Sunteți pe pagina 1din 115
Romanian Journal of ANAESTHESIA AND INTENSIVE CARE Volume 23 supplement 1 May 2016 ISSN 2392-7518
Romanian Journal of ANAESTHESIA AND INTENSIVE CARE Volume 23 supplement 1 May 2016 ISSN 2392-7518
Romanian Journal of ANAESTHESIA AND INTENSIVE CARE Volume 23 supplement 1 May 2016 ISSN 2392-7518
Romanian Journal of ANAESTHESIA AND INTENSIVE CARE Volume 23 supplement 1 May 2016 ISSN 2392-7518

Romanian Journal of ANAESTHESIA AND INTENSIVE CARE

Volume 23

supplement 1

May 2016

ISSN 2392-7518

CARE Volume 23 supplement 1 May 2016 ISSN 2392-7518 The 42 The 42 nd nd Congress
The 42 The 42 nd nd Congress of the Romanian Society Congress of the Romanian
The 42
The 42
nd
nd
Congress of the Romanian Society
Congress of the Romanian Society
of of Anaesthesia Anaesthesia and and Intensive Intensive Care Care
The 10
The 10
th
th
Romanian-French Congress
Romanian-French Congress
of Anaesthesia and Intensive Care
of Anaesthesia and Intensive Care
The8 The8
th
th
Romanian-Israeli Symposium on
Romanian-Israeli Symposium on
Updates Updates in in Anaesthesia Anaesthesia and and Intensive Intensive Care Care
The The 15 15
th
th
Congress of Anaesthesia
Congress of Anaesthesia
and and Intensive Intensive Care Care Nurses Nurses
The The 3 3
rd
rd
Symposium of the Romanian
Symposium of the Romanian
and Moldavian
and Moldavian
Societies Societies of of Anaesthesia Anaesthesia and and Intensive Intensive Care Care
May 11
May 11
th
th
-15
-15
th
th
, 2016
, 2016
International Conference Center
International Conference Center
Sinaia, Sinaia, Romania Romania

ROMANIAN JOURNAL OF ANAESTHESIA AND INTENSIVE CARE

Volume 23, supplement 1, May 2016

SRATI 2016 Abstract Book

11 - 15 May 2016

International Conference Center Sinaia, Romania

Editorial office:

Clinica ATI, Str. Croitorilor 19-21, Cluj-Napoca Phone: 0264-433 969 Fax: 0264-433 335 E-mail: iacalovschi@hotmail.com, editor.jrati@gmail.com ISSN: 2392-7518

The 42 nd Congress of the Romanian Society of Anaesthesia and Intensive Care

The 10 th Romanian-French Congress of Anaesthesia and Intensive Care

The 8 th Romanian-Israeli Symposium on Updates in Anaesthesia and Intensive Care

The 15 th Congress of Anaesthesia and Intensive Care Nurses

The 3 rd Symposium of the Romanian and Moldavian Societies of Anaesthesia and Intensive Care

SCIENTIFIC ABSTRACTS

Conferințe ● Sesiuni Medici Conferences ● Physicians sessions Ghidurile consiliului european de resuscitare 2015

Conferințe Sesiuni Medici Conferences ● Physicians sessions

Ghidurile consiliului european de resuscitare 2015 2015 ERC resuscitation guidelines

Carmen Diana Cimpoeșu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, Unitatea Primire Urgențe UPU-SMURD, Iași, România

Cunoștințele și practica în resuscitarea cardiopulmonară evoluează constant. Stopul cardiac este cea mai mare urgență pentru care în octombrie 2015 au fost publicate noile ghiduri de resuscitare cardiopulmonară (RCP) ale Consiliului European de Resuscitare, ca urmare a îmbunătățirii, pe baza studiilor recente, a recomandărilor din octombrie 2010. Prezentăm câteva din noutățile ghidului:

1. Dispecerii medicali de urgență au un rol important în diagnosticul precoce al opririi cardiace, în

oferirea indicațiilor de resuscitare la telefon și indicarea celui mai apropiat defibrilator automat

extern.

2. Sublinierea permanentă a importanței întreruperilor minime ale compresiunilor toracice de bună

calitate în cursul ALS, cu pauze foarte scurte pentru intervenții specifice, cum ar fi întreruperea de 5

secunde pentru defibrilare.

3. Sublinierea importanței utilizării padelelor autoadezive pentru defibrilare și a unei strategii de

defibrilare cu minimizarea pauzei pre-șoc.

4. Introducerea unei noi secțiuni de monitorizare în timpul ALS cu utilizarea undelor de capnografie

pentru confirmarea corectitudinii intubației traheale, a calității resuscitării și identificării precoce a reîntoarcerii circulației spontane. 5. Transportul către spital cu manevre de RCP în curs al pacienților selectați cu acces la laboratorul de cateterism și realizarea intervenției coronarografiei percutane în timpul RCP.

6. Managementul țintit al temperaturii postresuscitare rămâne important, dar noua opțiune este

temperatura centrală de 36°C în locul recomandărilor anterioare de 32-34°C.

7. Prognosticul este apreciat printr-o strategie multimodală, iar revenirea neurologică se va aprecia

după o perioadă suficientă de timp.

The knowledge and practice in cardiopulmonary resuscitation is evolving constantly. The cardio- respiratory arrest is the most serious emergency, for which, in October 2015, the Cardio-pulmonary

Resuscitation Guidelines of the European Resuscitation Council (ERC) was issued, as a result of the improved recommendations released in October 2010. We present some new elements:

1. The emergency medical dispatcher plays an important role in the early diagnosis of cardiac arrest,

the provision of dispatcher-assisted CPR and the location and dispatch of an AED.

2. Continued emphasis on minimally interrupted high-quality chest compressions throughout any ALS

intervention: chest compressions are paused briefly only to enable specific interventions, minimising interruptions in chest compressions for less than 5 s to attempt defibrillation.

3. Keeping the focus on the use of self-adhesive pads for defibrillation and a defibrillation strategy to

minimise the preshock pause.

Conferințe ● Sesiuni Medici Conferences ● Physicians sessions 4. There is a new section on

Conferințe Sesiuni Medici Conferences ● Physicians sessions

4. There is a new section on monitoring during ALS with an increased emphasis on the use of waveform

capnography to confirm and continually monitor tracheal tube placement, quality of CPR and to provide an early indication of return of spontaneous circulation.

5. Transport with continuing CPR may be beneficial in selected patients where there is immediate

hospital access to the catheterisation laboratory and experience in percutaneous coronary intervention (PCI) with ongoing CPR. 6. Targeted temperature management remains important but there is now an option to target a temperature of 36°C instead of the previously recommended 32–34°C.

7. Prognostication is now undertaken using a multimodal strategy and there is emphasis on allowing

sufficient time for neurological recovery.

Conferințe ● Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions Managementul anesteziei în Chimioterapia

Conferințe Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions

Managementul anesteziei în Chimioterapia Hipertermică Intraperitoneală Anaesthesia management in Hyperthermic Intraperitoneal Chemotherapy

Mariana Corina Haută (1), Ioana Grigoraș (2) (1) Institutul Regional de Oncologie, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România (2) Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Introducere: Intervenția CHIP - HIPEC este una dintre procedurile cele mai complexe din chirurgia abdominală și presupune, în primă fază, îndepărtarea chirurgicală a tuturor maselor tumorale abdominale urmată, în faza a doua, de instilarea în abdomen a soluției cu citostatic, la temperatură de 41-42 grade C, prin intermediul unui sistem de tubulaturi tip lavaj - drenaj și a unei pompe de circulație extracorporeală care recirculă citostaticul, menținând, în același timp, o temperatură constantă de 41 - 42 grade C. Durata și complexitatea procedurii reprezintă o provocare atât pentru echipa de chirurgi, cât și pentru cea de anestezie. Obiective: Identificarea riscurilor intra și post-operatorii determinate de alterările fizio-patologice importante ce pot apărea în desfășurarea acestei intervenții agresive precum și prezentarea măsurilor de menținere a statusului hemodinamic, hematologic, metabolic și respirator, din perspectiva experienței clinicii noastre. Material și metodă: Pacienții ce fac obiectul analizei noastre sunt cei internați în IRO Iași, în perioada noiembrie 2015 - februarie 2016, selectați pentru efectuarea intervenției CHIP - HIPEC. Au fost înregistrate date privitoare la evoluția și complicațiile intra- și post-operatorii, la schimbările hemodinamice, metabolice, respiratorii, parametrii hematologici, biochimici, cantitatea de fluide pierdute și înlocuirea lor. Rezultate: CHIP - HIPEC este asociată cu pierderi mari de volum intravascular și tulburări metabolice și respiratorii, tulburări ale coagulării, inclusiv postoperator. Aceste dezechilibre impun adaptarea continuă a necesarului de fluide și a parametrilor respiratori. Cateterizarea peridurală asigură o analgezie suplimentară reducând astfel necesarul de opioide administrate și durata ventilării, postoperator. Concluzii: Vigilența și experiența echipei de anestezie, pregătirile temeinice preoperatorii sunt fundamentale pentru menținerea unor parametri optimi în vederea asigurării confortului și securității pacientului.

Introduction: CRS/ HIPEC is one of the most complex procedure in abdominal surgery and is comprised of the surgical removal of all macroscopic tumour in the first phase, followed by the instillation of the cytostatic solution into the abdominal cavity, at a temperature of 41 - 42 degrees C, through the inflow and outflow tubes system connected to the hyperthermia pump. The duration and complexity of the procedure represents a challenge for both the surgical and the anaesthesiology teams. Objectives: Identifying intra and post-operative risks determined by the important pathophysiological alterations that can occur during this aggressive intervention as well as presenting the procedures of maintaining haemodynamic, haematological, metabolic and respiratory status, as revealed by our experience. Material and Methods: The patients included in our analysis were hospitalized during November 2015 - February 2016 and strictly selected for the CRS/HIPEC procedure. Data concerning perioperative and

Conferințe ● Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions postoperative evolution, haemodynamic, metabolic and

Conferințe Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions

postoperative evolution, haemodynamic, metabolic and respiratory alterations, haematological and biochemical parameters, fluid loss and replacement, was gathered and analysed. Results: CRS/HIPEC is associated with large fluids loss, metabolic and respiratory alterations, and also with disorders of the coagulation parameters, including postoperatively. This leads to a continuous adaptation of the fluid requirement and respiratory parameters. Epidural cathetherisation insures supplementary analgesia, reducing the opioid requirement and the duration of ventilation, postoperatively. Conclusion: The vigilance and experience of the anaesthesiology team, thorough preoperative preparations are fundamental for maintaining optimal comfort and security for the patient.

Utilitatea sistemului informatic de evidență și gestiune a datelor într-o secție de anestezie- terapie intensivă The utility of an information system for data management in an anaesthesia and intensive care unit

Luminița Popeanu, Ioana Grigoraș Institutul Regional de Oncologie, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Introducere: Informatizarea sistemului sanitar românesc a constat în implementarea şi funcţionarea mai multor componente informatice. Sistemul electronic de management al datelor din spital, inclusiv dosarul electronic al pacientului, prezintă numeroase avantaje, dar și provocări pentru personalul medical. Obiective: Evaluarea avantajelor și limitelor sistemului informatic de management a datelor în Secția ATI a Institutlui Regional de Oncologie Iași. Material și metodă: Au fost analizate procedurile care implică utilizarea sistemului informatic în Secția ATI, limitele acestuia și măsurile de îmbunătățire propuse. Rezultate: Programul informatic al spitalului este utilizat de rutină pentru: evidența datelor despre pacient (dosarul electronic), solicitarea explorărilor de laborator, programarea pentru investigații imagistice, obținerea rezultatelor, înregistrarea prescripțiilor medicale, a gestiunii medicamentelor și materialelor sanitare, a înregistrării manevrelor și procedurilor medicale. De asemenea, se utilizează pentru foaia de mișcare zilnică a pacienților, întocmirea fișei de alimentație zilnică a pacienților, precum și numeroase rapoarte statistice privind activitatea secțiilor. Limitele și provocările înregistrate în Secția ATI a IRO Iași privind utilizarea sistemului informatic au constat în instruirea personalului privind utilizarea sistemului informatic, acceptarea lui, precum și monitorizarea atentă pentru sesizarea eventualelor disfunctionalități și găsirea soluțiilor optime pentru rezolvarea acestora. În acest sens am propus următoarele măsuri de îmbunătățire:

personalizarea parolelor de acces, acordarea de competențe privind accesul la datele din sistem conform nivelului profesional avut, mărirea vitezei de circulație a datelor, precum și achiziționarea de dispozitive externe de stocare a datelor. Concluzii: Sistemul informatic de evidență și gestiune a datelor într-o Secție de Anestezie-Terapie Intensivă este indispensabil, dar prezintă numeroase limite și este susceptibil îmbunătățirilor care, teoretic și ideal, ar trebui să fie „la un click distanță”.

