Ce Se Recolteaza Si Pe Ce

DETERMINAREA FIBRINOGENULUI PLASMATIC - Fibrinogenul este o proteina de
faza acuta sintetizata de ficat care se gaseste sub forma solubila (forma circulanta) in
plasma si in alfa granulele plachetare. Fibrinogenul are rol important in coagulare
factorul I al coagularii. Sub actiunea trombinei (enzima cheie a cascadei coagularii) prin
polimerizarea fibrinogenului se formeaza fibrina ce intra in alcatuirea cheagului de fibrina
dopul de fibrina ce opreste sangerarea. Formarea dopului de fibrina este rezultatul
activitatii procoagulante a unei cascade de reactii ce definesc clasica cascada coagularii.
Plasmina (enzima cheie a sistemului enzimatic al fibrinolizei) actioneaza atat asupra
fibrinogenului cat si asupra fibrinei si produce liza enzimatica a cheagului de fibrina cu
reluarea fluxului sanguin in segmentul afectat. Vezi aici prezentarea schematica succinta
a cascadei coagularii si cascadei fibrinolizei.
Valori normale : 200 400 mg/dL.
Scaderea fibrinogenului apare in afectiuni hepatice cronice. Scaderi ale

fibrinogenului se mai intalnesc in coagularea intravasculara diseminata (consum
excesiv), afibrigenemii / hipofibrinogemii, dupa terapia anticoagulanta din infactul
miocardic (tromboliza enzimatica). La valori ale fibrinogenului de sub 50 mg/dL
(valoare minima de alerta) exista riscul de a dezvolta sindroame hemoragice
spontane sau dupa interventii chirurgicale.
Fibrinogenul creste foarte mult in bolile infectioase acute, afectiuni inflamatorii,
pneumonii, unele afetiuni cardio-vasculare (infarct niocardic, insuficienta cardiaca
decompensata), reumatism poliarticular acut, tumori maligne sau dupa tratamentul
cu radiatii ionizante. Valorile crescute ale fibrinogenului pot asocia un risc crescut
pentru tromboza cerebrala (AVC accident vascular cerebral) sau tromboza cardiaca
(infarct miocardic) incidente ce se pot produce la valori ale fibrinogenului plasmatic
superioare de 700 mg/dL (valoare maxima de alerta ce trebuie corelata cu
prezenta/absenta fenomenului inflamator). La gravide fibrinogenul este crescut in
mod fiziologic.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare fibrinogen plasmatic
Recoltare vacutainer albastru (citrat) cu respectarea raportului : 1 parte

anticoagulant 9 parti sange venos. Recoltarea se face prin punctie venoasa si
deoarece presiunea venoasa in momentul recoltarii trebuie sa fie intre valoarea
presiunii sistolice si diastolice, eprubeta cu citrat este ultima care se recolteaza dupa
desfacearea garoului. Dupa recoltare se omogenizeaza continutului vacutainerului
prin inversiuni repetate ale tubului de recolta. Daca punctia venoasa esueaza,
o noua tentativa pe aceeasi vena se face de abia dupa 10 minute.
Pregatire pacient: se recomanda recoltarea jeun (pe nemancate) sau

postprandial (peste 4 ore de la ultima masa pentru a atinge criteriul de conformitate
a probei recoltate. Probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot
induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba.
Pentru diagnostic tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a
pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica a fibronogenului (metoda

Clauss care masoara activitatea coagulanta a fibrinogenului peste plasma umana
diluata 1:10 se adauga un exces de trombina si se masoara timpul de formare a

cheagului) determinare indirecta (nefelometrica / turbidimetrica) folosind o reactie
tip PT modificat opaciatea cheagului obtinut este direct proportional cu cantitatea
de fibrinogen din proba).
Rezultate vizibile on-line da - in 1 zile
DETERMINAREA TIMPULUI QUICK / INR / AP (ACTIVITATE DE

PROTROMBINA) - Timpul de protrombina - este o analiza screening utila in evaluarea
functiei de coagulare a sangelui: testul exploreaza calea extrinseca si calea comuna /
complexul protrombinazei al a coagularii (factorul VIII/factor tisular si factorii X, V, II protrombina, I - fibrinogenul) si a fost pentru prima data descris in 1935 de Quick. Vezi
aici prezentarea schematica succinta a cascadei coagularii si cascadei fibrinolizei. Factorii
coagularii II, VII, IX si X sunt sintetizati in ficat sub forma inactiva (structuri proteice ce
inc;ud reziduuri unice de acid gamma-glutamil carboxilic) sinteza dependenta de vitamina
K. La om sinteza vitaminei K se face de flora intestinala flora microbiana normala ce
colonizeaza intestinul gros. Astfel, valorile normale ale acestor parametrii depind pe de o
parte de buna functionare a ficatului cat si de corecta populare a intestinului gros cu flora
microbiana (observatie tratamentul antimicrobian dizloca flora microbiana intestinala
producatoare de vitamina K cu modificarea parametrilor la pacientii sub tratament cu
warfarina anticoagulante orale care sunt in esenta inhibitori de vitamina K antivitamine K).
Timpul Quck este un timp de coagulare (masoara viteza de formare a cheagului)
prin adaugarea unei cantitati de plasme peste o cantitate definita de tromboplastina
tisulara / factor tisular cu adaos de calciu (intial un complex fosfolipidic obtinut din
creier de iepure, mai apoi obtinuta prin tehnologie recombinata).
Valori normale:
Timp Quick
11.5 15.0 secunde
INR
0.8 1.2 (raport / ratio)
AP
80 120%
Timpul de protrombina (timpul Quick) este un folosit in primul rand pentru
monitorixarea terapiei cu anticoagulante orale (terapia cu warfarina / antivitamine
K / terapia anticoagulanta orala). Deoarece este descrisa o mare variabilitate a
timpului de coagulare in functie de tromboplastina folosita, se introduce un
parametru nou INR (International Normalised Ratio) = (timp de coagulare pacient /
timp de coagulare martor ) ^ ISI (index de international de sensibilitate al
tromboplastinei folosite). Intervalul terapeutic pentru monitorizarea terapiei
anticoagulante orale (anti-vitamine K) variaza in functie de conditia clinica a
pacientului
Intervalul terapeutic INR - asociat terapei anticoagulante orale este orientativ dupa
cum urmeaza:
2.0 3.0 (medie 2.5) fibrilatie atriala, pentru profilaxia trombozei

venoasa / emboliei pulmonare, boli valvulare, infarct miocardic daca
se asociaza aspirina (anti-agregant plachetar), chirugia soldului,
sindroamele antifosfolipidice, etc.
2.5 3.5 (medie 3.0) valve cardiace mecanice, episoade recurente

de tromboza
3.0 4.0 (medie 3.5) infarct miocardic, episoade recente de

tromboza asociata valvelor mecanice aortice
3.5 4.5 (medie 4.0) episoande recente de tromboza asociata

valvelor mecanice mitrale.
1.5 1.9 prevenirea infactului la pacientii cu risc crescut,

episoade de tromboza remise in urma cu 3 4 luni.
Valori critice INR > 6 risc major de hemoragie masiva la

bolnavul hipertensiv, boala cerebro-vasculara, maladie ulceroasa !
Efectul anticoagulant al medicatiei warfarinice se stabilizeaza la 3 zile de la initierea
tratamentului. Astfel, monitorizarea INR trebuie sa inceampa dupa primele 2-3
doze de anticoagulant oral iar PT trebuie masurat saptamanal pana cand rezultatele
INR se stabilizeaza in intervalul terapeutic. Cand este necesar un efect
anticoagulant rapid, heparina trebuie administrata concomitent cu anticoagulantul
oral pana cand la doua determinari succesive INR a fost in intervalul terapeutic.
Frecventa determinarilor ulterioare este stabilita de catre medic in functie de
raspunsul la tratament uzual lunar cu maxima atentie la introducerea /
intreruperea medicatiei asociate. In practica curenta este frecventa modificarea
valorii INR in cazul infectiilor intercurente urmate eventual de administrarea de
antibiotice (dizloca flora intestinala producatoare de vitamina K).
Valori crescute (alungiri) alte timpului Quick se intalnesc in

