centrala

Se aliniaza planul mediosagital la RC si la linia

mediana a mesei sau a stativului vertical.
Fara rotatia umerilor.
Se centreaza RI la RC.
Perpendiculara, intra la nivel T2-T3 (la 7 cm distal
fata de vertebra prominens).

Colimarea

Pe regiunea articulatiilor sternoclaviculare.

Respiratia

Respiratia suspendata pe durata expunerii, dupa

expir.

Observatii

Criterii de
evaluare

Anatomia: portiunile laterale ale manubriului si

mediale ale claviculelor, vizualizate lateral fata de
coloana vertebrala (cu suprapunerea coastelor si a
plamanilor).
Pozitia: fara rotatie articulatiile SC la distante
egale fata de coloana; colimare pe aria de interes.
Expunerea: fara miscare (contururi nete);
densitate si contrast optime.

Denumire

Arcuri costale posterioare, incidenta AP

R
(supradiafragmatice sau subdiafragmatice)
Fracturi, procese tumorale, alte stari patologice.

Indicatii clinice
Factori tehnici

Ecranare
Pozitia pacientului
Pozitia
segmentului

Raza centrala

DFF: minim 102 cm (183 cm pentru coaste

bilateral)
RI: 35x43 in lat, sau 30x40 in lung
Cu grila
Supradiafragmatic: 65-75 kV analog, 75-85 kV
digital
Subdiafragmatic: 70-80 kV analog, 80-90 kV digital
Marker anatomic, marker de identificare.
Tesuturile radiosensibile, in afara campului de
expunere.
Pozitia verticala este preferata pentru coastele
supradiafragmatice, culcat pe spate pentru cele
subdiafragmatice.
Se aliniaza planul mediosagital la RC si la linia
mediana a mesei sau a stativului vertical.
Umerii rotati anterior, pentru a scoate omoplatii
din campurile pulmonare.
Barbia ridicata, privirea inainte.
Fara rotatia bazinului sau a toracelui.
Supradiafragmatic: perpendiculara pe RI, intra
la 8-10 cm sub incizura jugulara (T7); RI centrat la
RC (marginea superioara a RI la 4 cm deasupra
umerilor).
Subdiafragmatic: perpendiculara, intra la nivelul
apendicelui xifoid; RI centrat la RC (marginea

inferioara a RI la creasta iliaca).

Colimarea

Pe regiunea de interes.

Respiratia

Respiratia suspendata pe durata expunerii, dupa

inspir (supradiafragmatic) sau dupa expir
(subdiafragmatic).

Observatii
Criterii de
evaluare

Anatomia: supradiafragmatic: coastele I-X,

subdiafragmatic: coastele IX-XII.
Pozitia: fara rotatia toracelui; colimare pe aria de
interes.
Expunerea: fara miscare (contururi nete);
densitate si contrast optime.

Denumire

Arcuri costale anterioare, incidenta PA

R
(supradiafragmatice)
Fracturi, procese tumorale, alte stari patologice.

Indicatii clinice
Factori tehnici

Ecranare
Pozitia pacientului
Pozitia
segmentului

DFF: minim 102 cm (183 cm pentru coaste

bilateral)
RI: 35x43 in lat, sau 30x40 in lung
Cu grila
65-70 kV analog, 70-80 kV digital
Marker anatomic, marker de identificare.
Tesuturile radiosensibile, in afara campului de
expunere.
Pozitia verticala este preferata, bratele pe langa
corp.
Se poate face si culcat pe abdomen.
Se aliniaza planul mediosagital la RC si la linia
mediana a mesei sau a stativului vertical.
Umerii rotati anterior, pentru a scoate omoplatii
din campurile pulmonare.
Fara rotatia bazinului sau a toracelui.

Raza centrala

Colimarea
Respiratia

Perpendiculara pe RI, intra la nivel T7 (la 18-20 cm

sub vertebra prominens).
RI centrat la RC (marginea superioara a RI la 4 cm
deasupra umerilor).
Pe regiunea de interes.
Respiratia suspendata pe durata expunerii, dupa
inspir.

Observatii
Criterii de
evaluare

Anatomia: coastele I-X, deasupra diafragmului.

Pozitia: fara rotatia toracelui; colimare pe aria de
interes.
Expunerea: fara miscare (contururi nete);
densitate si contrast optime.