Conferințe ● Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions Introduction: The health information system in

Conferințe Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions

Introduction: The health information system in Romania was based on the implementation of several IT components. The hospital electronic data management system, including the electronic patient record, has many advantages, but also challenges for the medical personnel. Objectives: The evaluation of the benefits and the limits of data management system in the Anaesthesia and Intensive Care Unit, Regional Institute of Oncology Iași. Material and Methods: We analyzed the procedures involving the use of the information system, its limitations and suggested improvements. Results: The hospital data management system is routinely used for record of patient data (electronic file), request of lab tests, programming for imaging tests, obtaining results, recording medical prescriptions, management of medication and sanitary materials, registration of medical procedures. The system is also used to record the daily patient movements, daily dietary records and numerous statistical reports. The limits and challenges we encountered in the use of the information system consisted of staff training on its use, grade of acceptance and the monitoring for detecting possible malfunctions and finding optimal solutions to solve them. Thus, we proposed the following measures to improve the system: customizing access passwords, granting access to data according to professional level, increasing traffic speed data and the acquisition of external data storage devices. Conclusions: The data management systems in Anaesthesia and Intensive Care Unit is essential, but presents many limitations and is susceptible to improvements, that theoretically and ideally should be "one click away".

Incompatibilități între drogurile administrate intravenos în terapia intensivă: mecanisme, diagnosticare și prevenție Incompatibilities between drugs which are administered intravenous in the Intensive Care Unit

Mirela Bidilică, N. Tănase, L. Ene, Flori Ciobanu, Cristina Gabriela Pascale, Gabriela Amoasei Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Numeroase droguri administrate în terapie intensivă pot determina prin dizolvarea lor în aceeași soluție de perfuzie, reacții cauzate de incompatibilitate fizică și chimică. Incompatibilitatea poate presupune precipitare, reacții chimice, antagonism, denaturarea moleculelor biologice sau apariția de compuși gazoși. Deși se recomandă ca în momentul administrării soluția să fie inspectată pentru a fi decelate eventualele precipitații, modificări de culoare sau apariția turbidității, nu orice incompatibilitate poate fi obiectivată vizual. Vom trece în revistă principalele mecanisme ale incompatibilității drogurilor intravenoase, cauzele acestora, consecințe (uneori severe) asupra pacientului și strategii de prevenție. Pentru reducerea riscului asociat incompatibilității drogurilor infuzate la pacientul de terapie intensive am implementat în secția noastră utilizarea unui table bidimensional care conține recomandări de dizolvare a fiecărui drog și compatibilități între fiecare dintre droguri utilizate în mod uzual în secția noastră.

In ICU there are many drugs which, by their mixing in the same infusate solution, may determine incompatibility reactions, by chemical or physical mechanism. The incompatibility may appear as

Conferințe ● Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions precipitation, chemical reactions, antagonism,

Conferințe Sesiuni Asistenți Conferences ● Nurses sessions

precipitation, chemical reactions, antagonism, decomposition of biological molecules or the appearance of gaseous compounds. Even though it is recommended the visual analysis of the admixture / carrier solution before its use in order to determine the precipitation, the color modification or the appearance of turbidity, not every incompatibility can be visually observed. We will present you the main mechanisms of intravenous drugs incompatibilities, their causes and consequences (sometimes severe) involving the patient and also some preventive strategies. In order to reduce the risk associated with the intravenous drugs which are used in the ICU we have implemented in our unit the using of a two dimensional chart which contains recommendations for dissolving and compatibilities between every drug commonly used in our department.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Proiecte educaționale de formare:

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Proiecte educaționale de formare: modalități alternative de finanțare a sistemului medical - Dezvoltarea competențelor în transplant Educational projects: alternative ways to finance the medical system - ”Dezvoltarea competențelor în transplant (Improving transplant development)

Dana Tomescu (1), Simona Dima (2), Ș. Bubenek (3), Ioana Grințescu (4), Ruxandra Fota (5), Daniela Ungureanu (5), B. Popescu (6), O. Chioncel (6), I. Popescu (2) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic, București, România (3) Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (4) Spitalul Clinic de Urgență, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (5) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (6) Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Secția de Cardiologie, București, România

Introducere: Transplantul de organe și țesuturi reprezintă un subiect de nișă al medicinei din România. Atragerea de fonduri alternative însumând 88.978.625 RON din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a reprezentat posibilitatea finanțării și formării profesionale a peste 660 de medici și 1140 de asistenți în domenii de specialitate performante. Material și metode: În cadrul proiectului POSDRU/186/3.2/S/155295 „Dezvoltarea competențelor în Transplant” două cursuri au fost dedicate profesioniștilor din specialitatea A.T.I.: unul de insuficiență hepatică acută (C2) în cadrul căruia au fost instruiți 33 de medici și 80 de asistenți medicali și unul de identificare, declarare și management al donorului aflat în moarte cerebrală (C12) în cadrul căruia au fost instruiți 77 medici și 140 de asistenți. Rezultate: În cadrul Cursului C2, atât medicii, cât și asistenții au fost instruiți prin parcurgerea a 3 module vizând: diagnosticarea, etiologia și evaluarea inițială a pacientului cu iansuficiență hepatică, evaluarea, monitorizarea și managementul hemodinamic al acestuia și terapia specifică a insuficienței hepatice. Activitățile practice au constat în utilizarea tehnicilor de epurare extrarenală și dializă hepatică, monitoriarea hemodinamică avansată și monitorizarea ecocardiografică pe simulator. În cadrul Cursului C12 participanții cu fost instruiți privind conceptul de moarte cerebrală, diagnosticul și declararea acesteia și managementul donorului de organe. Participanții la curs au fost remunerați lunar cu 3200 RON pentru medici și 2400 RON pentru asistenți, timp de 4 luni. De asemenea, aceștia au putut participa la 2 simpozioane și o conferință națională. În cadrul proiectului au fost editate un tratat de chirurgie hepato-bilio-pancreatică și o monografie ce abordează insuficiența hepatică acută. Concluzii: Obiectivele proiectului au fost îndeplinite prin certificarea a peste 100 de medici și 200 de asistenți medicali privind managementul insuficienței hepatice acute și a donorului de organe. Finanțarea prin surse alternative a proiectelor educaționale reprezintă o opțiune viabilă pentru educarea personalului medical privind concepte și tehnici de ultimă generație.

Introduction: Organ and tissue transplantation represents an obscure topic in the Romanian medical field. Attracting alternative founds (up to 88.978.625 RON) from the European Social Found through the Sectoral Operational Programme Human Resources Development presented the opportunity of training and financing over 660 doctors and 1140 nurses in the field of transplantation.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Material and Methods: In the

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Material and Methods: In the project POSDRU/186/3.2/S/155295 ”Improving transplant development” two courses were dedicated to specialists in the field of Anesthesia and Intensive Care: one on the topic of acute liver failure (C2) in which 33 doctors and 80 nurses were trained and one on the topic of identifying, diagnosing and management of brain dead donors (C12) in which 77 doctors and 140 nurses were trained. Results: During the C2 Course both doctors and nurses were trained in regard to three topics: (1) diagnosis, etiology and initial evaluation of acute liver failure, (2) advanced hemodynamic monitoring and (3) management of patients with liver failure. Practical lessons consisted in applying renal replacement therapy, hepatic dialysis, advanced hemodynamic monitoring and echocardiography. During the C12 Course, the participants were trained in regard to the concept of brain death, identifying and diagnosing brain death and management of organ donors. Participants received a monthly pay of 3200 RON for doctors and 2400 RON for nurses for 4 consecutive months. At the same time, all participants could attend 2 symposiums and one national conference. The project financed the publication of two medical textbooks: one regarding hepato-biliary and pancreatic surgery and one on the topic of acute liver failure. Conclusion: The projects objectives were fulfilled by certifying over 100 doctors and 200 nurses in the management of acute liver failure and organ donation. Alternative financing of educational projects represents a feasible option for the education of medical personal on state-of-the-art concepts and technology.

Eficacitatea analgetică și siguranța lornoxicamului cu eliberare rapidă în artroplastia totală de șold Analgesic efficacy and safety of lornoxicam quick-release formulation in total hip arthroplasty

G. Porumbac (1), Simona Florescu Cionac (1), Ana Maria Munteanu (1), Denisa Mădălina Anastase (1), Arabela Codruța Cocea (2), N. Mihailide (3), C. I. Stoica (3) (1) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Clinica de Ortopedie, București, România

Obiectivul studiului: Antiinflamatoarele nonsteroidiene sunt recomandate în managementul durerii acute postoperatorii. Scopul acestui studiu prospectiv randomizat a fost să evalueze eficacitatea analgetică și siguranța administrării de lornoxicam cu eliberare rapidă în durerea postoperatorie la pacienții cu artroplastie totală primară de șold. Material și metodă: După obținerea aprobării comitetului de etică și a consimțământului informat, 110 pacienți programați pentru artroplastie totală primară de șold sub rahianestezie au fost randomizați în 2 grupuri: grupul lornoxicam a primit o tabletă de lornoxicam de 8 mg la sfârșitul operației și ulterior la 12 ore până la 48 ore postoperator; grupul placebo a primit tablete placebo după același protocol. La prima cerere de calmant ambele grupuri au primit același protocol analgetic cu paracetamol 1 g iv

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions la 8 ore; după 15

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

la 8 ore; după 15 minute, dacă NRS se menține peste 3 s-a administrat morfină 0,1 mg/kg doză de încărcare, urmată de 2 mg iv repetat la 5 minute până la NRS<3. După 2 ore, morfina s-a administrat la cerere ½ din doza totală iv. Protocolul s-a aplicat 48 ore postoperator. Rezultate: Cele 2 grupuri au fost similare din punct de vedere demografic și a duratei operației. Pacienții din grupul lornoxicam au necesitat o cantitate mai mică de morfină semnificativ statistic la 24 și la 48 de ore și au avut o durată mai mare a analgeziei. Concluzii: Administrarea iv de lornoxicam 8 mg la 12 ore în ziua operației și în prima zi postoperator îmbunătățeste analgezia și scade consumul de morfină la pacienții cu artroplastie totală de șold.

Objective: Non-steroidal anti-inflammatory drugs are recommended for postoperative pain management. The aim of this prospective randomised study was to evaluate the analgesic efficacy and safety of lornoxicam quick-release formulation in postoperative acute pain in total hip arthroplasty. Material and Methods: After obtaining the ethical committee approval and informed consent, 110 patients undergoing elective hip replacement were randomised in 2 groups: lornoxicam group received lornoxicam 8 mg iv at the end of surgery and then at 12 hours until 48 hours postoperatively; placebo group received placebo pills after the same protocol. At the first analgetic request, both groups received the same analgetic protocol with paracetamol 1g IV every 8 h for 48 h. If NRS was still over 3, morphine was given as a loading bolus of 0.1 mg/kg IV supplemented with 2 mg IV every 5 minutes until NRS <3. After 2 h morphine was administered SC ½ of the total loading dose at request. This protocol was applied until 48 h postoperatively. Results: The two groups were similar in terms of demographic data and surgery duration. Patients in the lornoxicam group required a statistically significant smaller amount of morphine at 24 and 48 hours and had a longer duration of analgesia. Conclusion: Intravenous administration of lornoxicam 8 mg every 12 hours the day of surgery and the first postoperative day improves analgesia and reduces morphine consumption in patients with total hip arthroplasty.