numeroase boli (boli de sange, boli de ficat), in lipsa vitaminei K, dupa
un tratament cu medicamente anticoagulante orale (warfarina,
antivitaminice K). Aceasta analiza este ceruta 1/ pentru evaluarea
preoperatorie e riscului hemoragipar (inaintea interventiilor
chirurgicale, pentru a se stabili daca nu exista riscul unei hemoragii);
2/ pentru explorarea functiei hepatice la persoanele care prezinta
sangerari repetate din cavitatea nazala (epistaxis), gingii
(gingivoragii), 3/ la bolnavii sub tratament cu medicamente
anticoagulante orale (antivitamine K warfarinice) pentru a urmari
efectul acestora.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare PT (Quick) / INR / AP)



pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica a PT care masoara viteza
de formare a cheagului a unei cantitati predefinite de plasma saraca in plachete
peste care se agauga tromboplastina tisulara bogata in ioni de calciu determinare
directa (coagulometrica).
TIMP DE TROMBOPALSTINA PARTIAL ACTIVATA (APTT) - analiza screening utila in

evaluarea functiei de coagulare a sangelui: testul exploreaza calea intrinseca (factorii XII,
XI, IX, VIII ai coagularii) si calea comuna / complexul protrombinazei al coagularii
(factorii X, V, II protrombina) si factorul I (fibrinogenul). Vezi aici prezentarea
schematica succinta a cascadei coagularii si cascadei fibrinolizei.
aPTT este un timp de coagulare (masoara viteza de formare a cheagului) prin
adaugarea unei cantitati de calciu (clorura de calciu) peste plasma preincubata cu
vezicule fosfolipidice cu adaos de cefalina/kaolin.
Valori normale:
aPTT: 26 32 secunde
aPTT ratio: 0.9 1.2 (raport valori plasma pacient / plasma

martor)
Testul are valoare de screening si se foloseste in: 1/ monitorizarea tratamentului cu
heparina nefractionata (de obicei la bolnavii spitalizati); 2/ pentru evaluarea
preoperatorie a riscului hemoragic; 3/ suspectarea prezentei de inhibitori ai
coagularii (ex. anticoagulant lupic). Valoare critica ce asociaza risc de hemoragie:
aPTT > 70 secunde, raport aPTT > 2.5. NOTA testul nu evaleaza eficienta terapiei
heparinelor cu greutate moleculara mica (care inactiveaza doar factuorul Xa) si care
inregistreaza valori normale ale aPTT. Valorile aPTT pot fi corelate cu valorile PT:
aPTT alungit, PT alungit initierea terapiei warfarinice (orale) sub

protectie de heparina in cursul primelor 3 zile de spitalizare, deficit de factor
I (hipofibrigenemii), deficit consum de factori ai coagularii (coagularea
intravasculara diseminata stadiile terminale, depasite),
aPTT alungit, PT normal deficit de factori ai cascadei coagularii calea

intrinseca F XII, F XI, F IX, F VII sau defect al kalicreinei (activator al F
XII)
aPTT normal cu PT alungit deficitul factorilor coagularii pe calea

extrinseca tisulara (F VII, F X, F V) sau terapie cu anticoagulante orale.
aPTT scurtat in neoplazii cu risc de tromboflebite migratorii sau forme

metastatice prin hiperproductie de factor VIII, imedita dupa episoadele
fulminante de hemoragii masive, in stadiile initiale ale coagularii
intravasculare diseminate.
Intervalul terapeutic in cursul heparinoterapiei este in medie dublu fata de valoarea
normalului, indicator refectat de raportul intre aPTT pacient / aPTT control. La
subiectul normal fara risc de hemoragipar acest raport este aproximativ egal cu 1
(raport unitar). La gravidele cu avorturi repetate (posibil prezenta
anticoagulantului lupic) sau la persoanele cu tromboze venoase repetate
(trombofilie) se remarca o alungire moderata a acestui parametru pana la 1.5 fata
de normal (raport aPTT pacient / aPTT control 1.3 1.5). In aceasta situatie, se
repeat analiza insa cu un amestec 50% plasma de bolnav / 50% plasma de control;
daca anomalia persista (aPTT moderat alungit cu raport > 1.3 fata de control) este
posibil prezenta unui "inhibitor" (anticorpi antifosfolipidici ca de exemplu
anticoagulantul lupic).
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare aPTT


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica a aPPT care masoara

viteza de formare a cheagului dupa ce plasma saraca in plachete este preincubata cu
un activator (cefalina / kaolin) la adaugarea ionilor de calciu de determina timpul
de formare al chagului folosind un analizor coagulometru determinare directa
(coagulometrica).

COAGULOGRAMA analiza inclusa frecvent in screeningul preoperator ce presupune
efectuarea a doi parametrii
PT timp de protrombina / Quick, AP si INR (vezi aici explicatii

medicale si pregatire pacient)
APTT timp de tromboplastina

medicale si pregatire pacient)
partial
activata
(vezi
aici explicatii
TIMP DE SANGERARE (SANGE CAPILAR - LOBUL URECHII METODA DUKE)

metoda de explorare a etapei vasculare capilare a hemostazei folosita destul de rar in
screeningul preoperator. Altenativ se recomanda coagulograma (PT timp de protrombina
si aPTT vezi aici detalii coagulograma). Tehnica efectuarii timpului de sangerare prin
metoda Duke este prezentata: dupa dezinfectarea pielii cu alcool se face o incizie verticala
la nivelul tegumentului (la nivelul lobului urechii) cu o lanteta de dimensiuni

standardizate. Din momentul aparitiei primei picaturi de sange se porneste cronometrul.
Din 30 in 30 minute se culeg picaturile de sange cu ajutorul unei hartii de filtru sau cu un
tampon steril. Se opreste cronometrul cand hartia de filtru respectiv tamponul steril nu se
mai pateaza de sange. Deoarece incizia trebuie sa intereseze numai dermul, sunt frecvente
rezultatele fals crescute sau fals scazute (variatii individuale ale grosimii pielii, folosirea
acelor de punctie capilara cu dimensiuni reduse fata de lanseta standardizata).
Valori normale:
TS : 2 4 minute (120 360 secunde)

Alungiri ale timului de sangerare se intalnesc in: afectiuni trombocitare;
trombocitopenii autoimune, aplazii medulare, dizlocarea precursorilor medulari ai
trombicitelor de alte linii (leucemii) sau in metastaze medulare ale cancerelor solide
(de ex cancerul de prostata, san), deficiente ale factorilor plasmatici ai coagularii:
boala Willebrand, (factorul VIII), consum exagerat de fibrinogen (factor I),
deficienta de factor IX, X, XI. precum si in angiopatii izolate.
Un singur TS alungit nu documenteaza prezenta unei afectiuni, caz

in care procedura se va repeta si la celalalt lob!
In cazul testului de toleranta a aspirinei (administrarea de aspirina

in doze terapeutice antiagregante plachetare 50 150 250 mg/zi timp
de peste 5 zile consecutive) TS este alungit spre limita suiperioara!
Cu inaintarea in varsta este o diminiuare a TS spre valorile

inferioare, diminuare asociata aterosclerozei capilare, mai evidenta in
cazul arteriopatiei diabetice sistemice.
Nu exista o corelatie directa intre alungirea TS si riscul de

hemoragie interna viscerala.
Pentru personalul medical conditii de determinare TS timp de sangerare
Recoltare / Tehnica de lucru se dezinfecteaza lobul urechii cu alcool dupa care

se sterge excesul de aclool cu un tifon steril. Se face o incizie pana la nivelul
dermului folosind o lanteta dedicata punctiei capilare cu dimensiuni standardizate
1.5 mm lungine, 3 mm adancime dupa care se porneste cronometrul. Se sterg
picaturile de sange din 30 in 30 secunde folosind un tifon steril si se cronometreaza
timpul in care sangerarea se opreste. Tehnica de executie a TS necesita personal
instruit si dotare tehnica disponibile doar la punctele de recolta.

