Sunteți pe pagina 1din 2

Timpul Quick sau Timpul de protrombina (sange)

Descriere
Timpul Quick evalueaza activitatea factorilor implicati pe calea extrinseca si comuna a coagularii (VII-proconvertina, Xfactorul Stuart-Prower, V-proaccelerina, II-protrombina, I-fibrinogen) in prezenta tromboplastinei tisulare in exces. Factorii II, VII, IX, X sunt sintetizati in ficat sub forma inactiva (PIVKA). Activarea lor consta in transformarea acidului glutamic din structura lor in acid gama-carboxiglutamic, proces ce are loc in prezenta vitaminei K. Formele active, gammacarboxilate au afinitate crescuta pentru ionii de Ca. Ca urmare TQ evalueaza atat activitatea factorilor de coagulare dependenti de vitamina K, a factorului V si a ibrinogenului, cat si functia de sinteza proteica a ficatului, cu implicatii diagnostice si terapeutice. In vivo, activarea caii extrinseci a coagularii este declansata de eliberarea de tromboplastina tisulara din tesuturile lezate. Tromboplastina tisulara (complex format din factori tisulari, proteine glicozilate tisulare si fosfolipide cu sarcina negativa) activeaza factorul VII (in prezenta ionului de calciu). Factorul VIIa activeaza in continuare atat factorul X - care va determina conversia protrombinei in trombina - cat si calea intrinseca a coagularii prin activarea factorului IX. In vitro, activarea factorului VII este realizata prin adaugarea reactivului tromboplastina (obtinut fie prin extractie in tesuturi bogate in tromboplastina cum sunt: creierul, plamanul sau placenta, fie prin tehnici de recombinare) si a ionilor de Ca intr-o plasma saraca in trombocite. Ca urmare are loc transformarea protrombinei in trombina, care la randul ei converteste fibrinogenul in fibrina. Timpul de formare a fibrinei (timp de coagulare) se masoara in secunde. Exprimarea rezultatelor: - ca timp de coagulare - in secunde; - ca procent (%) din activitatea normala a protrombinei; domeniul masurabil: 12.5-120%; - ca raport protrombinic (PR=PT pacient in secunde/PT plasma normala in secunde); - ca INR (International Normalized Ratio). Numeroase studii internationale au aratat ca in faza stabila a terapiei cu anticoagulante orale rezultatele pot varia semnificativ in functie de tesutul de origine al tromboplastinei cat si de instrumentul folosit pentru determinarea acestora. Pentru a rezolva aceasta problema, Organizatia Mondiala a Sanatatii a introdus in 1982 o procedura internationala standardizata de validare a tromboplastinelor. Rezultatele obtinute prin aceasta procedura, in timpul unui tratament anticoagulant stabilizat, nu depind de reactivul folosit. Astfel raportul protrombinic este convertit in INR conform formulei: INR= (PT pacient/PT plasma normala)^ISI, unde ISI=indice international de sensibilitate a tromboplastinei folosite, calculat in raport cu tromboplastina de referinta pentru care ISI=1. Valorile ISI ale tromboplastinelor folosite in lumevariaza intre 1si 3 si sunt stabilite de producatori pentru fiecare lot de reactivi. Cu catvaloarea ISI este mai apropiata de 1, cu atat sensibilitatea este mai mare. INR 2.0-3.0 - reprezinta tinta tratamentului anticoagulant oral pentru majoritatea situatiilor clinice (profilaxia primara si secundara a trombozelor, prevenirea emboliei sistemice la pacientii cu fibrilatie atriala, chirurgia soldului). INR 2.5-3.5 - reprezinta tinta in tratamentul anticoagulant pentru trombozele venoase profunde recurente (doua sau mai multe episoade), embolism sistemic recurent, stent cardiac, valve cardiace mecanice. Anticoagulantele orale inhiba efectul vitaminei K ceea ce are ca urmare scaderea sintezei hepatice a factorilor II, VII, IX, X, precum si a inhibitorilor coagularii PC si PS. Sunt eliberate in circulatie formele inactive ale acestor factori cu afinitate scazuta pentru ionii de calciu.

Efectul anticoagulant se stabilizeaza la 3-4 zile de la initierea tratamentului. In perioada de incarcare cu anticoagulante orale, TP sau INR trebuie masurate zilnic timp de o saptamana; dupa atingerea obiectivului terapeutic TP sau INR se masoara de trei ori pe saptamana in primele 2 saptamani iar ulterior se poate reduce la o determinare pe luna. Frecventa determinarilor trebuie crescuta de cate ori se introduc medicamente noi care ar putea influenta eficienta anticoagularii. Mentiune - TQ nu se modifica in policitemia vera, boala Christmas (deficit de factor IX), hemofilie A (deficit de factor VIII), boala von Willebrand, purpura trombocitopenica idiopatica.

Recomandari pentru efectuarea testului PT este testul cel mai comun utilizat pentru monitorizarea terapiei anticoagulante orale (warfarina), acesta fiind sensibil la trei din cei patru factori de coagulare dependenti de vitamina K;8,9 screeningul deficientelor congenitale sau dobandite ale factorilor II, V, VII, X si fibrinogenului; disfibrinogenemii; prezenta inhibitorilor fata de factorii de coagulare; deficit de vitamina K; monitorizarea functiei de sinteza proteica a ficatului; screeningul preoperator al hemostazei.

S-ar putea să vă placă și