Beneficiul puls terapiei cu solumedrol în tratamentul bolii grefă contra gazdă The benefits of pulse therapy with solumedrol in treatment of graft versus host disease

Ana Grigoraș (1), Iulia-Roxana Bold (1), Andreea Marcelica Frigioiu (1), Grațiela Manga (1), Dana Tomescu (2) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România

Introducere: Puls terapia cortizonică este utilizată, de obicei în afecțiuni renale, inflamatorii și autoimune, în doze și pe perioade diferite, în funcție de raportul risc - beneficiu. Materiale și metode: Prezentăm cazul clinic al unei paciente în vârstă de 26 ani cunoscută cu Boala Grefă contra Gazdă formă pulmonară, hepatică, cutanată și oculară, secundară transplantului medular (mai 2014) pentru Leucemie Acută Bifenotipică diagnosticată în 2013. Pacienta este admisă în urgență, în secția de Terapie Intensivă pentru insuficiență respiratorie hipercapnică și encefalopatie hipercapnică secundară. Rezultate: La admisia în Terapie Intensivă, pacienta prezintă stare generală alterată, bradipnee, manifestări succedate de emisie spontană de urină și comă profundă. Gazometria arterială relevă:

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions pH=7.13, pCO2=130 mmHg, pO2=49 mmHg,

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

pH=7.13, pCO2=130 mmHg, pO2=49 mmHg, SpO2=75%. Pacienta este intubată orotraheal și ventilată mecanic sub sedare și curarizare în infuzie continuă. Pentru a îmbunătăți oxigenarea și mecanica respiratorie, se decide așezarea pacientei în „prone position” și recrutarea alveolară zilnică. Se continuă corticoterapia reprezentată de Solumedrol 100 mg iv/zi, inițiată pe secția de Hematologie. În ziua 3 de Terapie Intensivă, se decide dublarea dozei de Solumedrol, iar în ziua 4, se instituie puls terapia, administrată timp de 3 zile consecutiv. Tendința la hipercapnie se reduce progresiv, stabilizându-se la valori ale pCO2=55-70mmHg. Post puls terapie, se începe dezescaladarea corticoterapiei, iar pacienta este sevrată de suportul ventilator. Concluzii: Beneficiile oferite de „prone position” sunt ameliorarea netă a oxigenării și a mecanicii ventilatorii, precum și limitarea atelectaziei și a leziunilor asociate ventilației. Supranumită „the big shot”, puls terapia este preferată terapiei cu doze mici pe termen lung, deoarece administrarea pe termen scurt are efect terapeutic mai mare și efect toxic cumulativ redus semnificativ.

Introduction: Cortizonic pulse therapy is usually used in renal, autoimmune and inflammatory disorders, in different doses and periods, depending on the risk-benefit ratio. Materials and Methods: We present the clinical case of a 26-year-old patient with pulmonary, hepatic, cutaneous and ocular form of Graft versus Host Disease, due to bone marrow transplantation (May 2014) for Acute Biphenotypic Leukemia diagnosed in 2013. The patient is admitted in the Intensive Care Unit for hypercapnic respiratory failure and secondary hypercapnic encephalopathy. Results: At the intake in the Intensive Care, the patient presented impaired general condition, bradypnoea, followed by the spontaneous emission of urine and deep coma. Arterial gazometria reveals: pH = 7.13, pCO2 = 130 mmHg, pO2 = 49 mm Hg, SpO2 = 75%. The patient is intubated and mechanically ventilated, under continuous infusion of sedation and curarization. In order to improve oxygenation and respiratory mechanics, the patient was settled in "prone position" and daily alveolar recruitment. Corticotherapy, represented by 100 mg IV Solumedrol/day, initiated on the Hematology Department, is continued on the ICU. On the third day it is decided to double the dose of Solumedrol, and in day 4 the pulse therapy is hereby established and administered for 3 consecutive days. The tendency to hypercapnia is progressively reduced, establishing to the values of pCO2 = 55-70mmHg. After pulse therapy, the corticotherapy is progressively reduced and the fan support is removed. Conclusions: The benefits of the "prone position" are improving mechanical ventilation and oxigenation, the limitation of the atelectasis and ventilation associated injuries. Dubbed "the big shot", pulse therapy is preferred due to low-dose long-term therapy because short-term administration has a higher response and toxic effects are significantly reduced.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Poate avea claustrumul un rol

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Poate avea claustrumul un rol în anestezie? Could claustrum play a role in anaesthesia?

B. Pavel (1), Camelia Alexandra Acatrinei (1), Daniela Popa (2), F. Menardy (2), A. E. Roșca (1), Ana Maria Zăgrean (1), L. Zăgrean (1) (1) Universitatea de Medicină și Farmacie „Dr. Carol Davila”, Disciplina de Fiziologie și Neuroștiințe, București, România (2) Ecole Normale Superieure, Institut de Biologie, Paris, Franța

Obiectivul studiului: După ultimele date claustrumul pare a avea un rol de coordonare a structurilor implicate în menținerea stării de conștientă, dar până acum nu a fost investigat rolul acestuia în anestezie. În această cercetare am dorit să evaluăm efectul stimulării claustrumului asupra profunzimii anestezice. Material și metode: În acest studiu au fost folosiți 5 șobolani Wistar care au fost anesteziați cu isofluran, activitatea electrică corticală (ECoG-electrocorticogramă) fiind înregistrată pe toată durata experimentului. În timpul anesteziei claustrumul a fost stimulat cu ajutorul unui electrod timp de 200 de secunde (20 de stimuli). Rezultate: În urma stimulării claustrumului s-a obținut o aprofundare a anesteziei astfel încât a apărut patternul de burst suppression. Această aprofundare a fost tranzitorie, durând aproximativ 30 de secunde, iar patternul de tip burst suppression a fost present preponderant la nivelul emisferei stimulate. Concluzii: Stimularea claustrumului induce o aprofundare a anesteziei, însă studii ulterioare sunt necesare pentru a stabili cu claritate dacă claustrumul joacă un rol central în anestezie.

Introduction: Recent studies reveal that claustrum might play a role in coordinating the structures involved in maintaining the state of consciousness, but its involvement in anaesthesia has not been analyzed so far. The aim of the present study is to evaluate the effect of claustrum stimulation on the depth of anaesthesia. Materials and Methods: In this study, 5 Wistar rats were anaesthetized with isoflurane and the cortical electrical activity (ECoG- electrocorticogram) was subsequently registered. During anaesthesia, an electrode was used in order to stimulate the claustrum for 200 seconds (20 stimuli). Results: Stimulation of the claustrum resulted in an increased depth of anaesthesia, revealed through a burst suppression pattern on the ECoG. This deepening of anaesthesia was transitory and lasted for 30 seconds. The burst suppression pattern was noticed mainly in the stimulated cerebral hemisphere. Conclusions: Claustrum stimulation leads to an increased depth of anaesthesia. Nevertheless, further studies are required in order to analyze the role that claustrum plays during the process of general anaesthesia.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Endocardita asociată îngrijirilor

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Endocardita asociată îngrijirilor medicale la pacientul oncologic. Experiența Clinicii ATI - IRO Iași Healthcare associated endocarditis in the oncologic patient. The experience of the Intensive Care Unit, Regional Institute of Oncology Iasi

Angelica Gâță, Andreea-Mihaela Vrănescu, Ioana Grigoraș Institutul Regional de Oncologie, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România Introducere: Pacienții oncologici, și mai ales cei cu neutropenie postchimioterapie, sunt predispuși la infecții sistemice severe. Endocardita infecțioasă are impact pe mortalitate, durata spitalizării și costul tratamentului, iar diagnosticul este dificil și adesea incert. Obiective: Identificarea particularităților endocarditei asociate îngrijirilor medicale privind factorii de risc, evoluția clinică, diagnosticul, tratamentul și prognosticul la pacienții oncologici. Material și metodă: Studiul retrospectiv a inclus toți pacienții cu endocardită infectioasă internați în Clinica ATI a Institutului Regional de Oncologie Iași în perioada 2012 - 2016. Diagnosticul clinic de endocardită infecțioasă s-a bazat pe criteriile clinice Duke. Rezultate: Din 18753 pacienți admiși în secția ATI - IRO Iași în perioada mai 2012 - februarie 2016, am identificat 15 pacienți cu diagnosticul de endocardită infecțioasă. Toți cei 15 pacienți aveau afecțiuni oncologice, din care 10 hemato-oncologice, iar 6 și aplazie medulară postchimioterapie. 14 pacienți au avut modificări ecocardiografice sugestive pentru endocardită, iar 9 pacienți au avut și hemoculturi pozitive. Durata medie de internare în Terapie Intensivă a fost de 15 zile (3-52 zile). Mortalitatea a fost de 9/15 (60%). Concluzii: Endocardita infecțioasă are o frecvență crescută la pacientul oncologic admis în TI, complicând evoluția și prognosticul bolii de bază. De aceea, în Clinica ATI IRO a devenit o rutină căutarea sistematică a acestei complicații la pacientul septic oncologic. Cuvinte cheie: endocardită, sepsis, cancer, terapie intensivă

Introduction: The oncologic, and mainly neutropenic patients are susceptible to develop systemic severe infections. Infective endocarditis impacts mortality, duration of hospitalization and costs. Frequently the diagnosis is difficult and uncertain. Objectives: Identification of particularities of healthcare associated endocarditis regarding risk factors, clinical evolution and outcome, diagnosis and treatment in oncological patients. Material and Methods: The retrospective study included all patients with infective endocarditis admitted to Intensive Care Unit of Regional Institute of Oncology, Iași between 2012 and 2016. The diagnosis was based on Duke clinical criteria. Results: Out of 18753 patients admitted to ICU IRO Iași between May 2012 and February 2016, 15 patients had the diagnosis of infective endocarditis. All of them had cancer. 10 had hemato-oncological diseases. 6 had also post-chemotheray medular aplasia. 14 patients had heart ultrasound findings suggestive for endocarditis. 9 pacients has positive blood cultures. Mean ICU LOS was 15 day (3-52 days). Mortality was 60% (9/15). Conclusions: Healthcare associated endocarditis has an increased frequency in ICU oncological patients, complicating the evolution and prognosis of the underlying disease and it is frequently underdiagnosed. Thus, according to our experience, the systematic search for it became routine in the septic critically ill oncologic patient. Keywords: endocarditis, sepsis, cancer, intensive care

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Stenozele traheale benigne -

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Stenozele traheale benigne - etiopatogenie, metode terapeutice, prognostic Benign tracheal stenosis - etiology, pathogeny, therapeutic methods, prognostic

Elena Vasiliu (1), Adelina Moise (2), C. Paleru (1), R. Stoica (3), D. Corneci (2) (1) Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Secția de Chirurgie Toracică, Bucureşti, România (2) Spital Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Bucureşti, România (3) Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Bucureşti, România

Scopul studiului: Analiza retrospectivă a cauzelor stenozelor traheale benigne, a metodelor de tratament aplicate și evaluarea rezultatelor obținute într-un centru specializat. Material și metodă: Studiu retrospectiv nerandomizat efectuat pe o perioadă de 7 ani care a inclus 103 pacienți cu stenoze traheale benigne internați în Institutul Național de Pneumologie ,,Prof. Marius Nasta” București în perioada 2008 - 2014. Au fost analizați următorii parametri: elementele de diagnostic, cauzele stenozelor traheale benigne, rolul intubației oro-traheale și al traheostomiei, metodele terapeutice abordate. Rezultate: Stenozele traheale datorate balonașului sondei de intubație sau traheostomiei reprezintă 78,64% din cauze. Majoritatea pacienților (52%) au avut un abord al căii aeriene prin sondă endotraheală sau canulă de traheostomie timp de 2 - 4 săptămâni (p=0,016), limitele fiind 6 - 103 zile. 26% din pacienți au avut acest abord mai mic de 2 săptămâni. Durata de apariție a simptomelor după detubare a fost între 30 - 59 de zile - 44% și între 60 - 89 de zile -25% (p=0,0033). Stenozele datorate traheostomiei au reprezentat 79% din cazuri (p=0,022). Rezultatele intervențiilor chirurgicale au fost considerate bune în 71% din cazuri (p=0,012), satisfăcătoare 8% și considerate eșec 21% (traheostomie definitivă). Concluzii: Abordul căii aeriene furnizează majoritatea cazurilor de stenoză traheală benignă. Majoritatea cazurilor apar în săptămânile 3 - 4 de ventilație mecanică invazivă, dar o proporție importantă de pacienți (26%) au dezvoltat leziunea stenotică în săptămâna a doua. Durata între momentul detubării și apariția simptomelor este variabilă (1-3 luni). Rezultatele intervențiilor chirurgicale efectuate într-un centru specializat din România au fost considerate bune și satisfăcătoare în proporție de 79%.