calitatea sangelui capilar obtinut. Pancientul trebuie sa evite consumul de alcool
cu circa 7 zile inainte de determinare, iar medicatia antiagreganta plachetara
(asprinele) trebuie specificata sau oprita cu circa 3 zile inanite de determinare.
TIMP DE COAGULARE (SANGE CAPILAR - PULPA DEGETULUI METODA

BAZAROV) metoda de explorare a etapei intravasculare a hemostazei folosita destul de
rar in screeningul preoperator. Altenativ se recomanda coagulograma (PT timp de
protrombina si aPTT vezi aici detalii coagulograma). Pe o lama de sticla se aplica o
picatura de sange capilar (obtinut prin punctie capilara la nivelul pulpei degetului) peste
care se aplica o picatura de ser fiziologic si se porneste cronometrul. Lama de sticla se
amplaseaza intr-o camere umeda (obtinuta prin amplasarea unei hartii de filtru umezite
intr-o cutie Petri) si prin inclinari usoare se determina timpul in care are loc coagularea pe
lama. Citirea se face la temperatura camerei prin inclinari repetate din 30 in 30 secunde.
Valori normale:
8 10 minute
Timpul de coagulare este un test ce exploreaza functia globala a tuturor factorilor
coagularii test global al coagularii. Alungiri ale timpului de coagulare se intalnesc
in deficiente congenitale ale oricarui dintre factori coagularii, in cazul consumului
excesiv ai factorilor coagularii (CID coagularea intravasculara diseminata) [recum
si terapia anticoagulanta orala warfarinica antivitaminele K, sau terapia
anticoagulanta cu heparina).
Pentru personalul medical conditii de determinare TC timp de coagulare
Recoltare / Tehnica de lucru se dezinfecteaza pulpa degetului cu alcool dupa

care se sterge excesul de aclool cu un tifon steril. Se face o incizie cu un ac de punctie
la nivelul pulpei degetului. Prima picatura se sterge cu ajutorul tifonului steril, iar
adoua picatura se lasa sa cada liber peste o lama de sticla care are aplicata o
picatura (40 50 microl) de ser fiziologic steril. Se porneste cronometrul dupa
amplasarea lamei intr-o camera umeda (obtinuta dintr-o placa Petri tapetata cu o
hartie de filtru umezita). Prin miscari manuale de rotire, se cronometreaza timpul
de formare a cheagului pe lama de sticla. Citirea se face la temperatura camerei
prin inclinari repetate ale camerei umede in 30 in 30 secunde. Tehnica de executie a
TC necesita personal instruit si dotare tehnica disponibile doar la punctele de
recolta.

calitatea sangelui capilar obtinut. Esantioanele lipemice/hemolizate pot induce
modificari ale unor parametrii. Pancientul trebuie sa evite consumul de alcool cu
circa 7 zile inainte de determinare, iar medicatia antiagreganta plachetara
(asprinele) trebuie specificata sau oprita cu circa 3 zile inanite de determinare.

TIMP DE FRAGILITATE CAPILARA (TESTUL GAROULUI) metoda de explorare a
etapei vasculare a coagularii folosita in diagnosticul diferential al petesiilor cutanate de
cauza vasculara (vasculopatii) versus cauza plachetara (trombocitopenii). Principul
metodei se bazeaza pe crearea unei staze venoase ce favorizeaza extravazarea eritrocitelor
prin endoteliul capilar in tesutul subcutanat. Se aplica un garou (manseta de la sistemele de
masurare ale tensiunii / presiunii arteriale) care se mentine timp de 5-10 minte la o valoare
mai mica decat presiunea sistolica / maxima dar mai mare decat presiunea diastolica /
minima. In acest fel, pulsul arterial apare iar intoarcerea venoasa este impiedicata. Se
noteaza aparitia petesiilor pe plica antebrahiala.
Valori normale:
la indivizii normali nu apar petesii

Aparitia de rare petesii 3 5 se noteaza ca fiind slab pozitiv (+/-), Cu cat numarul de
petesii este mai crescut cu atat pozitivitaea este mai accentuala. La copil aparitia
catorva petesii nu are nici o semnificatie. Nu se socotesc petesiile aparute la locul
compresiunii.
O fragilitate vasculara crescuta se intalneste in; 1/ vasculopatii, tulburari vasculare
ale diabeticilor, hipertensivi, nefropatii, hepatopatii precum si in scorbut (deficit de
vitamina C) precum si in 2/ deficiente ale factorilor coagularii, subiectii aflati sub
terapie anticoagulanta orala 9antivitaminele K) sau deficiente calitative ale
fibrinogenului (factorul I al coagularii).
Pentru personalul medical conditii de determinare testul garoului
Tehnica de lucru se aplica manseta unui aparat de determinare a presiunii

arteriale la nivelul antebratului si se masoara tensiunea arteriala (sitolica si
diastolica). Se porneste cronometrul dupa ce se stabilizeaza presiunea in garoul de
staza astfel incat aceasta sa fie mai mare decat presiunea diastolica dar mai mica
decat presiunea sistolica. Dupa 10 minute se desface garoul si se apreciaza
pozitivarea testului (aparitia petesiilor). Tehnica de executie necesita personal
instruit si dotare tehnica disponibile doar la punctele de recolta.
Pregatire pacient: se recomanda determinarea jeun (pe nemancate) sau in

conditii de repaos fizic in ultimele 4 ore. Pancientul trebuie sa evite consumul de
alcool cu circa 7 zile inainte de determinare, iar medicatia antiagreganta plachetara
(asprinele) trebuie specificate sau oprita cu circa 3 zile inanitea determinarii.

TIMP DE TROMBINA Adaosul de trombina (factorul II al coagularii - enzima cheie a
cascadei coagularii) peste plasma deplachetata permite evaluarea fibrinoformarii
(transformarea fibrinogenului solubil in fibrina insolubila). Vezi aci prezentarea
schematica succinta a cascadei coagularii si cascadei fibrinolizei. Testul este influentat de
valoarea fibrinogenului plasmatic, fiind foarte sensibil la prezenta anticoagulantilor
circulanti (heparinici si non-heparinici) si agentilor fibrinolitici. Algoritmul diagnostic
pentru TT (timp de trombina) alungit:
TT alungit: => amestec parti egale plasma deplachetata pacient: plasma martor
normala
TT se normalizeaza => scaderea / cresterea fibrinogenului plasmatic (<

150mg/dL respectiv > 900 mg/dL)
TT alungit = > prezenta unui anticoagulant circulant de tip heparina,

anticoagulant non-heparina sau prezenta PDF rezultati din distructia excesiva a
fibrinei terapie fibrinolitica (streptokinaza-like).
TIMPUL DE REPTILAZA (RE T) este un timp de coagulare asemanator TT

care in loc de trombina foloseste veninul de Bothrops atrox (o enzima
proteolitica asemanatoare trombinei) care prin actiune asupra fibrinogenului
elibereaza doar fibrinopeptidul A (spre deosebire de trombina care elibereaza
fibrinoprptidele A si B). Reptilaza nu este influentata de heparine, hirudina, Din
cauza insemsibilitatii la heparina, ReT este folosit pentru in diagnosticul
diferential.
Fibrinogen TT (timp de trombina) ReT (timp de reptilaza)
normal
circulanti
scazut
normal
=> prezenta de anticoagulanti

