Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Volvulus de sigma- o ansa dilatata dispusa pe linia mediana ridica intotdeauna aceasta supozitie
B, 71 ani, abdomen foarte dureros, aparare musculara Intestin subtire dilatat Captare parietala prezenta
Dg: Volvulus intestin subtire cu intreruperea vascularizatiei pe ileon si pe o mare parte din jejun
Ischemie enterala
1. 2. 3. 4. Exista ischemie sau nu? Ocluziva sau non-ocluziva? Arteriala sau venoasa? Care este segmentul atins? Gravitatea modificarilor ischemice? Modificari asociate (pneumatoza intestinala, pneumoperitoneu, aeroportie)
Ischemie enterala
Ischemie enterala
Ischemie enterala
B, 66 ani, dureri abdominale, scaune diareice. Boala Crohn (?)
Ischemie enterala
B, 66 ani, dureri abdominale, scaune diareice. Boala Crohn (?)
Ischemie enterala
B, 66 ani, dureri abdominale, scaune diareice. Colita ischemica
Ischemie enterala
B, 32 ani, etnie rroma, stare de ebrietate, dureri abdominale violente
Ischemie enterala
Non-occlusive mesenteric ischemia
Perforatia digestiva
Pneumoperitoneu Infiltrare a grasimii digestive si mai multe bule de aer in zona cu perforatia
Perforatia digestiva
Pneumoperitoneu Infiltrare a grasimii digestive si mai multe bule de aer in zona cu perforatia B,67 ani, dureri abdominale violente dupa polipectomie endoscopica
Perforatia digestiva
Pneumoperitoneu Infiltrare a grasimii digestive si mai multe bule de aer in zona cu perforatia B,67 ani, dureri abdominale violente dupa polipectomie endoscopica
Perforatia digestiva
Pneumoperitoneu Infiltrare a grasimii digestive si mai multe bule de aer in zona cu perforatia
Apendicita acuta
Apendice cu perete ingrosat, hipervascularizat Aspect infiltrat (mai dens) al grasimii periapendiculare
Coprolit
a. Diverticulita acuta b. Tumora de sigma c. Nu putem afirma cu certitudine pe baza acestei imagini
Diverticulita acuta
- perete enteral mai gros - hipervascularizat - aspect infiltrat al grasimii - lichid in mezou
Hemoragii digestive
Sangele e hiperdens spontan Extravazare a produsului de contrast
Hemoragii digestive
Angiodisplazia- cea mai frecventa cauza de sangerare oculta GI
Hemoragii digestive
B, 35 ani, hematemeza si melena, endoscopic- sangerare prin ductul pancreatic
Hemoragii digestive
Hemoragii digestive
Medic, 35 ani, hemoragie digestiva inferioara
Hemoragii digestive
Medic, 35 ani, hemoragie digestiva inferioara
Diverticul Meckel
F, 56 ani, rectoragii importante Colonoscopie: sursa a sangerarii situata proximal de valva ileo-cecala
Ocluzii intestinale
20% din durerile abdominale acute ale adultului Intestin subtire de 3-4ori mai frecvent decat colon Mai mult de jumatate la femeile in varsta de peste 50 de ani Cea mai frecventa cauza sunt bridele
Ocluzii intestinale
1. Afirmarea ocluziei intestinale (eliminarea ileusului functional): evidentierea segmentului din amonte dilatat si a celui din aval nedilatat 2. Diagnosticul topografic (locul in care se produce ocluzia) 3. Diagnosticul etiologic (cauza ocluziei- nu este intotdeauna posibil imagistic) 4. Semne de gravitate (ansa inchisa, ocluzia colonului cu valva ileo-cecala competenta- risc de diastaza cecala, strangulare).
Ocluzii intestinale
Anse enterale dilatate peste 3cm Staza enterala (nivele hidroaerice sau small bowel feces sign).
Ocluzii intestinale
Anse enterale dilatate peste 3cm Staza enterala (nivele hidroaerice sau small bowel feces sign).
Ocluzii intestinale
Ocluzii intestinale
Ocluzii intestinale
Ocluzie intestinala
Ocluzii intestinale
Ansa inchisa (closed loop) Aderente, volvulus sau hernie Interna Risc de strangulare cu o rata a mortalitatii de 10-35%
Ocluzii intestinale
Ansa inchisa (closed loop) Aderente, volvulus sau hernie Interna Risc de strangulare cu o rata a mortalitatii de 10-35%
Entero CT RM
Entero CT RM
Boala Crohn
Ingrosare parietala Stratificare parietala Efect stenozant Fistule Abcese
Boala Crohn
Ingrosare parietala Stratificare parietala Efect stenozant Fistule Abcese
Boala Crohn
Ingrosare parietala Stratificare parietala Efect stenozant Fistule Abcese
Boala Crohn
Ingrosare parietala Stratificare parietala Efect stenozant Fistule Abcese
Carcinoid intestinal
Carcinoid intestinal
GIST
Recist 1.1
- Se iau in considerare un numar maxim de 5 leziuni tinta (10 conform Recist 1.0) - Se masoara 2 leziuni pe organ (5 conform Recist 1.0) - Limfonodulii se iau si ei in considerare: nu erau considerate leziuni tinta dupa sistemul Recist 1.0 - In cazul limfonodulilor pot sa fie leziuni tinta cei ce au axul scurt mai mare de 15mm (scaderea lor sub 10mm nu face sa nu ii mai consideram leziuni metastatice)
Recist 1.1
Raspuns complet (CR): disparitie a tuturor leziunilor tinta; toti limfonodulii si-au redus diametrul sub 10mm Raspuns partial (PR): scadere cu cel putin 30% a sumei leziunilor tinta Boala in evolutie (PD): crestere cu cel putin 20% a sumei leziunilor tinta raportat la cea mai mica valoare pe examinari seriate (cresterea trebuie sa fie mai mare de 5mm) Boala stabila (SD)
Recist 1.1
Nu tine cont de necroza tumorala Nu tine cont de imagistica functionala (putem cuantifica angiogeneza, coeficientul de difuzie samd)