Study objective: Retrospective analysis of the causes of benign tracheal stenosis, measures of treatment and result overview in a specialized center. Material and Methods: This retrospective nonrandomized study was conducted over a period of 7 years and included 103 patients with benign tracheal stenosis admitted between 2008 and 2014 to the National Institute of Respiratory Medicine “Prof. Marius Nasta” Bucharest. The following parameters were measured: causes of benign tracheal stenosis, the role of endotracheal intubation and tracheostomy, therapeutic measurements and patients outcome. Results: Tracheal stenosis due to endotracheal cuff or tracheostomy represent 78,64% of all causes. Most patients (52%) had an airways approach using endotracheal tube or tracheostomy for 2-4 weeks, (p=0,016), with an interval of 6-103 days. 26% of the patients had an approach less than 2 weeks. The amount of time between extubation and onset of symptoms was predominantly between 30 to 90 days (p=0,0033). Stenosis due to tracheostomy were in 79% of cases (p=0,022). The outcome of the surgical

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions procedures was considered good in

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

procedures was considered good in 71% of cases (p=0,012), average in 8% and failure in 21% (definitive tracheostomy). Conclusions: Invasive airway management is the main cause of benign tracheal stenosis. The onset of benign tracheal stenosis is mainly between weeks 3 to 4 of mechanical ventilation, but 26% of cases developed stenosis during the second week. The amount of time between extubation and symptoms onset is variable (1 - 3 months). The outcome of the surgical interventions in a specialized center in Romania were considered good in 79% of the patients.

Evaluarea eficienței terapiei antibiotice empirice folosind colistin iv și inhalator în vap Assessment of the efficacy of empirical antibiotic therapy using inhaled and intravenous Colistin in ventilator associated pneumonia

S. Negoiță (1), Daniela Brumă (1), Oana Șchiopu (1), Mădălina Duţu (1), D. Corneci (2) (1) Spitalul Universitar de Urgență Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Spitalul Universitar de Urgență Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România

Obiectiv: Studiul propune evaluarea eficacității și siguranței administrării inhalatorii de Colistin, asociată administrării intravenoase, la pacienții cu pneumonie asociată ventilației mecanice (VAP) cauzate de bacterii gram negative multirezistente (MDR). Materiale și metode: Am efectuat un studiu retrospectiv observațional în Clinica ATI a Spitalului Elias (ianuarie 2013 - iunie 2014) în care au fost incluși 75 de pacienți. Pacienții au primit antibioterapie empirică diferențiată: lotul A (32 pacienți) a primit antibioterapie conform ghidurilor, adaptată specificității florei microbiene locale, lotul B (21 pacienți) a primit asociat antibioterapiei empirice Colistin intravenos, lotul C (22 pacienti) a primit asociat antibioterapiei empirice Colistin intravenos și inhalator. S-au utilizat pentru diagnostic scorurile CPIS, APACHE II, probe microbiologice (secrețiile traheale sau lavajul bronhoalveolar). S-a urmărit: durata ventilației mecanice (VM), durata internării în Terapie Intensivă (TI), incidența recurențelor, ameliorarea indicilor, mortalitatea generală. Rezultate: S-a observat durata mai mică a internării în TI a pacienților din lotul A (11.1+/-1.4), reducerea duratei VM (p≤0.05) în loturile B și C (13.85+/-0.75, respectiv, 14.45+/-0.69) comparativ cu lotul A (17.9+/-1.4), o corelație puternică (r=-0.81) între durata VM și durata tratamentului cu Colistin. S-au constatat 2 cazuri de nefrotoxicitate datorate administrării de Colistin, însă pacienții nu au necesitat protezare renală. Nu s-au înregistrat efecte adverse neurologice. Concluzii: În secțiile TI cu incidență crescută a patologiei VAP asociată germenilor MDR Gram negativi, adăugarea de Colistin încă din faza terapiei antibiotice empirice poate fi utilă. Nu s-a putut demonstra beneficiul administrării inhalatorii de Colistin asociate celei intravenoase. Limitările studiului sunt legate caracterul unicentric și de numărul de pacienți.

Objective: Our study aims to evaluate the efficacy and safety of inhaled and intravenous administration of Colistin in patients with ventilator-associated pneumonia (VAP) caused by gram negative multidrug resistant bacteria (MDR). Material and Methods: We conducted a retrospective, observational study in the ICU of Elias Hospital (January 2013 - June 2014) having 75 patients enrolled. Patients received differentiated empirical antibiotic therapy: group A (32 patients) received antibiotic therapy according to guidelines, adapted to local specific microbial flora, group B (21 patients) received intravenous Colistin associated to

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions empirical antibiotics, group C (22

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

empirical antibiotics, group C (22 patients) received intravenous and nebulized Colistin associated to empirical antibiotherapy. We used for diagnosis the CPIS, APACHE II scores, microbiological samples (tracheal secretions or bronchoalveolar lavage) and observed the length of the mechanical ventilation (MV), ICU stay, incidence of recurrence, improvement of indices, overall mortality. Results: We noticed a shorter ICU stay for patients in group A (11.1+/-1.4), reduced duration of MV (p≤0.05) in groups B and C (13.85+/-0.75, respectively 14.45 +/-0.69) compared to group A (17.9 +/-1.4), strong correlation (r=-0.81) between duration of MV and length of treatment with Colistin. We found 2 cases of nephrotoxicity due to Colistin administration, but no renal replacement therapy was required. No neurological side effects were noticed. Conlusions: In ICUs with high incidence of VAP caused by Gram negative, MDR bacteria, administration of Colistin associated to empirical antibiotic therapy could be useful. We could not prove the benefit of nebulized Colistin administration. Study limitations are related to the single-center character and number of patients.

Metodă alternativă de oxigenare extracorporeală la un pacient cu arsuri majore și ards Alternative method for extracorporeal oxygenation in a patient with major burns and ARDS

D. Corneci (1), Mădălina Duţu (1), Liliana Florentina Velicu (1), Victoriţa Ioan (1), S. Negoiță (2), Diada Sinescu (1), Penelopia Marinescu (1) (1) Spital Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Bucureşti, România (2) Spital Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, Bucureşti, România

Metodele de eliminare extracorporeală a CO2 (ECCO2R) au indicație limitată în ARDS, datele din literatură fiind puține, mai ales în patologia complexă a pacienților cu arsuri majore. Scopul studiului a fost de a evalua eficiența unei tehnici de eliminare extracorporeală a bioxidului de carbon și oxigenare în cazul unui pacient cu arsuri majore și ARDS. Material și metodă: Dintr-un lot de 16 pacienți internați în Spitalul Universitar de Urgență Elias București cu diagnosticul de arsuri cutanate și ale căilor aeriene în urma accidentului din clubul Colectiv doi dintre aceștia au dezvoltat ARDS care a impus asocierea de metode extracorporeale de eliminarea a CO2 și oxigenare. În cazul unuia din pacienți cu diagnosticul de ARDS moderat ventilat mecanic protectiv s-a utilizat dispozitivul Prismalung® (membrană iLA active® Novalung + pompă Prismaflex®) atașat la kitul de hemodiafiltrare continuă veno-venoasă (CVVHDF), cu scopul de a elimina CO2 și de a normaliza pH-ul (“low-flow CO2 removal”). Accesul vascular s-a efectuat la nivelul venei femurale cu un cateter dublu lumen 13,5 Fr care oferă un debit superior cateterelor uzuale de dializă continuă:

debit sanguin 250-500 ml/min, debit O2: 9 l/min. Metoda a fost utilizată în două ședințe de 48 ore, respectiv 72 ore. Rezultate: Tehnica prezentată a permis normalizarea pH-ului și ameliorarea parametrilor ventilatori prin eliminarea eficientă a CO2 și ameliorarea oxigenării: indicele de oxigenare (PaO2/FiO2) a evoluat de la 120 la 224-238 în prima ședință și de la 170 la 236-337 în cea de a doua ședință, cu un interval de latență de 6-12 ore. Concluzii: Oxigenarea extracorporeală cu ajutorul dispozitivului Prismalung® asociat tehnicii de CVVHDF poate fi utilă la pacienții cu ARDS ușor și moderat. Indicația tehnicii la pacientul cu arsuri majore și ARDS necesită studii suplimentare.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions The methods of extracorporeal

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

The methods of extracorporeal elimination of CO2 have limited indication in ARDS patients, with few reports in the literature, especially in patients with major burns. The purpose of the study was to evaluate the efficiency of one method of extracorporeal elimination of CO2 and oxygenation in the case of a patient with major burns and ARDS. Material and Methods: From a lot of 16 patients admitted in Elias Emergency University Hospital having burns to the skin and the airways following the accident at “Colectiv” club, two patients have developed ARDS that imposed the association of extracorporeal methods of CO2 removal and oxygenation. In one case with moderate ARDS and protective mechanical ventilation, it was used the Prismalung® device and Prismaflex® pump attached to the CVVHDF kit (“low-flow CO2 removal”). The vascular access was at the femoral vein level with a 13.5 Fr double-lumen catheter: blood flow 250-500 ml/min, O2-flow 9 l/min. The method was used in two sessions of 48 and 72 hours. Result: The technique allowed us to normalize the pH and to improve ventilation parameters by the effective removal of CO2, but also to ameliorate the oxygenation: hypoxemic index (PaO2/FiO2) has evolved from 120 to 224-238 in the first session and from 170 to 236-337 in the second session, with a latent period of 6-12 hours. Conclusions: Extracorporeal oxygenation with Prismalung® device in association with CVVHDF can be useful in light and moderate ARDS. The indications of this technique in severe burns and ARDS patients requires more studies.