(heparina, antitrombina, hirudina,
etc)
scazut
crescut
fibrinogen (productie
crescut
=>
cantitate
redusa
de
deficitara: hepatopatii), consum

crescut de
fibrinogen
consum)
normal
anormal
crescut
crescut
=>
(coagulopatii
prezenta
de
de
fibrinogen
(disfibrinogenemii)
Valori normale ale TT timpului de protrombina:
15 - 25 secunde
TT este foarte sensibil la dozele terapeutice de heparinoterapie excelenta

sensibilitate la concentratii plasmatice mici ale heparinei nefractionate (intre
0.05 pana la 0.10 IU/mlL heparina nefractionata - UFH), precum si pentru
dozele mari de heparine cu greutate moleculara mica (peste > 0.20 IU/ml
heparine fractionate - LMWH) fiind un test ce poate fi folosit in
monitorizarea
heparinoterapiei
nefractionate
in
conditiile
unei
fibrinogenemii stabile.
TT este sensibil influentat de valoarea fibrinogenului plasmatic fiind util

in monitorizarea coagulopatiilor de consum (CID) precum si in
disfibrinogenemii sau afibrinogenemii sau hepatopatii.
TT este influentat de prezenta PDF (produsilor de degradare ai fibrinei)

fiind util in monitorizarea terapiei fibrinolitice cu streptokinaza si urokinaza
in conditiile unei concentratii constante a fibrinogenului.
Deoarece acest test trebuie intrerpretat si corelat cu alte teste de

coagulare, valoarea diagnostica este limitata din cauza variatiilor elilibrului
concentratiei fibrinogenului plasmatic. Astfel pentru monitorizarea
heparino-terapiei se recurge la aPTT, pentru monitorizarea fibrinolizei se
determina D-dimerii, iar concentratia fibrinogenului plasmatic se determina
direct prin metode coagulometrice.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare timp de trombina


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica a TT care masoara viteza

de formare a cheagului dupa ce plasma saraca in plachete este preincubata
trombina. Se determina timpul de formare al chagului folosind un analizor
coagulometru determinare directa (coagulometrica).
REZISTENTA LA PROTEINA C ACTIVATA MUTATIA FACTORULUI V / LEIDEN

Diverse mutatii ale proteinelor cascadei coagularii pot genera rezistenta zimogenilor fata
de anticoagulantii naturali (proteinele C / S ale coagularii, antitrombina). Rezistenta fata
de anticoagulantii naturali asociaza riscul de tromboze in sistemul capilar, placentar, venos
si arterial. Vezi aici prezentarea schematica a mecanismelor si cauzelor
trombofiliilor. Mutatia punctiforma G1691A de la nivelul genei care codifica factorul V al
coagularii a fost descrisa in 1994 de un grup de lucru din Leiden, Olanda mutatia Leiden
a facorului V care devine rezistent la actiunea anticoagulanta a proteinei C a coagularii
(anticoagulant natural) este citata ca fiind responsabila la peste jumatate din cazurile cu
trombofilie ereditara. Proteina C a coagularii este un anticoagulant natural important care
inactiveaza factorul V al coagularii. Ulterior au fost descrise si alte mutatii ce induc

rezistenta factorului V fata de sistemul anticoagulantilor naturali. Mutatia heterozigota a
factorului V Leiden determina o crestere de 5 ori a riscului de tromboze pe cand, in cazul
celei homozigote, riscul creste de 100 de ori.
Testarea rezistentei factorului V plasmatic se face folosind un amestec de proteina C
activata (APC activated C protein) care va prelungi semnificativ (va dubla) timpul
de coagulare la persoanele cu genotip normal (salbatic) in timp ce la pacientii
pozitivi pentru mutatie adaugarea APC timpul de coagulare nu va fi influentat
semnificativ. Testul folosit este unul coagulometric aPTT-like in care se determina
timpul de formare al cheagului pentru plasma deplachetata de pacient versus
plasma normala preincubata cu amestec de APC. Se determina raportul plasma
pacient/plasma cu rezistenta a factorului V cu un cut-off al raportului de 2.4.
Valori normale
raport timp de coagulare plasma pacient / plasma cu rezistenta la APC > 2.4
Rezistenta la APC genotip heterozigoti raport < 2 (medie 1.8)
Rezistenta la APC genotip homozigot raport < 1.5 (medie 1.2)
Obtinerea unui rezultat pozitiv necesita efectuarea testului genetic care depisteaza
mutatia factorului V Leiden si stabileste statusul homozigot/heterozigot.
Deficitul important de factor V in plasma (<50%) poate conduce la timpi de
coagulare alungiti (valori fals normale). Pentru a preintampina acest fapt se
recomanda intreruperea tratamentului anticumadinic (anticoagulantelor orale) cu
cel putin o saptamana inaintea efectuarii testului. Testul nu detecteaza rezistenta la
proteina C activata de cauza dobandita. Prezenta anticoagulantului lupic nu
exercita influenta asupra testului.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare rezistenta la proteina C
activata APC resistance



pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica automata.
Rezultate vizibile on-line da - in 3 - 5 zile
ANTICOAGULANT LUPIC Anticoagulantul lupic (LAC) apartine unui grup special de

anticorpi antifosfolipidici indreptati impotiva fosfolipidelor membranare incarcate negativ
sau complexelor lipoproteice membranare ce includ fie beta-2-microglobulina 1 sau factori
de coagulare cum ar fi de exemplu protrombina (prozimogenul factorului II al
coagularii). Activitatea procoagulanta este diferita in vivo fata de ex-vivo. Astfel, in vivo
acesti anticorpi au activitate procoagulanta prin activarea factorilor complexului
protrombinazei procese ce se desfasoara pe membranele celulare la nivelul plachetelor sau
celulelor endoteliale. Ex-vivo, prezenta anticorpilor antifosfolipidici produce prelungirea
timpilor de coagulare pentru teste de tip aPTT la care se foloseste plasma deplachetata.
Reactivul folosit pentru LAC Screen (lupus anticoagulant screen) are contine
extract de venin (vipera Russel) fiind sarac in fosfolipide fapt ce produce alungirea
unui timp de coagulare (TT like > 15 25 secunde). Se foloseste raportul
Raport TT like (LAC screen) = TT (LAC screen) pacient / TT (LAC screen) pacienti
normali
Daca acest raport este > 1.2 este suspicionata prezenta anticoagulantului lupic care
trebuie confirmata.
Reactivul pentru LAC confirm (lupus anticoagulant confirm) contine in plus fata
de extractul de venin si o componenta fosfolipidica fapt ce sproduce scurtarea
timplui de coagulare (TT like < 15 secunde). Se foloseste:
Raport TTlike (LAC confirm) = TT (LAC confirm) pacient / TT (LAC confirm)

pacienti normali
Diagnosticul prezenteti anticoagulantului lupic este pus de un raport normalizat

(RN) intre
Raport normalizat LAC = raport TT like (LAC screen) / raport TT like (LAC
confirm)
Normal acest raport trebuie sa fie mai mic de < 1.2
o
Prezenta anticoagulantului lupic este documentata daca acest raport >

1.2. Valori intre 1.2 1.5 ale raportului documenteaza slaba prezenta a
anticoagulantului lupic, valori de 1.5 2.0 documenteaza prezenta in
cantitati moderate a anticoagulantului lupic, iar o valoare a raportului > 2.0

documenteaza prezenta in cantitati crescute a anticoagulantului lupic.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare anticoagulant lupic LAC


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrie automata.