Denumire

Coaste unilateral, pozitie AP-PA

R

Indicatii clinice

Traumatisme cu afectarea unilaterala a cutiei

toracice.
DFF: minim 102 cm
RI: 35x43 sau 30x40 in lung
Cu grila
Supradiafragmatic: 65-75 kV analog, 75-85 kV
digital
Subdiafragmatic: 70-80 kV analog, 80-90 kV digital
Marker anatomic, marker de identificare.
Tesuturile radiosensibile, in afara campului de
expunere.
Pozitia verticala este preferata pentru coastele
supradiafragmatice, culcat pe spate pentru cele
subdiafragmatice.

Factori tehnici

Ecranare
Pozitia pacientului

Pozitia
segmentului

Raza centrala

Colimarea
Respiratia

Se aliniaza partea stanga sau dreapta a toracelui

la RC si la linia mediana a mesei sau a stativului
vertical.
Barbia ridicata, privirea inainte.
Fara rotatia bazinului sau a toracelui.
Supradiafragmatic: perpendiculara pe RI, intra
la jumatatea distantei dintre planul mediosagital si
conturul extern al toracelui; RI centrat la RC
(marginea superioara a RI la 4 cm deasupra
umerilor).
Subdiafragmatic: se aliniaza partea stanga sau
dreapta a toracelui la RC si la linia mediana a
mesei sau a stativului vertical; RI centrat la RC
(marginea inferioara a RI la creasta iliaca).
Pe regiunea de interes.
Respiratia suspendata pe durata expunerii, dupa
inspir (supradiafragmatic) sau dupa expir
(subdiafragmatic).

Observatii
Criterii de
evaluare

Anatomia: supradiafragmatic: coastele I-X,

subdiafragmatic: coastele IX-XII.
Pozitia: fara rotatia toracelui; colimare pe aria de
interes.
Expunerea: fara miscare (contururi nete);
densitate si contrast optime.

Denumire

Arcuri costale laterale

R
(pozitii oblice, anterioare si posterioare)
Fracturi, procese tumorale, alte stari patologice.
Leziune postero-laterala: pozitii OP, partea afectata
spre RI.
Leziune antero-laterala: pozitii OA, partea afectata
indepartata de RI.
DFF: minim 102 cm (183 cm pentru coaste bilateral)
RI: 35x43 sau 30x40 in lung
Cu grila
Supradiafragmatic: 65-75 kV analog, 75-85 kV digital

Indicatii clinice

Factori tehnici

Subdiafragmatic: 70-80 kV analog, 80-90 kV digital

Marker anatomic, marker de identificare.

Ecranare
Pozitia pacientului

Pozitia segmentului

Raza centrala

Colimarea

Tesuturile radiosensibile, in afara campului de

expunere.
Pozitia verticala este preferata pentru coastele
supradiafragmatice, culcat pe spate pentru cele
subdiafragmatice.
Pacientul rotat 45, in pozitie OA sau OP, cu partea
afectata apropiata de RI in caz de OP, indepartata de RI
in caz de OA.
Bratul de partea afectata (elevata) ridicat peste cap,
bratul celalalt in extensie, in spatele pacientului,
indepartat de torace.
Daca se face pe masa, genunchiul de partea ridicata se
flecteaza (pentru stabilitate).
Se aliniaza planul situat la jumatatea distantei dintre
coloana si conturul lateral al toracelui de partea de
interes, la RC si la linia mediana a mesei sau a
stativului vertical.
Perpendiculara pe RI, intra la jumatatea distantei dintre
marginea laterala a coastelor si coloana.
Supradiafragmatic: intra la nivel T7 (8-10 cm sub
incizura jugulara); marginea superioara a RI la 4 cm
deasupra umerilor.
Subdiafragmatic: intra la jumatatea distantei dintre
apendicele xifoid si rebordul costal; marginea inferioara
a RI la creasta iliaca.
Pe regiunea de interes.

Respiratia

Respiratia suspendata pe durata expunerii, dupa inspir

(supradiafragmatic) sau dupa expir (subdiafragmatic).

Observatii

Hemitorace drept: OPD sau OAS.

Hemitorace stang: OPS sau OAD.

Criterii de evaluare

Anatomia: supradiafragmatic: coastele I-X,

subdiafragmatic: coastele IX-XII; arcurile laterale fara
autosuprapuneri.
Pozitia: arcurile laterale vizibile in contur, coloana in
afara regiunii de interes; colimare pe aria de interes.
Expunerea: fara miscare (contururi nete); densitate si
contrast optime.