Ventilația mecanică asistată neural (NAVA) - prima experiență românească Neurally adjusted ventilatory assist (NAVA) - first Romanian experience

D. Corneci, A. Tuță, Ioana Popescu Garotescu, Mădălina Duţu, S. Negoiță Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Scopul studiului a fost de a evalua avantajele și limitele utilizării modului de ventilație mecanică NAVA în cadrul unei prime experiențe la nivel național. Material și metodă: Ventilația mecanică asistată neural a fost utilizată pentru prima oară în cadrul Clinicii ATI a Spitalului Universitar de Urgență Elias în iulie 2015, metoda fiind aplicată în cazul a cinci pacienți. Au fost selectați doi pacienți cu ventilația mecanică prelungită, weaning dificil și eșec prin utilizarea ventilației asistate în presiune și a trialurilor de respirație spontană: pacient cu pneumonie comunitară severă și acutizare a BPOC std. IV și pacientă la care este confirmată tardiv boală neuro- musculară severă. Rezultate: În cazul pacientului cu BPOC s-a înregistrat un potențial de vârf Edi între 6 și 14 microV, asistarea NAVA inițială a fost de 1,2 cm H2O/microV, ulterior scăzându-se progresiv pe parcursul a cinci zile la 0,5 cm H2O/microV, nivel care a permis detubarea. Parametrii ventilatori: Psup inițial=18-22 cm H2O, Psup de 10-12 cmH2O în ziua 5, MV 10-13 l/min, VT 350-450 ml și RR 25-35/min. Cea de-a doua pacientă a înregistrat încă din momentul inițierii NAVA potențiale Edi mici (2-3 microV) care nu au permis continuarea în modul NAVA și care au fost explicate ulterior prin confirmarea bolii neuro- musculare. Concluzii: Modul NAVA realizează o sincronie mai bună și permite realizarea weaning-ului mai ușor decât în modurile convenționale în cazul pacientului cu BPOC, dar este limitat/contraindicat în cazul bolilor neuro-musculare.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions The purpose of the study

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

The purpose of the study was to evaluate the advantages and limits of using mechanical ventilation mode NAVA in a first experience at national level. Material and Methods: Neural assisted mechanical ventilation was used for the first time in the ICU of the Elias University Emergency Hospital in July 2015, the method being applied to five patients. Two patients were selected for presentation, having prolonged mechanical ventilation and difficult weaning by using pressure assisted ventilation and spontaneous breathing trials: patient with severe community-acquired pneumonia and exacerbation of COPD stage IV and another patient who was subsequently confirmed a severe neuromuscular disease. Results: Values of 6-14 microVforpeak potential Edi was recorded for the patient with COPD, initial assisting NAVA was 1.2 cm H2O/microV, thereafter decreasing progressively over five days to 0.5 cm H2O/microV, which allowed extubation. Ventilation parameters was initial Psupp=18-22 cm H2O, Psupp 10-12 cmH2O in day 5, MV 10-13 l/min, VT 350-450 ml and RR 25-35/min. The second patient has made since the time of initiation NAVA small Edi potentials (2-3microV) that did not allow the continuation on NAVA and they were explained later by confirming neuromuscular disease. Conclusions: NAVA mode provides a better synchrony and allows weaning easier than conventional modes in patients with COPD, but is limited/contraindicated in neuromuscular diseases.

Rolul screeningului epidemiologic în terapie intensivă The role of epidemiological screening in the intensive care unit

D. Corneci (1), I. Dinu (1), Denisa Nițu (1), Georgiana Popica (1), Oana Maria Tudorache (1), Maria Buzea

(2)

(1) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Laborator Clinic Medical, București, România

Scopul lucrării este de a investiga prevalența colonizării la internarea în TI, relația dintre colonizarea bacteriană și infecția ulterioară, precum și rolul screeningului bacterian la admisia în TI. Material și metodă: Este un studiu retrospectiv realizat pe 480 de pacienți admiși în secția de terapie intensivă a Spitalului Universitar de Urgență Elias în perioada 1 martie 2015 - 1 ianuarie 2016. La aceştia s-a efectuat screening bacteriologic la admisie constând în recoltare de exudat nazal/faringian, tamponament rectal. De asemenea, s-a efectuat şi screening de identificare a infecţiilor (hemoculturi, uroculturi, aspirat broho-alveolar), repetându-se seriat la 7, 14 şi 21 de zile. Au fost excluși din studiu pacienții cu infecție și/sau culturi pozitive la internare. Rezultate: Din totalul de 480 de pacienți înrolați la un număr de 152 (32%) s-a identificat cel puţin o colonizare pozitivă la admisie. 100 de pacienţi (65%) au prezentat exudate nazale/faringiene pozitive şi 52 (35%) - tamponamente rectale pozitive. Germenii cei mai frecvent identificaţi au fost:

Staphylococcus aureus sensibil la methicilină, MRSA, Candida nonalbicans, Enterococcus faecium. Dintre aceştia doar un pacient (0,6%) a dezvoltat infecție nosocomială cu același microorganism, ceea ce dovedește absența unei corelații între portajul bacterian și dezvoltarea unei infecții nosocomiale ulterioare (p<0,05). Din cei 328 de pacienţi (68%) cu screening negativ la admisie, 98 (29,8%) au dezvoltat o infecție nosocomială cu germeni MDR diferiți de cei identificați prin screeningul inițial. Concluzii: Nu există o corelație între colonizarea inițială și infecțiile ulterioare. Rolul screeningului epidemiologic la internarea într-o terapie intensivă multidisciplinară rămâne a fi demonstrat, în prezent nejustificându-şi costurile.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions The aim of this presentation

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

The aim of this presentation is to investigate the prevalence of colonization at the moment of admission in the ICU, the relationship between bacterial colonization and subsequent infection as well as bacterial screening at the time of admission in the ICU. Methodology: This is a retrospective study which was applied to 480 ICU patients from Elias’s Universitary Emergency Hospital between 1st of March 2015 and 1st of January 2016. We conducted bacterial screening for this patients which consisted in nasal/pharyngeal exudate sampling, rectal sampling. We also conducted a screening program for infections (blood and urine cultures, broncho- alveolar aspirate) and serially repeatedly them at 7, 14 and 21 days. We excluded from this study the patients with positive cultures at the moment of admission in the ICU. Results: At 152 (32%) patients out of a total number of 480 patients included in this study, we identified at least one positive colonization at the moment of admission. 100 (65%) patients had positive cultures after nasal/pharyngeal exudates sampling and 52 (35%) after rectal sampling. The next germs were frequently identified: Staphylococcus aureus sensitive to meticilin, MRSA, Candida nonalbicans, Enterococcus faecium. Out of all patients, only one developed a nosocomial infection with the same microorganism, which proves the absence of a link between bacterial carriage and the development of a subsequent infection (p<0.05). 98 (29,8%) out of 328 patients with negative screening at the moment of admission, developed a nosocomial infection with MDR germs, others than the ones identified in the inital screening. Conclusions: There is not a link between the initial colonization and subsequent infections. The role of epidemiological screening at the moment of admission in a multidisciplinary ICU still has to be proved, actually, the financial costs cannot be entitled.

Indicatori de prognostic în sepsis; utilizarea modelului PIRO de descriere a sepsisului Prognostic factors in sepsis; using PIRO model in describing sepsis

Mădălina Duţu, R. Ivaşcu, G. Gorecky, D. Corneci Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Bucureşti, România

Introducere: Modelul PIRO cuprinde: predispoziţia şi comorbidităţile, natura şi amploarea infecţiei, răspunsul gazdei şi disfuncţiilor de organ rezultate. Obiectivul a constat în studierea diverşilor factori clinici cu impact asupra prognosticului la pacienţii septici. Material şi metodă: Studiul retrospectiv, timp de 2 ani, a inclus 152 de pacienţi diagnosticaţi cu sepsis/sepsis sever/şoc septic în primele 24 de ore ale admisiei în terapie intensivă la care au fost studiate variabile clinice. Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor de sex masculin care au supraviețuit a fost semnificativ mai mică (p=0.002) faţă de cea a celor decedaţi: 61 faţă de 71 de ani. Indexul de comorbiditate Charlson a fost semnificativ mai mare pentru pacienţii decedaţi (p=0.043). Mortalitatea a fost mai ridicată în cazurile cu infecţii nosocomiale. Incidenţa decesului a fost semnificativ statistic mai mică pentru infecția localizată comparativ cu cea generalizată: 72% faţă de 87% (p=0.044). Mortalitatea a fost mult mai ridicată la cazurile de sepsis pulmonar şi abdominal (78,1%, respectiv 73,9%), comparativ cu sepsisul urinar: 55,5%. Incidenţa decesului a crescut semnificativ cu numărul de disfuncţii de organ (p<0.001) şi s-a asociat negativ cu lactatul la 48 de ore (p=0.044). Indicele de hipoxemie<100 s-a corelat pozitiv cu rata decesului, iar valoarea>250 la 72 de ore s-a corelat cu supravieţuirea.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Concluzii: Indexul Charlson constituie

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Concluzii: Indexul Charlson constituie un bun indicator al riscului de deces ataşat componentei P, pentru componenta I extensia infecţiei a fost cu valoare prognostică, numărul de organe cu disfuncţie la admisie şi lactatul la 48 de ore pot fi indicatori de prognostic aparţinând componentei O în construirea modelului PIRO. Cuvinte cheie: sepsis, PIRO, Charlson Comorbidity Index, prognostic

Background: PIRO model is created based on preexisting comorbidity (predisposition) and the nature and extent of infection, the characteristics of the host response and organ dysfunction results. The aim of this study was to assess the impact of various clinical factors on prognosis in septic patients. Material and Methods: 2 years retrospective study of all septic patients (n=152) admitted into ICU. Variables associated with hospital mortality were studied. Results: The mean age of male survivors was significantly lower (p=0.002) than that of dead males: 61 to 71 years. Charlson comorbidity index was significantly higher in patients who died (p=0.043). Mortality cases of nosocomial acquired infections were higher compared to that of community acquired. The incidence of death was lower at patients with local infection (72% vs 87%.), the difference being statistically significant (p = 0.044). Mortality rate was significantly higher in lung and abdominal sepsis cases (78.1% and 73.9%) compared to the urinary sepsis: 55.5%. Death rate increased significantly with the number of organ dysfunction (p < 0.001) and decreased with lower blood lactate at 48 hours (p = 0.044). Hypoxemia index <100 correlated to death rate and hypoxemia index value > 250 measured at 72 hours is positive correlated with survival. Conclusions: For P component Charlson comorbidity index is a good risk prognostic factor. The infection’s extension proved to be a good prognostic factor for I component. The number of organs dysfunction at admission time and the amount of lactate at 48 hours may be indicators belonging to O component. Key words: sepsis, PIRO, Charlson Comorbidity Index, prognostic indicator.

Intubația fibroscopică de la manechin la rutina zilnică- experiență clinică Fiberscopic intubation, from the mannequin to daily routine - clinical experience

Ileana Mitre (1), Andreea Bereschi (2), G. Lajtrik (2), C. Mitre (3) (1) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Clinica de Chirurgie Maxilofacială, Cluj- Napoca, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj- Napoca, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Clinica de Chirurgie III, Cluj-Napoca, România

Intubația fibroscopică reprezintă „gold standardul”, fiind recomandat în toate ghidurile de management al căii aeriene dificile. În toate workshopurile de cale aeriană este prezentată metoda de intubare fibroscopică. Dar oare este atât de ușor de utilizat pe cât pare la prima vedere? În lucrarea de față prezentăm un model de curbă de învățare a fibroscopiei căilor aeriene superioare pentru medicul anestezist fără experiență clinică în fibroscopie. În studiu au fost cuprinși 100 de pacienți sedați și curarizați, majoritatea în clasa Mallampati 1 și 2. Cei 100 de pacienți au fost împărțiți

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions în grupe de câte 10.

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

în grupe de câte 10. În cazul intubației pe manechin, după 3 încercări, procentul de reușită a fost de 100%. În studiul nostru a fost necesar un număr 20 de pacienți pentru a realiza o reușită de 70%. După aceasta, procentul de reușită a fost 90-100%. Curba de învățare în cazul intubației fibroscopice este mult mai dificilă decât la manechin. O latură importantă pentru învățarea intubației fibroscopice este starea pacientului sedat și relaxat, cu cale aeriană normală și care se poate intuba rapid clasic în cazul eșecului fibroscopiei. Intubația fibroscopică este o metodă eficientă de management al căii aeriene dificile care necesită o serioasă experiență clinică. Exercițiul pe simulator, deși necesar, nu este suficient, experiența clinică contribuie la succesul metodei. Experiența clinică la pacientul preoxigenat, sedat și curarizat la care ventilația pe mască este posibilă și la care se încearcă un număr limitat manopere fibroscopice este cel preferat.

Fiberscopic intubation represents the “gold standard” in the case of difficult airways and its use is recommended in all guidelines. It is presented in all difficult airways workshops. But is this an easy practice, clinically? 100 patients were included in this study. The patients were sedated and curarised, the majority being Mallampati 1 and 2. For analysis, the patients were grouped in 10 equal groups. In mannequin intubation, the success rate of fiberoptic intubation was 100% after 3 attempts. In our study of the first 20 patients, the success was 10%, after which the success rate gradually increased to 90- 100%. Fiberscopic intubation is more difficult in the case of real patients than in mannequins. It is important for beginners to practice this type of intubation in a classic induction of anaesthesia in patients with normal airways, as a precautionary measure, retaining the alternative of classic intubation in case of insuccess with fiberscopic intubation. Fiberscopic intubation is an important skill for managing the difficult airway. Mannequin simulation is necessary but not sufficient, clinical experience being mandatory for success. It is recommended to do this in a sedated and curarised patient.