PROTEINA C A COAGULARII ACTIVITATE Proteina C a coagularii este un zimogen
plasmatic - un anticoagulant natural - a carui sinteza este depenedenta de vitamina K:
lantul peptidic include structuri proteice cu reziduuri unice de acid gamma-glutamil
carboxilic. Vezi aici prezentarea schematica a mecanismelor trombofiliilor si sistemul
anticoagulantilor naturali. Proteina C a coagularii este activata de trombina (factorul II
activat) in prezenta trombomodulinei. In vitro proteina C poate fi activata de o fractie
proteica derivata din veninul sarpelui Agkistrodon contortrix.
Determinarea rezistetntei la proteina C avtivata este un test cromogenic automat
bazat pe reactia de culoare a unui substrat sintetic cromogen: include o etapa in
care plasma pacientului este incubata cu un activator al proteinei C (fractie proteica
extrasa din venin) urmata de cuantificarea proteinei C activata folosind un substrat
cromogen sintetic care elibereaza treptat paranitroalanina, eliberare direct
proportionala cu nivelul de protrina C din proba de testat cu determinare cinetica la
405 nm.
Valori normale: activitate proteina C activata 70 140%
Deficitul congenital (ereditar, cu transmitere autozomal dominanta) de proteina C a
coagularii este asociata cu episoade de tromboza venoasa recurenta la tineri precum
si pierderi recurente de sarcina (avorturi recurente in primul trimestru de sarcina).
La pacientii cu deficit homozigot de proteina C se poate semnala coagulare
intrasculara neonatala fulminanta ce impune diagnostic si tratament prompt. Exista

si un deficit dobandit de proteina C a coagularii in afectiunile hepatice cronice,
terapia anticoagulanta orala (terapia warfarinica cumadinica), coagularea
intravasculara diseminata din sepsisul sever, etc. Debutul terapiei anticoagulante
orale fara pretratament cu heparina la subiectii cu deficit congenital de proteina C a
coagualrii poate precipita un episod trombotic.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare activitate proteina C


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare cromogena testare automata.
PROTEINA S A COAGULARII ACTIVITATE Proteina S a coagularii este un alt

zimogen a carui sinteza este depenedenta de vitamina K: lantul peptidic include structuri
proteice cu reziduuri unice de acid gamma-glutamil carboxilic. Proteina S a coagularii este
cofactorul proteinei C a coagularii sistemul anticoagulantilor naturali. Vezi aici
prezentarea schematica a mecanismelor trombofiliilor si sistemul anticoagulantilor
naturali. Exista doua forme circulante de proteina S: forma libera (aproximativ 40% din
cantitatea totala) iar restul circula legata de proteina transportoare a complementului
fractia C4b (C4b-binding protein - C4BP). Doar forma libera a proteinei S are activitate
functionala anticoagulanta.
Determinarea activitatii functionale a proteinei S se face folosind un test
coagulometric asemanator timpului de protrombina (PT-like). Se determina timpul
de formare al cheagului al plasmei pacientului in conditiile adaosului de factor
tisular, clorura de calciu si proteina C activata. Se raporteaza valoarea obtinuta fata
de cea a unei plasme martor deficitara in proteina S a coagularii. Rezultatele se
exprima procentual.
Valori normale: activitate proteina S a coagularii 63 135%
Deficienta de proteina S a coagularii poate fi ereditara sau dobandita. Deficienta

dobandita se inregistreaza la debutul sarcinii, debutul terapiei cu anticioagulante
orale (warfarina / cumadinice / antivitamine K), hepatopatii, prematuri sau nou
nascuti. Bolile autoimune i cele inflamatorii se asociaz cu deficit dobndit de
protein S prin aciunea proteinei ce leag componenta C4 a complemetului.
Deficitul de proteina S asociaza un risc crescut pentru aparitia tromboemboliilor
mai ales la subiectii tineri.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare activitate proteina S a
coagularii


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica automata.

ANTITROMBINA III Antitrombina III sau cofactorul I al heparinei este principalul
inhibitor al cascadei coagularii fiind esential in terapia heparinica eficienta. Are rol
inhibitor in special asupra proteazelor sistemului coagularii F IIa (trombina), F Xa si F
IXa. Vezi aici prezentarea schematica a mecanismelor trombofiliilor si sistemul
anticoagulantilor naturali. Deficitul de antitrombina III este asociat riscului de boala
tromboembolica, determinarea parametrului fiind folosita pentru a stabili deficitul de
antitrombina in special la pacientii ce urmeaza a fi operati (interventii ortopedice
laborioase, interventii sfera genitala, etc), anterior administrarii anticontraceptivelor orale
la pacientele cu risc, etc.
Determinarea activitatii antitrombinei se bazeaza pe un test cromogen printr-o
metoda specifica care nu este influentata de cofactorul II al heparinei. Intr-o prima
faza plasma pacientului este incubata cu reactivul de F X in prezenta excesului de
heparina. In faza a doua se cuantitica activitatea reziduala a activitatii F Xa folosind
ca substrat cromogen paranitroalanina care se elibereaza treptat si este determinata
cinetic la 405 nm invers proportional cu nivelul antitrombinei din plasma

pacientului.
Valori normale activitate antitrombina III - 83 128%
Exista deficite cantitative de AT III (tip 1) precum si deficiente calitative (tipul 2) in
care moleculele de antitrombina produse nu au activitate anticoagulanta
corespunzatoare nivelului antigenic. Valori scazute ale AT III se inregistreaza in
starile trombofilice asociate trombozei venoase profunde, coagularii intravasculare
diseminate, tromboembolismului pulmonar, sindromului nefrotic (pierdere de AT
III in special la pacientii dializati), hepatopatii, terapie estrogenica, neoplazii cu risc
de metastazare. Valori crescute de antitrombina III pot fi intalnite in: hepatita
acuta/ colestaza, icter obstructiv, la nou nascuti si copii.
Pentru personalul medical conditii de recoltare antitrombina III


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare cromogena testare automata.

DETERMINAREA ACTIVITATII
SI ANTIGENULUI
FACTORULUI
VON
WILLEBRAND Diagnosticul bolii von Wilebrand, cea mai frecventa diatezxa hemoragica,
impune teste de laborator specifice. Vezi aici prezentarea generala a diatezelor
hemoragice. Agloritmul diagnostic in fata unui bolnav cu sindrom clinic de diateza
hemoragica trebuie sa includa:
FVW: activitate FVW: antigen
(activitate coagulanta)
Deficit partial FVW (tip 1)
concordant
scazut
F VIII: c
scazut concorant
scazut
Deficit calitativ FVW (tip 2)

scazut
Deficit total FVW (tip 3)
Deficit
FVW
scazut
foarte scazut
scazut marcat
foarte scazut
normal /
foarte scazut
dobandit
scazut
Hemofilie
scazut
(FVIII)
Hemofile
non-A
testare activitate FIX, FXI
normal/scazut
normal/scazut
normal/scazut normal
normal/scazut normal
foarte
normal =>
Laboratorul determina activitatea factorului von Willebrand printr-o reactie de aglutinare

(imunoturbidimetrie) folosind anticorpi antiFVW adsorbiti pe particulede latex
anticorpii specifici sunt indreptati fata de situsul de legare al receptorului plachetar GPIb.
Plasma pacientului produce aglutinarea particulelor de latex direct proportionala cu
activitatea FVW (unitatile multimerice mari) si determina o scadere a transmiterii luminii
in vasul de reactie. Rezultatele sunt exprimate procentual fata de activitatea plasmei
normale.
Valori normale activitate factor von Willebrand:
persoane cu grupa O
38 - 125 % activitate factor von Willebrand
personae cu grupa A / B / AB
49 170% activitate factor von Willebrand
Laboratorul determina nivelul antigenic al factorului von Willebrand plasmatic printr-o

reactie de aglutinare este masurata cresterea turbiditatii produsa de aglutinarea
amestecului de reactie indus de un reactiv de latex ce are anticorpi policlonali fata de
factorul Willebrand se masoara scadrea transmisiei luminii datorata prezenteti
agregatelor. Rezultatele sunt exprimate procentual fata de activitatea unei plasme normale
Valori normale antigen factor von Willebrand
persoane cu grupa O
41 126% nivel antigenic factor von Willebrand
persoane cu grupa A / B / AB
61 158% nivel antigenic factor von Willebrand
Pentru diagnosticului tipurilor 2 de boala Willebrand (defecte calitative) se face un

raport intre activitatea FVW / nivelul antigenic al FVW care daca este mai mic de
0.7 are semnificatia unor scaderi discordante ale activitatii FVW si orienteaza inspre
deficitele calitative ale FWV, diagnosticate in continuare de centrele de referinta.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare activitate ssi antigen factor
Willebrand

pacientului.
Tehnica de lucru: determinare imunoturbidimetrica latex aglutinare.
DETERMINARE ACTIVITATE COAGULANTA FACTOR VIIIC (VIII:C) Vezi aici

prezentarea generala a hemofiliilor / diatezelor hemoragice. Factorul VIII este o proteina
plasmatica cu greutate moleculara mare sintetizata in ficat care actioneaza ca si cofactor in
activarea factorului IX, complexul F IX F VIII fiind un potent activator al complexului
protrombinazei (activeaza factorul X cu o potenta net superioara activarii complexului F
VII-factor tisular). Factorul VIII circula in plasma intr-o forma legata de factorul vW (1
molecula de factor VIII 50 molecule de factor vW). Deficienta de factor VIII produce un
sindrom hemoragic clasic descris: hemofilia. Gena pentru FVIII este localizata pe bratul
lung al cromozomului X hemofilia clasica fiind o maladie cu transmitere legata de
cromozomul X. Pe de alta parte, nivele crescute ale F VIII sunt inregistrate in trombofilii
sau paraneoplazic.
Laboratorul determina activitatea factorului VIII folosind un test aPTT like
modificat in care plasma de pacient este diliuata cu o plasma deficitara in factor
VIII; corectia timpului de coagulare este direct proportionala cu activitatea
factorului VIII in plasma pacientului, rezulatele fiind raportae la o curba de
calibrare. Rezultatele sunt exprimate procentual.
Valori normale activitate F VIII 50 150%
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare activitate coagulanta F VIII


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica a aPPT like.
Rezultate vizibile on-line da - in 5 zile.
TCLE TIMPUL DE LIZA AL CHEAGULUI EUGLOBULINIC - este un test global ce

exploreaza fibrinoliza vezi aici prezentarea schematica a sistemului fibrinolitic.
Fractiunea euglobulinica a plasmei se refera la proteinele plasmatice care precipita in
mediu acid: fibronogen, plasminogen si activatorii plasminogenului tPA (antiplsaminele
raman in supernatantul care se indeparteaza prin centrifugare). Plasma deplachetata de
pacient este diluata 1/20 cu o solutie de acid acetic 1%. Dupa centrigugare precipitatul se
redizolva in solutie tampon si apoi clorura de calciu. La incubare se formeaza un cheag
urmat mai apoi de liza cheagului la circa o ora (60 minute 180 minute).
TCLE este sensibil influentat de valoarea fibrinogenului (valori de peste

600 mg/dL ale fibrinogenului alungesc TCLE). Exista si variatii mari legate
de varsta, sex si conditie fiziologica (valori mai crescute la femei, gravide,
batrani). Exista mari variatii ale TCLE in randul indivizilor sanatiosi motiv
pentru care testul trebuie intrerpretat si corelat cu alte teste de coagulare.
Utilitatea diagnostica a testului ramane pentru diagnosticul sindroamelor

fibrinolitice primare (rare) si fibrinolizei secundare (frecventa, asociata CID,
cancerelor urogenitale sistemice secretie de uPA, by-pass cardiopulmonar
cu clamparea aortei, terapie trombolitica din infarctul miocardic,
hepatopatii, etc)
Valoare critica diagnostica pentru sindroamele fibrinolitice < 60 minute

o
sindrom fibrinolitic supraacut < 15 min,
sindrom fibrinolitic acut 15-30 min,
sindrom fibrinolitic subacut 30-60 min
TCLE nu poate face diferenta intre un sindrom fibrinolitic primar

(crestere t-PA, scadere inhibitor t-PA) si unul secundar (CID)
Valori crescute ale TCLE > 180 minute sunt asociate starilor de
hipofibrinoliza ce pot aparea in sindroamele tromboembolice (tromboza
venoasa, embolism pulmonar, tromboza coronariana, atac ischemic tranzitor
sau AVC), boala aterotrombotica, tromboza postoperatorie (caracterizate
prin niveluri crescute de PAI-1), sarcina (niveluri crescute de PAI-1 si PAI-2
produs de placenta), administrarea de inhibitori ai fibrinolizei (acid epsilon

aminocaproic la pacientii cu CID).
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare TCLE


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare manuala conform protocolului de lucru din

laborator.

D-DIMERII D-Dimerii sunt fractiuni antigenice regasite in componenta solubila
rezultata din degradarea fibrinei sub actiunea plasminei (enzima cheie a fibrinolizei).
Plasmina (o serin proteaza puternica) digera lanturile insolutibile cross-linkate de fibrina
rezultand diverse componente solubile cu greutati moleculare variate. Produsele de
degradare ale fibrinei contin un neoantigen (domeniul D-dimer) care nu este present in
molecula initiala de fibrinogen. Determinarea D- dimerilor a inceput sa devina un test
screening pentru diagnosticul tromboemboliilor si pentru a monitoriza terapia
trombolitica. Testul are valoare predictiva negativa inalta ( un test negativ exclude prezenta
trombilor). Decelartea prezentei D-Dimerilor indica prezenta unui proces trombotic (fara a
fi specific teritoriului: tromboza pulmonara, tromboza venoasa, tromboza coronariana,
tromboza cerebrala, etc).
Pentru determinarea screening a D-Dimerilor se foloseste un test de latex-aglutinare
- particule de latex tapetate cu fractia F(ab)2 a anticorpilor monoclonali fata de
neoantigenul D-dimer: in cazul unei reactii pozitive se produce o aglutinare
cuantificabila prin turbidimetrie (aglutinare prin imunoturbidimetrie).
Concentratiile de D-dimeri sunt exprimate in ng/mL valori normale 0 500 ng/mL
(0 0.5 microg/mL), efectul de prozona (reactii fals negative) fiind inregistrat la
concentratii ale D-dimerilor mai mari de 320000 ng/mL (320 microg/mL). Deoarece
nu exista o standardizare a raportarii rezultatlor pentru D-Dimeri 1 ng/mL
corespunde unei unitati de D-dimeri (DD-U). Fiindca cantitatea de D-dimeri
depinde de nivelul fibrinogenului plasmatic, producatorii exprima cantitatea de Ddimeri in FEU (unitati echivalente de fibrinogen) 2 FEU = 1 DD-U dupa cum
urmeaza:
Valori normale D dimeri
0 500 ng/mL DD-U (0 0.5 microg / mL DD-U)
0 250 ng/mL FEU (0 0.25 microg / mL FEU)
Valorile moderat crescute D-dimeri
3 microg / mL FEU (titru 1:8)
Valori inalt crescute D-Dimeri
> 16 microg / mL FEU (titru 1:64)
Determinarea D-dimerilor este utila n diagnosticarea i monitorizarea afeciunilor

ce predispun la hipercoagulabilitate i tromboze. Testul are valoare predictiva
negativa pentru tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare si
tromboembolismul pulmonar in sensul ca obtinerea unui rezultat negativ la
pacientii suspectati de aceste afectiuni exclude prezenta maladiei. Investigatia este
utila in suspiciunea de tromboz venoas profund, infarct miocardic acut,
trombembolism pulmonary, coagulare intravasculara diseminata CID precum si
pentru monitorizarea tratamentului trombolitic (de ex. streptokinaza in cazul
infactului miocardic acut). Nivele crescute mai pot fi intalnite in: boli vasculare
aterosclerotice, anevrism disecant de aorta, afeciuni inflamatorii sistemice, sarcin,
neoplasme de san sau ovariene, dup intervenii chirurgicale sau traumatisme.
Valori crescute ale fibrinogenului plasmatic (peste 1000 mg/dL) pot produce
pozitivarea testului.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare D-dimeri

presiuniisistolice si diastolice, eprubeta cu citrat este ultima care se recolteaza dupa

pacientului.
Tehnica de lucru: determinare manuala aglutinare conform protocolului de

lucru din laborator.
RETRACTIA CHEAGULUI este un test ce investigheaza global functia plachetara.