Dexametazona administrată perineural în blocul de nerv femural după reconstrucția de ligament încrucișat anterior Perineural dexamethasone administered in femoral nerve block after anterior cruciate ligament reconstruction

Arabela Codruța Cocea (1), Simona Florescu Cionac (1), Denisa Mădălina Anastase (1), Ana Maria Munteanu (1), G. Porumbac (2), Ș. Mogoș (3), C. I. Stoica (3) (1) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Clinica de Ortopedie, București, România

Obiectivul studiului: Efectul dexametazonei administrate perineural, ca adjuvant în prelungirea duratei analgeziei continuă să fie dezbătut. Scopul acestui studiu prospectiv randomizat a fost de a evalua efectul dexametazonei, admininistrată perineural în analgezia postoperatorie în blocul de nerv femural pentru reconstrucția de ligament încrucișat anterior.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Material și metodă: După obținerea

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Material și metodă: După obținerea aprobării comitetului de etică și a consimțământului informat, 40 de pacienți operați au fost randomizați în 2 loturi egale ca număr la care s-a efectuat bloc de nerv femural după regresia anesteziei spinale: lotul A l-a care s-a administrat ropivacaină 0,5% 20 de ml și xilină 1% 20 de ml; lotul B l-a care s-a administrat ropivacaină 0,5% 20 de ml, xilină 1% 20 de ml și dexametazonă 4mg. La prima cerere de calmant ambele grupuri au primit același protocol analgetic cu paracetamol 1g iv la 12 ore. După 15 minute, dacă NRS se menține peste 3 s-a administrat morfină 0,1 mg/kg doză de încărcare. Ulterior, la cerere, morfina s-a administrat sc ½ din doza de încărcare. Eficacitatea a fost evaluată prin durata analgeziei postoperatorii, consumul de opioid, satisfacția pacientului și efectele secundare neurologice la 24 ore și 21 zile postoperator. Rezultate: La pacienții din lotul B durata analgeziei a fost mai prelungită semnificativ statistic și jumătate nu au necesitat opioid. Nu au fost semnalate efecte neurotoxice postoperator. Concluzii: Administrarea de dexametazonă perineural în blocul de nerv femural după reconstrucția de ligament încrucișat anterior crește durata analgeziei, fără efecte neurotoxice semnalate la 21 zile postoperator.

Objective: The effect of dexamethasone administered perineural as an adjuvant in prolonging analgesia continues to be debated. The purpose of this randomized prospective study was to evaluate the effect of perineural dexamethasone administration on postoperative analgesia in femoral nerve block for the reconstruction of the anterior cruciate ligament. Material and Methods: After the ethical committee approval and informed consent, 40 patients under spinal anaesthesia were randomised in 2 groups: group A received ropivacaine 0,5% 20 ml and xiline 1% 20 ml; group B A received ropivacaine 0,5% 20 ml, xiline 1% 20 ml and dexamethasone 4 mg. At the first analgetic request, both groups received the same analgetic protocol with paracetamol 1g IV every 8 h for 48 h. If NRS was still over 3, morphine was given as a loading bolus of 0.1 mg/kg IV followed at request by SC ½ of the total loading dose. Efficacy was evaluated by the duration of analgesia after block, the total amount of morphine in the first 24 h postoperative, the patient satisfaction and the neurological side effects. Results: The two groups were similar in terms of demographic data and surgery duration. Efficacy was evaluated by the duration of analgesia, the total amount of morphine in the first 24 h postoperative, the patient satisfaction and the neurological side effects. Conclusion: Administration of perineural dexamethasone in femoral nerve block after anterior cruciate ligament reconstruction increases duration of analgesia without postoperative neurotoxic effects recorded at 21 days postoperatively.

Managementul perioperator al unui pacient cu inr=10 cu ajutorul rotem The management of a patient with an INR of 10 with the use of ROTEM

Alexandra Marcu (1), Grațiela Manga (1), Ecaterina Scărlătescu (2), Dana Tomescu (2), Gabriela Droc

(1)

(1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România

Introducere: Testele clasice de coagulare (timpul de protrombină, timpul de tromboplastină parțial activată, INR) pot fi insuficiente în aprecierea statusului coagulant deoarece acestea detectează doar

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions timpul de coagulare, spre deosebire

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

timpul de coagulare, spre deosebire de testele vâsco-elastice (ROTEM) care detectează schimbările în toate fazele coagulării și fibrinolizei. ROTEM măsoară formarea, stabilizarea și eventuala liză a cheagului, precum și funcția plachetară și polimerizarea fibrinei. Materiale și metode: Prezentăm un caz clinic al unui pacient în vârstă de 84 ani cunoscut cu ICC NYHA II, AVC ischemic în antecedente, boală Parkinson și neoplasm de rect inferior operat în 2002 care este admis în urgență în secția de Terapie Intensivă a Institutului Clinic Fundeni în vederea intervenției chirurgicale pentru ocluzie intestinală. S-au înregistrat datele perioperatorii, analizele de laborator și evoluția postoperatorie. Rezultate: La admisia în Terapie Intensivă pacientul prezenta stare generală alterată, instabilitate hemodinamică și un abdomen mărit de volum, dureros spontan și la palpare. Analizele standard arătau modificări ale coagulării: INR=10, PT=81 sec, APTT= 64 sec. În schimb ROTEM arăta un status procoagulant (MCF, CFT, α în limite normale). S-a intervenit chirurgical în urgență. S-a practicat enterectomie segmentară și colectomie segmentară. Intervenția chirurgicală a durat 240 minute, sângerarea a fost minimă, fără necesar transfuzional, suport vasopresor (NA) maxim 0,2µg/kg/min. Postoperator prezenta același status procoagulant pe ROTEM și semne de CID: factorii coagulării < 10%, DDimeri>18000 µg/dl, PDF intens pozitivi. S-a instituit heparinoterapie. Evoluția a fost una pozitivă, cu normalizarea parametrilor coagulării și transfer din Terapie Intensivă în ziua a 5-a postoperator. Concluzii: Spre deosebire de testele de coagulare standard, testele vâsco-elastice sunt net superioare în evaluarea statusului coagulant și permit o abordare terapeutică rapidă și corectă.

Introduction: The classical coagulation tests (the prothrombin time, the activated partial thromboplastin time, INR) might be insufficient in determining the coagulation status because these tests detect only the time of coagulation, whereas ROTEM detects all the changes in all the phases of coagulation and fibrinolysis. ROTEM measures the formation, stabilization and eventual lysis of the clot, and also the platelet function and the fibrin polymerization. Materials and methods: We present the case of a patients of 84-year-old, known with cardiac failure NYHA II class, with a history of ischemic stroke, Parkinson disease and a rectal cancer operated in 2002. The patient was admitted in the ICU of Fundeni Clinical Institute with the intention of being operated for intestinal occlusion. Results: At the time of admission in the ICU, the patient had a bad condition, hemodynamic instability and an abdomen increased in volume, painful spontaneously and on palpation. The standard tests showed problems in coagulation: INR=10, PT= 81 sec, APTT= 64 sec. In the same time ROTEM showed a procoagulant status (MCF, CFT, alpha angle with normal values). There was an emergency procedure which included o segmental enterectomy and colectomy. The surgery lasted for 240 minutes, the bleeding was minimal, without the need for transfusion, minimal vasopressor support (norepinephrine - maximum 0.2 mcg/kg/min). The ROTEM showed the same status and signs of disseminated intravascular coagulation: coagulation factors < 10%, D-dimer >18000 mcg/dl, strong increase of fibrin degradation products. For the reasons above, we chose to treat the patient with Heparin. The outcome was good and the patient left the ICU after 5 days. Conclusions: Unlike the standard coagulation tests, the ROTEM has superior results in determining the coagulation status and allow a better and quicker therapeutic approach.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Extinderea anatomo-topografică a

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Extinderea anatomo-topografică a anesteziei rahidiene prin manipularea baricităţii substanţei anestezice injectate şi poziţionarea pacientului Anatomical and topographic extension of spinal anaesthesia by substances’ baricity manipulation and patient positioning

M. Botea (1), L. Szilagyi (2), D. Botea (2) (1) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Unitatea Primire Urgențe, Oradea, România (2) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Oradea, România

Tocmai pentru a veni în întâmpinarea provocărilor anesteziei, ne-am propus această temă cu studierea siguranţei şi eficienţei anesteziei rahidiene alături de extinderea cefalică a blocului senzorial pentru abordul tractului urinar superior (TUS) care dispune de aferenţe senzoriale vegetative care urcă cranian până la segmentele medulare toracale superioare (T4-6). Dar adevărata provocare a constat în abordarea opereţiilor deschise pe rinichi la pacientul sub anestezie rahidiană, discutând de pacientul cu rezerve cardio-respiratorii limitate unde tehnica anesteziei generale ar presupune riscuri prea mari. Scopul studiului este evaluarea eficienţei şi a siguranţei anesteziei intratecale indusă cu combinaţia bupivacaină-fentanyl în intervenţiile urologice cu invazivitate de grade diferite, de durată variabilă şi cu extindere anatomo-topografică variată. Această lucrare este un studiu prospectiv realizat pe un lot de 100 de pacienţi, cu stare fizică ASA I-III, propuşi pentru proceduri urologice. Intervenţiile aplicate grupului de studiu au fost un număr de 76 proceduri endoscopice (TURP, TURV, cistoscopie, ureteroscopie) şi 24 operaţii deschise (nefrectomie, pielolitotomie, ureterolitotomie, prostatectomie transvezicală, cura incontinenţei urinare, cura varicocelului şi hidrocelului, orhiectomie). Anestezicul local utilizat a fost bupivacaina 5 mg/ml. Au fost utilizate pentru studiu comparativ 2 forme - hipobară 0,25% şi hiperbară 0,5%. Opioidul utilizat în combinație, a fost fentanyl, soluţie 50 μg/ml. Pacienţii au fost împărţiţi randomizat în patru grupe egale a câte 25 de pacienţi la care s-au aplicat proceduri diferite de poziționare după administrarea intratecală a combinației anestezice. Acest studiu prezintă în final o statistică a rezulatatelor, în urma a căror discuții, autorii trag 20 de concluzii practice. Pe scurt, această tehnică anestezică „IT înaltă”cu bupivacaină hipobară şi fentanyl este reducerea dozei de bupivacaină, conferind o stabilitate hemodinamică mai bună şi o mobilizare postoperatorie precoce a pacienţilor, fără afectarea calităţii analgeziei şi a funcţiei respiratorii. Poziţionarea verticală a pacientului permite extinderera anesteziei până la segmentele medulare toracice superioare (T4). Tehnica este eficientă şi bine tolerată de pacientul fragil, pluritarat, necesitând operaţii deschise pe rinichi şi ureter.