Depinde de numarul si functia plachetelor. In scop investigational se folosesc doua tehnici:
-
recoltarea de sange venos in eprubeta fara anticoagulant si fara activatori ai

cheagului (dop rosu) cu amplasarea recipentului de recolta in termostat (37 grade
Celsius) si aprecierea la 2 ore si respectiv 24 ore a cantitatii de ser expulzat). Valori
normale: 30% ser expulzat la 2 ore, 45% ser expulzat la 24 ore.
recoltarea de sange capilar (pulpa degetului) cu amplasarea sangelui capilar in

picatura pe lama si aprecierea timpului de aparitie a unei picaturi de ser. Testul se
efectueaza in duplicat si necesita manulaitate speciala din partea persoanei care
recolteaza. Dupa recolta se amplaseaza lama intr-o camera umeda (asemanator cu
TC) si se urmareste timpul de aparitie a primei picaturi de ser. Valori normale
metoda capilara 30 minute.
Retractia cheagului este influentata nu numai de numarul si functia plachetelor dar si

de numarul de eritrocite (valori crescute in anemiile cu numar redus de hematii, valori
crescute in poliglobuliile cu numar mare de hematii valoarea hematocritului fiind
importanta pentru aprecierea in context), precum si de valoarea fibrinogenului (valori
crescute in caz de hipo/disfibrinogenemii, valori scazute in hiperfibrinogenemii). False
iretractibilitati survin in cazul lipirii cheagului la peretii eprubetei de recolta.
Clasic testul este util in diagnosticul trombasteniilor valori crescute (trombastenia
Glantzman, defect de GP IIa/IIIb), sindrom Bernard-Soulier (deficit GPIb/IX,
V), pseudoboala von Willebrand (defectGP Ib)in care numarul plachetelor este normal.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare retractia cheagului
Recoltare vacutainer rosu (fara anticoagulant cu/fara gel activator) sange

venos (punctie venoasa)

a probei recoltate probele lipemice/hemolizate/insuficient recoltate/coagulate pot
induce modificari ale unor parametrii caz in care laboratorul poate respinge proba
sau emite un comentariu referitor la conformitatea produsului). Pentru diagnostic
tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a pacientului.
Tehnica de lucru: recipientul de recolta (sange venos) nu se centrifugheaza si se

amplaseaza in termostat 37 grade Celsius dupa care se apreciaza retractia cheagului
la 2 ore si respectiv la 24 ore.
Rezultate vizibile on-line - da - in 3 zile.
PFA 100 / STUDIUL AGREGARII PLACHETARE - Expune plachetele din sange

integral la un flux rapid (5000 - 6000/sec) prin tuburi capilare si monitorizarea scaderii
fluxului pe masura formarii dopului hemostatic in centrul unei membrane acoperite cu
ADP si colagen (cartus Col/ADP) sau colagen si epinefrina (cartus Col/EPI). Evalueaza
hemostaza primara cu evaluarea functionala a plachetelor. Inve-stigatia este utila pentru
decelarea defectelor plachetare functionale congentitale sau induse de medicamente.
Rezultatul testului exprimat ca timp de inchidere al aperturii.
Valori normale : timp de inchidere al aperturii 5 8 minute
Investigatia este utila in studiul functiei plachetare la bolnavii cu modificari ale
hemostazei primare - de exemplu bolnavii cu boala von Willebrand. La aceasta
categorie de subiecti se poate verifica si eficacitatea terapiei cu desmopresina
(DDAVP) inaintea interventiilor chirurgicale. De asemenea testul este util si pentru
evaluarea disfunctiei plachetare indusa de asprina, evaluarea functiei plachetare
preoperator in sarcina cu risc crescut precum si la femeile cu menoragii. In scop de
cercetare poate fi evaluat efectul medicatiei antiagregante.
Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare PFA - 100


pacientului.
Tehnica de lucru: determinare folosind analizorul PFA 100 ce masoara viteza

de inchidere a aperturii folosind un cartus cu colagen / ADP sau colagen /
epinefrina.
TROMBELASTOMETRIE TEM / TROMBELASTROGRAMA studiul TEM analizeaza

proprietatile vascoelastice ale cheagului sanguin obtinut din sange integral. este util in
diagnosticul diferential rapid in cazul sangerailor acute din traumatologie, chirurgie

cardiaca, transplantul dce organe, interventii obstetricale, interventii chirurgicale generale
si in pediatrie (volume de proba de 300 microL/test). Sunt mai multe protocoale de lucru:
-
Protocoalele IN-TEM si EX-TEM caracterizeaza proprietatile cheagului farmat

din sangele integral dupe ce se declanseaza caile intrinseca si respectiv extrinseca
ale coagularii. Specific, protocolul IN-TEM - 300 microL de sange citrat este
recalcificat cu clorura de calciu; cascada coagularii este declansata prin adaosul de
fosfolipide partiale cu tromboplastina si acid elagic. Protocolul EX-TEM foloseste
tromboplastina din creierul de iepure.
Protocolul NA-TEM (non-activated TEM) evalueaza proprietaile cheagului din

sange integral fara a folosi activatori specifici ai coagularii. Protocolul FIB-TEM
evalueaza proprietatile cheagului folosind un inhibitor al functiei plachetare
Cytochalasin D.
Investigatia furnizeaza mai multi parametrii: 1 / TC timpul de coagulare (masurat in

secunde) timpul de la declansarea reactiei pana cand amplitudinea inregistrarii TEM
ajunge la 2 mm; 2 / CTF - cloting formation time timpul de formare al
cheagului (masurat in secunde) necesar cresterii amplitudinii inregistrarii TEM de la 2 mm
la 20 mm; 3 / MCF - maximum clot firmness - maxima fermitate a cheagului. (MCF)
amplitudinea maxima a curbei TEM care se colerealza direct cu numarul si functia
plachetara precum si si concentratia de fibrinogen; 4 / Unghiul alfa tangenta la curba de
coagulare pana la amplitudinea de 2 mm; 5 / ML- Maximum Lysis raportul de liza
maximala. Interpretarea acestui test se face in contextul clinic.
CASCADA COAGULARII
=> Cale tisulara extrinseca (F tisular, F VII)
=> Cale intrinseca (F. XII, F.XI, F IX, F.VIII)
=> Complex protrombinaza (F X si F V) ce activeaza F II
TROMBINA ( F II - enzima cheie a cascadei coagularii)

=> fibrinogen F I (solubil) => fibrina (insolubila) => (se formeaza cheagul de
fibrina)
Anticoagulanti naturali:
AT III (antitrombina) inactiveaza trombina (F IIa) F Xa, F IXa, secundar F XII,

F XI si complexul F tisular F VII
Proteina C / cofactor Proteina S inactiveaza F V / F VIII
CASCADA FIBRINOLIZEI
Liza chaegului de fibrina cu eliberare de
=> produsi de degradare ai fibrinei (PDF)
=> D-dimeri = > se reia fluxul sanguin in segmentul afectat !
PLASMINA (enzima cheie a cascadei fibrinolizei)
Activatori naturali ai plasminei agenti fibrinolitici naturali

tPA activatorul tisular al plasminogenului
Agenti fibrinolitici terapeutici folositi pentru liza chaegului de fibrina in AVC (accidentul
vascular cerebral ischemic), infarctul de miocard, alte tromboze.
Steptokinaza, urokinaza, etc
Trombofilia este o conditie medicala (ereditara sau dobandita) ce defineste un risc major
pentru evenimete trombotice in teritoriul venos, capilar, placentar sau arterial cu expresie
clinica variata dupa cum urmeaza: tromboze pulmonare (tromboembilism pulmonar
postoperator), tromboze venoase periferice, tromboze in circulatia capilara (CID in conditii
de soc septic), tromboze in circulatia placentara (avorturi repetitive prin tromboze
placentare in primele saptamani de sarcina exacerbate de terapia substitutiva hormonala
in antecedente), tromboze rare (infarcte in teritoriul cerebral, renal, digestiv, cardiac, etc).
Cauzele trombofiliilor = risc de tromboze teritoriul venos / capilar / placentar / arterial
1/ Deficitul anticoagulantilor naturali
Antitrombina III anti F II (trombina), F X, F IX
Proteina C a coagularii (sinteza vitamina K dependenta) anti F V , F VIII
Proteina S a coagularii (sinteza vitamina K dependenta ) cofactor proteina

C coagualrii
Hemofilia diatezele hemoragipare definesc un risc major pentru evenimete hemoragice.