Just for accepting the anaesthesia challenges, we aimed to study the safety and efficiency of the spinal anaesthesia, looking for cephalic spread of the sensorial block for approaching the urinary superior system, which is having vegetative sensorial afferences going up towards the superior thoracic medullary segments (T4-6). But the ultimate challenge is coming from the open surgeries on the kidney to the patient under spinal anaesthesia; taking in consideration that patient with limited cardiac and respiratory reserves, where the general anaesthesia technique is posing to high risks. The study aim was the assessment of the procedures safety and efficiency of spinal anaesthesia using a combination of bupivacaine and fentanyl in urologic interventions with various grades of invazivity,

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions in short and long standing

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

in short and long standing procedures and obviously with different extension of the involved topographic anatomy. This paper work is a prospective study including 100 patients, I-III ASA status, who underwent urologic procedures. There were 76 endoscopic procedures (TURP; TURV, cystoscopy, uretheroscopy) and 24 opened surgeries (nephrectomy, pielolitotomy, uertherolitotomy, transvezical prostatectomy, urinary incontinantion cure, varicocel and hidrocel cure, orhectomy). The local anaesthetic used was bupivacaine 5 mg/ml on two different concentrations - hypobaric 0,25% and hyperbaric 0,5% - for study comparation purposes. The opioid used in this combination was fentanyl, 50 μg/ml solution. The patients were randomized divide into 4 equal groups. After the intratechal administration of the anaesthetic combination were applied different positioning techniques. This study will be presenting a statistic data research. Debating discussions the authors are able to pull out 20 practical conclusions. Shortly, the advantages of „high level intrathecal anaesthesia” with hypobar bupivacaine and fentanyl are: is an effective and safe technique for endoscopic and open urologic procedures; it is easy to perform, and is an inexpensive; fentanyl allows a decrease of bupivacaine dose favourising early ambulation, improving the hemodynamic stability, preserving the quality of analgesia and respiratory function; the vertical patient positioning allows the anaesthetic spread to the upper thoracic medullary segments (T4); the technique is efficient, well tolerated by the fragile patient with multiple comorbidities, undergoing open surgeries on kidney and ureter.

Colonizarea cu microorganisme a tegumentelor pacienților internați în unitatea de terapie intensivă:

studiu experimental, descriptiv Microorganisms colonization of different body sites of patients admitted to the ICU M. Ambroci (1), Natalia Stoica (2), M. Badaneu (2), P. Trapeznicov (2), A. Belîi (3) (1) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra de Anesteziologie Nr. 1 „Valeriu Ghereg”, Chișinău, Republica Moldova (2) Societatea de Anesteziologie și Reanimatologie a Republicii Moldova, Reanimare, Chișinău, Republica Moldova (3) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra de Anesteziologie și Reanimatologie nr. 1 „Valeriu Ghereg”, Chișinău, Republica Moldova

Introducere: Gradul de colonizare al tegumentelor cu microorganisme și fungi depinde de starea sistemului imun, igiena personală, eventualele tratamente cu antibiotice sau de microambianță. Menținerea igienei bucale și cutanate reprezintă un obiectiv de îngrijire major, în special în unitățile de terapie intensivă (UTI). Scopul lucrării: Cuantificarea gradului de colonizare a diferitor regiuni ale tegumentelor la pacienții de diferită gravitate, internați în UTI, comparativ cu persoanele sănătoase. Material și metode: Studiu prospectiv, experimental. Aviz CEC pozitiv. Acord informat scris obținut. Înrolați 12 voluntari sănătoși (VS), 47 pacienți ventilați pulmonar artificial (VPA-UTI) și 10 - neventilați (NV-UTI), toți internați în UTI minim 48 de ore. Prelevate probe de pe palme (P), scapulă (S), obraz (O), torace (T), regiunea inghinală (I), utilizând testerele microbiologice Mikrocount TPC/E (Schulke). Rezultate interpretate după 72 ore de incubare la 37°C. Prezentată doar rata de colonizare ≥105. Rezultate: VS vs. NV-UTI vs. PV-UTI: P (8% vs. 10% vs. 70%); S(0% vs. 30% vs. 43%); O(8% vs. 10% vs. 40%); T(0% vs. 10% vs. 34%); I(17% vs. 40% vs. 83%).

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Concluzii: Gradul de colonizare cu

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Concluzii: Gradul de colonizare cu microorganisme al tegumentelor la pacienții internați în UTI este de 10-100 ori mai mare (proporțional severităţii) decât la persoanele sănătoase, regiunile cele mai populate fiind zona inghinală și palmele. Cuvinte cheie: colonizare bacteriană, igienă tegumente, pacient critic.

Introduction: The degree of colonisation of the teguments with microorganisms and fungi depends on the state of the imune system, personal hygiene, eventual treatments with antibiotics and on microsphere. Objective of the study: Quantification of the degree of colonization of different skin regions of patients with different severity hospitalized in the ICU, compared with healthy individuals. Materials and Methods: Prospective, experimental study. ECC approved. Written informed consent was obtained. The study enrolled 12 healthy volunteers (HV), 47 patients on artificial pulmonary ventilation (PV-ICU) and 10 patients with no artificial pulmonary ventilation (NV-ICU), all patients had a minimal stay in the ICU of at least 48 hours. The following regions were sampled: hands (P), scapula (S), cheek (C), thorax (T), inguinal region (I) using microbiological test Mikrocount TPC/E (Schulke). The results were read after 72 hours of incubation at 37°C. Only the rate of colonisation ≥105 was presented. Results: HV vs. NPV-ICU vs. PV-ICU: P (8% vs. 10% vs. 70%); S(0% vs. 30% vs. 43%); O(8% vs. 10% vs. 40%); T(0% vs. 10% vs. 34%); I(17% vs. 40% vs. 83%). Conclusions: The degree of skin colonization with microorganisms in patients hospitalized in the ICU is 10-100 times higher (proportional to the severity) than in healthy people, the most populated regions being the inguinal region and hands. Keywords: bacterial colonization, skin hygiene, critical patient.

Simularea medicală din punctul de vedere al studenților Medical simulation from the students’ point of view Orsolya Benedek (1), C. Moldovan (2), Nicoleta Bulz (3), Alexandra Lazăr (4), M. Petrișor (2), M. Veres (5), L. Azamfirei (4), Sanda Maria Copotoiu (1), J. Szederjesi (1) (1) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă 1, Târgu Mureș, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Simulare Aplicată în Medicină, Târgu Mureș, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină Generală, Târgu Mureș, România (4) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă 2, Târgu Mureş, România (5) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Târgu Mureş, România

Introducere: Simularea este o componentă importantă a educației medicale. Scop: Cuantificarea gradului de satisfacție a studenților legat de simularea medicală. Material și metodă: Am efectuat un studiu prospectiv observațional utilizând fomulare pentru evaluarea activității de simulare de către studenți în Centrul de Simulare și Abilități Practice din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Târgu Mureș. Formularul a conținut 5 întrebări cu răspuns cantitativ (1 punct = minim și 5 puncte = maxim), respectiv 2 întrebări cu răspuns liber, acesta fiind

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions completat anonim. Am analizat datele

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

completat anonim. Am analizat datele obținute de la 498 studenți. Am comparat răspunsurile obținute în anul universitar 2013/2014, respectiv 2014/2015 utilizând GrapPad Prism 5. Rezultate: În primul an 91.71% din studenți au evaluat gradul de interactivitate cu punctajul maxim fără diferență semnificativă comparativ cu al doilea an, când 86.23% din studenți au acordat acest punctaj (p=0.12). Comprehensivitatea temei abordate a fost evaluată maxim de către 81.35% din studenți în primul an, respectiv 73.11% din studenți în al doilea an (p=0.005, α<0.05). 88.60% studenți au participat nemijlocit la simulare în primul an, 83.93% în al doilea (p=0.03, α<0.05). În primul an 87.05% din studenți au considerat dotarea tehnică excelentă, iar 91.48% au optat pentru punctajul maxim, fără diferență semnificativă în al doilea an (p=0.07). În primul an 93.26% din studenți au considerat simularea fiind foarte utilă din punct de vedere profesional, 95.08% din studenți au evaluat utilitatea cu punctaj maxim în al doilea an (p=1.99). Concluzii: Simularea în educația medicală este foarte apreciată de studenți.

Introduction: Simulation is an important component of medical education. Aim: To quantify the level of satisfaction of students regarding medical simulation. Material and Methods: We conducted a prospective observational study using questionnaires to evaluate simulation related activities by students in the Center for Simulation and Practical Skills from the University of Medicine and Pharmacy of Târgu Mures. The anonymous questionnaire contained 5 questions with quantitative answers (1 point = minimum, 5 points = maximum) and 2 questions with free answers. We analyzed the data from 489 students. We compared the answers from 2013/2014 with those from 2014/2015 using GrapPad Prism 5. Results: In the first year 91.71% of students considered the interactivity to be the best, without significant difference compared to the second year, when 86.23% of them had the same opinion (p=0.12). The comprehensiveness of the cases was evaluated with a maximum score by 81.35% of the students in the first year and 73.11% in the second year (p=0.005, α<0.05). 88.60% participated actively in the first year, while 83.93% of them in the second year (p=0.03, α<0.05). In the first year 87.05% of the students considered the technical aspect to be excellent and 91.48% evaluated this with a maximum score in the second year (p=0.07). In the first year 93.26% of students thought these activities to be useful while 95.08% of students agreed in the second year (p=1.99). Conclusions: Simulation in medical education is highly appreciated by students.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Factorii de risc în dezvoltarea

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Factorii de risc în dezvoltarea MODS la copii după corecția chirurgicală a tetralogiei Fallot Risk factors in the development of MODS in children after surgical correction of Fallot tetralogy

A. Botizatu (1), S. Ursul (1), Doriana Cojocaru (2), V. Guțan (1), Corina Guțium (3), Iana Cotorcea (4), V. Cojocaru (1) (1) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Clinica de Anesteziologie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova (2) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra Anesteziologie și Reanimatologie Nr.1, Chișinău, Republica Moldova (3) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Departamentul de Reanimare

și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova

(4) Spitalul Clinic Republican, Clinica de Anesteziologie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova

Date generale: Noile tehnologii chirurgicale în corecția TF au dus în ultimul deceniu la scăderea mortalității postoperatorii, unii pacienți încă se confruntă cu o morbiditate postoperatorie semnificativă.

Obiective: Determinarea incidenței, letalității și identificarea factorilor predispozanți în dezvoltarea MODS la pacienții supuși corecției chirurgicale a TF. Material și metode: A fost realizat un studiu retrospectiv în perioada mai 2010 - decembrie 2015 care

a inclus toți copii operați pentru corecția tetralogiei Fallot. Au fost analizate datele demografice și

morfologice preoperatorii, intraoperatorii și postoperatorii. Parametrii disfuncției de organe au fost evaluați prin prisma scorului p-MODS. Rezultate: Au fost identificați 45 pacienți cu TF supuși corecției chirurgicale.Vârsta medie a grupului de pacienți a constituit 1,6 ani, greutatea corporală medie 13,1 kg. La 15 pacienți (33,3%) s-au înregistrat accese hipoxice. Nivelul SpO2 mediu a fost de 83,9 %. Durata medie a CEC a fost 142,6 minute. Indicele mediu inotrop-vasoactiv s-a apreciat 12,4 puncte. În perioada postoperatorie, disfuncția respiratorie a fost prezentă la 24 (53,3%), disfuncția renală la 11 (24,4%), disfuncția hepatică la 23 (51,1%), disfuncția hemostazică la 18 (40%) pacienți. La 19 (42,2%) pacienți s-a dezvoltat MODS, letalitatea a constituit 6,6%. Durata medie a ventilației artificiale pulmonare a constituit 38,2 ore, durata medie a aflării în terapia intensivă a constituit 5,6 zile. Concluzii: Nivelul SpO2, gradul de stenoză a valvei AP, prezența acceselor cianotice, scorul inotrop vasoactiv ≥10, durata CEC au constituit factori predispozanți în dezvoltarea MODS. Aflarea în terapia intensivă, durata ventilației pulmonare, a prevalat la pacienții din grupul MODS.

Background: New technologies in surgical correction of FT over the past decade has led to a decreased postoperative mortality, some patients still facing significant postoperative morbidity. Objectives: Establishing the incidence, identifying predisposing factors and lethality in the development of MODS in patients undergoing surgical correction of FT. Material and Methods: A retrospective study was conducted in the period of May 2010 - December 2015 that included all children which underwent surgical correction of Fallot tetralogy. Morphological,

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions preoperative, intraoperative and

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

preoperative, intraoperative and postoperative demographic data were analyzed. Organ dysfunction parameters were evaluated through p-MODS scoring. Results: There were identified 45 patients with FT who underwent surgical correction. The average age of the group was 1.6 years, the average body weight 13.1 kg. In 15 patients (33.3%) were emphasised hypoxic accesses. SpO2 average level was 83.9%. The average duration of CBP was 142.6 minutes, vasoactive inotropic average score was 12.4 points. Through the postoperative period, respiratory dysfunction was present in 24 (53.3%) patients, renal dysfunction in 11 (24.4%) patients, liver dysfunction in 23 (51.1%) patients, disorder of hemostasis in 18 (40%) patients. 19 (42.2%) patients had developed MODS. The lethality was 6.6%. The average duration of artificial lung ventilation was 38.2 hours, average length of stay in the ICU was 5.6 days. Conclusions: SpO2 level, degree of stenosis of the PA valve, presence of cyanotic accesses, vasoactive inotropic score ≥10 and CPB duration, have been determined as predisposing factors in the development of MODS. Length of ICU stay, length of pulmonary ventilation also prevaled in the group of patients with MODS.