Substratul cauzal al diatezelor hemoragice este deficiena cantitativa sau calitativa a unor
proteine plasmatice. Bolnavul sangereaza un timp mai ndelungat dup traumatisme chiar
minore. Generic, hemofiliile / diatezele hemoragice grupeaza boli cu tablou clinic
asemanator dar cu substrat etiologic diferit si cu modalitate de transmitere diferita. In
ordinea frecventei exista:
1 / Anomaliile sau deficitul factorului Von Willebrand cea mai frecventa cauza de diateza
hemoragica la 1% in populatia generala manifesta prin evenimente hemoragice de
importanta clinica la 1% din subiectii afectati. Factorul von Willebrand este o proteina
compusa din unitati dimerice legate prin punti disulfidice care fac complexe multimerice cu
greutate mica, intermediara si mare. Unitatile mici au ca functie principala trasportul

factorului VIII plasmatic. Unitatile multimerice cu greutate moleculara mare au receptori
pentru colagen si pentru receptorii plachetari GPIb, GPIIb/IIIa cu rol in adeziunea
plachetara la locul de injurie al endoteliului vascular. Deficitul de FvW are nu numai
determinism genetic dar poate aparea si paraneoplazic, secundar in boli autoimune, indus
medicamentos, etc.
tipul 1 boala von Willebrand deficienta partiala de fvW, nivel redus

concordant al antigenului si activitatii (FVW:Ag si FVW:Activity), nivel redus de
FVIII, toti multimerii prezenti.
tipul 2 boala von Willebrand in care anomaliile calitative ale unitatilor

multimerice mari produc scaderea marcata a activitatii) discordant fata de nivelul
antigenului FVW si nivelul activitatii coagulante a F VIII. Poate asocia episoade de
trombocitopeie. Deficientele calitative pot fi dobandite, secundar.
tipul 3 boala von Willebrand deficienta totala de fvW cu sindrom

hemoragipar grav, rar.
2 / Deficitul factorilor de coagulare factor VIII (factor antihemofilic), factor IX, factor XI
Hemofilia A deficit de factor VIII boala X-linkata hemofilia clasica mai

frecventa
Hemofilia B defcit de factor IX boala Christmas boala X linkata.
Hemofilia C deficit de factor XI maladie ce afecteaza ambele sexe in
mod egal.

Ce Se Recolteaza Si Pe Ce

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ce Se Recolteaza Si Pe Ce

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DETERMINAREA FIBRINOGENULUI PLASMATIC - Fibrinogenul este o proteina de

Scaderea fibrinogenului apare in afectiuni hepatice cronice. Scaderi ale

Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare fibrinogen plasmatic

Recoltare vacutainer albastru (citrat) cu respectarea raportului : 1 parte

Pregatire pacient: se recomanda recoltarea jeun (pe nemancate) sau

Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica a fibronogenului (metoda

diluata 1:10 se adauga un exces de trombina si se masoara timpul de formare a

DETERMINAREA TIMPULUI QUICK / INR / AP (ACTIVITATE DE

2.0 3.0 (medie 2.5) fibrilatie atriala, pentru profilaxia trombozei

2.5 3.5 (medie 3.0) valve cardiace mecanice, episoade recurente

3.0 4.0 (medie 3.5) infarct miocardic, episoade recente de

3.5 4.5 (medie 4.0) episoande recente de tromboza asociata

1.5 1.9 prevenirea infactului la pacientii cu risc crescut,

Valori critice INR > 6 risc major de hemoragie masiva la

Valori crescute (alungiri) alte timpului Quick se intalnesc in

Recoltare vacutainer albastru (citrat) cu respectarea raportului : 1 parte

Pregatire pacient: se recomanda recoltarea jeun (pe nemancate) sau

Pentru diagnostic tintit este recomandabil specificarea conditiei clinice a

TIMP DE TROMBOPALSTINA PARTIAL ACTIVATA (APTT) - analiza screening utila in

aPTT ratio: 0.9 1.2 (raport valori plasma pacient / plasma

aPTT alungit, PT alungit initierea terapiei warfarinice (orale) sub

aPTT alungit, PT normal deficit de factori ai cascadei coagularii calea

aPTT normal cu PT alungit deficitul factorilor coagularii pe calea

aPTT scurtat in neoplazii cu risc de tromboflebite migratorii sau forme

Recoltare vacutainer albastru (citrat) cu respectarea raportului : 1 parte

Pregatire pacient: se recomanda recoltarea jeun (pe nemancate) sau

Tehnica de lucru: determinare directa coagulometrica a aPPT care masoara

Rezultate vizibile on-line da - in 1 zile

PT timp de protrombina / Quick, AP si INR (vezi aici explicatii

APTT timp de tromboplastina

TIMP DE SANGERARE (SANGE CAPILAR - LOBUL URECHII METODA DUKE)

la nivelul tegumentului (la nivelul lobului urechii) cu o lanteta de dimensiuni

TS : 2 4 minute (120 360 secunde)

Un singur TS alungit nu documenteaza prezenta unei afectiuni, caz

In cazul testului de toleranta a aspirinei (administrarea de aspirina

Cu inaintarea in varsta este o diminiuare a TS spre valorile

Nu exista o corelatie directa intre alungirea TS si riscul de

Pentru personalul medical conditii de determinare TS timp de sangerare

Recoltare / Tehnica de lucru se dezinfecteaza lobul urechii cu alcool dupa care

Pregatire pacient: se recomanda recoltarea jeun (pe nemancate) sau

Rezultate vizibile on-line da - in 1 zile

TIMP DE COAGULARE (SANGE CAPILAR - PULPA DEGETULUI METODA

Recoltare / Tehnica de lucru se dezinfecteaza pulpa degetului cu alcool dupa

Pregatire pacient: se recomanda recoltarea jeun (pe nemancate) sau

Rezultate vizibile on-line da - in 1 zile

la indivizii normali nu apar petesii

Tehnica de lucru se aplica manseta unui aparat de determinare a presiunii

Pregatire pacient: se recomanda determinarea jeun (pe nemancate) sau in

Rezultate vizibile on-line da - in 1 zile

TT se normalizeaza => scaderea / cresterea fibrinogenului plasmatic (<

TT alungit = > prezenta unui anticoagulant circulant de tip heparina,

TIMPUL DE REPTILAZA (RE T) este un timp de coagulare asemanator TT

=> prezenta de anticoagulanti

deficitara: hepatopatii), consum

TT este foarte sensibil la dozele terapeutice de heparinoterapie excelenta

TT este sensibil influentat de valoarea fibrinogenului plasmatic fiind util

TT este influentat de prezenta PDF (produsilor de degradare ai fibrinei)

Deoarece acest test trebuie intrerpretat si corelat cu alte teste de

Pentru personalul medical conditii de recoltare determinare timp de trombina

Recoltare vacutainer albastru (citrat) cu respectarea raportului : 1 parte

Pregatire pacient: se recomanda recoltarea jeun (pe nemancate) sau