Timpul de ischemie caldă - factor de risc asociat cu funcţia întârziată a grefei în transplantul renal de la donator în moarte cerebrală - experienţa unui singur centru Warm ischemia time - a risk factor associated with delayed graft function in deceased donor renal transplants - a single center experience

Liliana Florenţa Domnișor (1), Dorina Tacu (2), A. Preda (2), G. Ismail (3), Ruxandra Divan (1), C. Gîngu (2), Denise Daia (1), Iulia Mitroi (1), Ruxanda Tulbure (1) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă II, Bucureşti, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România (3) Institutul Clinic Fundeni, Centrul de Medicină Internă, București, România

Obiectiv: Obiectivul studiului este analiza influenţei timpului de ischemie caldă (TIC), ca factor individual, pentru funcția întârziată a grefei (DGF - delayed graft function), precum şi influenţa simultană a timpilor de ischemie caldă şi rece (TIC şi TIR) asociată cu DGF, la receptorul de grefă renală de la donator în moarte cerebrală. DGF este definită ca necesitatea de dializă în prima săptămână posttransplant renal. Materiale și metode: Studiul prospectiv observațional a inclus o serie de 143 de transplante renale de la donator în moarte cerebrală, în perioada ianuarie 2014 și septembrie 2015. Lotul de pacienţi a fost divizat în 4 grupe raportate la timpul de ischemie caldă şi timpul de ischemie rece, astfel: grupul A cu TIR ≤ 12 ore şi TIC ≤ 35 min, grupul B cu TIR > 12 ore şi TIC ≤ 35 min, grupul C cu TIR ≤ 12 ore şi TIC > 35 min şi grupul D cu TIR > 12 ore şi TIC > 35 min. Rezultate: DGF a fost observată la 21 de receptori de rinichi de la donatori în moarte cerebrală (14,7%). Parametrul urmărit, timpul de ischemie caldă nu a fost asociat, ca factor individual, cu DGF. Totuşi prelungirea simultană a timpilor de ischemie rece şi caldă a fost asociată cu DGF (p <0,001). Concluzii: În studiul nostru, timpul de ischemie caldă nu a fost asociat cu creşterea riscului crescut de DGF. Uneori, efectul simultan de prelungire a timpului de ischemie rece și a timpului de ischemie caldă poate genera DGF posttransplant.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Objective: The aim of this

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Objective: The aim of this study was to analyze the influence of warm ischemia for delayed graft function (DGF) and to determine whether simultaneously prolonged CIT and WIT were associated with DGF in recipients of kidneys from deceased donors in our center. DGF is defined as the requirement of dialysis in the first week after kidney transplantation, delayed graft function occurring in 20% to 50% of patients receiving a first cadaver graft. Materials and Methods: This prospective observational study included a series of 143 consecutive deceased donor renal transplants performed in our center between the 1st of January 2014 and the 30th of September 2015. We divided patients into 4 groups: group A, CIT < or =12 hrs and WIT < or =35 min; group B, CIT >12 hrs and WIT < or =35 min; group C, CIT < or =12 hrs and WIT >35 min; and group D, CIT > 12 hrs and WIT >35 min. Results: DGF occurred in 21 kidney recipients from deceased donors (14.7%). Prolonged warm ischemia time was not associated with an increased risk of DGF. The simultaneously prolonged cold ischemia time and warm ischemia time were associated with DGF (p<0.001), suggesting some cumulative effects on postoperative renal graft function. Conclusions: In our study, warm ischemia time was not associated with increased risk of DGF. However, simultaneously prolonged cold ischemia time and warm ischemia time were associated with DGF.

103 zile de terapie intensivă - Poliradiculonevrită la un copil de 6 ani cu hemofilie B - Prezentare de caz 103 days intensive care stay - Polyradiculoneuritis in a 6-year-old child with type B hemophilia - Case report

Mara Ștefan (1), A. Dinca (2), Adriana Diaconu (3), H. Vultur (3), Alexandra Marcu (2), M. Popescu (1), Dana Tomescu (1) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Institutul Clinic Fundeni, Secția Pediatrie I, București, România

Vă prezentăm cazul unui copil de şase ani cu hemofile B cu debut rapid al slăbiciunii proximale şi distale a membrelor şi areflexie, cu febră şi stop respirator în momentul prezentării la spital. Este admis în terapie intensivă cu suspiciunea de hematom cervical medular compresiv, supoziţie infirmată de imaginile tomografice. Provocările pornesc încă din momentul abordului venos periferic datorită nivelului redus de factor IX(4%). Sindromul Guillain-Barre este suspectat. Examinarea lichidului cefalorahidian obţinut prin puncţie durală se consideră a fi cu risc crescut şi nu se practică. Conform protocoalelor aflate în uz, este indicată terapia cu imunoglobuline intravenos sau plasma exchange. Nu se observă ameliorare clinică după administrarea imunoglobulinelor şi se decide începerea şedinţelor de plasma exchange. Se efectuează cinci şedinţe. Provocările acestui caz au fost: multiple manevre invazive (inclusiv traheostomie chirurgicală) pe parcursul celor 103 zile de terapie intensivă, numeroase episoade infecţioase cu şuşe rezistente (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter sp.), precum şi weaningul dificil după ventilaţia mecanică prelungită. Pacientul a fost transferat pe secţia de pediatrie, respirând spontan pe canula de traheostomă, cu ameliorarea funcţiei motorii.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Considerăm asocierea dintre hemofilia

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Considerăm asocierea dintre hemofilia B şi poliradiculonevrită o mare provocare pentru medicul de terapie intensivă. Nu am găsit în literatura de specialitate alt caz care se prezinte cele două boli asociate.

We present the case of a 6-year-old child with type B hemophilia with rapid onset of proximal and distal limb weakness and areflexia, with fever and respiratory arrest at hospital arrival. The patient was admitted in intensive care unit with the suspicion of compressive hematoma in the cervical spine, excluded after CT scan. The challenge began from the first intravenous line, every manoeuvre being carefully weighed because of severe deficit of the IX factor level (4%). Guillain-Barré syndrome was suspected. Examination of cerebral spinal fluid via dural puncture was considered to be at high risk. According to local therapeutic protocols, intravenous immunoglobulin or therapeutic plasma exchange were indicated. No clinical benefit was noted after intravenous immunoglobulin and five therapeutic plasma exchange sessions were performed. Challenges for this case were: multiple invasive manoeuvres (including surgical tracheostomy) in a 103- day stay in intensive care unit, numerous episodes of infection with resistant microbial strains (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter sp.) and weaning from mechanical ventilation. The patient was discharged to the pediatric ward with improvement in motor function, spontaneous breathing. We consider the association between hemophilia B and polyradiculoneuritis a challenge for the intensivist. We did not find any similar case in the literature with polyradiculoneuritis and type B hemophilia.

Oxigenarea extracorporeală membranară în ARDS provocat de AH1N1 la pacienţii cu obezitate morbidă Extracorporeal membrane oxygenation in ARDS caused by AH1N1 in patients with morbid obesity

V. Cojocaru (1), A. Botizatu (1), S. Ursul (1), Doriana Cojocaru (2), V. Guțan (1), V. Maevschi (3), Corina Guțium (3), Iana Cotorcea (4) (1) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Clinica de Anesteziologie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova (2) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra de Anesteziologie și Reanimatologie Nr. 1, Chișinău, Republica Moldova (3) Spitalul Clinic Republican, Clinica de Anesteziologie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova (4) Spitalul Clinic Republican, Clinicacde Anesteziologie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova

Actualitate: Hipoxemia și hipercapnia prezentă la pacienții cu ARDS de origine AH1N1 sunt 2 cauze esențiale de inducere a MODS. La moment, ultima soluție pentru contracararea acestor fenomene este ECMO. Obiective: Evaluarea eficienței aplicării ECMO la pacienții cu detresă respiratorie provocată de gripa A(H1N1) pe fundal de obezitate morbidă.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Material și metode: Prezentăm 5

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Material și metode: Prezentăm 5 cazuri de gripă AH1N1 complicat cu ARDS, evoluată cu MODS, disfuncţia a 3 şi mai multe sisteme şi organe pe fundal de obezitate morbidă, IMC>40. Vârsta medie a fost 61,7 ani. Pacienții au fost supuși ECMO, cu aparatul „CARDIOHELP System” prin metoda VV-ECLS, în perioada ianuarie - martie 2016. Criteriile de includere la ECMO au constituit: IO ≤ 70 mmHg; PaCO2 ≥ 66 mmHg; suport VAP ≥ 4zile; presiunea Ppeak ≤ 30 mmbar/sec; PEEP > 8 mbarr și scorul de injurie pulmonară acută, scorul Morey >3 puncte. Măsurile principale de evaluare: Particularitățile clinice, gradul de distrucție pulmonară, caracteristicile tehnice, durata ECMO, complicațiile și supraviețuirea. Rezultate: Din 5 pacienți supuși ECMO au supravețuit 3 (60%) pacienți. Sevrajul de la ECMO s-a reușit la a 10-a, a 12-a și a 11-a zi. Sevrajul de ventilator s-a efectuat la a 4-a, a 6-a și respectiv a 7-a zi. La necropsie, la 2 pacienți decedați, s-a constatat „fibrozarea avansată a țesutului pulmonar, tromboza microcirculației pulmonare, sindrom de CID decompensat”. Concluzii: ECMO poate reduce mortalitatea, inclusiv la pacienții cu obezitate morbidă. Obezitatea morbidă nu prezintă contraindicație absolută pentru conectarea la ECMO.

Actuality: Hypoxemia and hypercapnia in patients with ARDS caused by influenza A(H1N1) are two essential factors inducing MODS. ECMO is the last solution to counteract these phenomena at the moment. Objectives: Evaluating the effectiveness of applying ECMO in patients with respiratory distress syndrome caused by influenza A(H1N1) in obese patients. Material and Methods: We present 5 cases of AH1N1 influenza, evolved in ARDS, complicated with MODS (dysfunction of 3 or more organ systems), in morbidly obese patients with a BMI> 40. The mean age was 61.7 years. The patients underwent EMO, the device "CARDIOHELP System" using the method VV-ECLS during the period of January - March 2016. Criteria for inclusion on ECMO were: OI ≤ 70 mmHg; PaCO2 ≥ 66 mmHg; ventilatory support ≥ 4 and ≤ 7 days, Ppeak pressure ≤ 30 mmbar/sec; PEEP> 8 mbar and acute lung injury: Morey score > 3 points. The evaluation measures: Clinical features, the degree of pulmonary destruction, technical characteristics, duration of ECMO, complications and survival. Results: From 5 patients undergoing ECMO three patients (60%) survived. Weaning from ECMO was managed at the 10th, 12th and 11th day. Weaning from the ventilator was performed at 4, 6 and respectively 7 days. At necropsy, in 2 dead patients, it was found "advanced fibrosis of the lung tissue, pulmonary microcirculatory thrombosis, uncompensated DIC syndrome". Conclusions: ECMO can reduce mortality, including in patients with morbid obesity. Morbid obesity is not an absolute contraindication for treatment with ECMO.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Unele consideraţii anestezice în

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Unele consideraţii anestezice în chirurgia tumorilor de fosă posterioară Some anaesthetic considerations in the posterior fossa tumor surgery

Corina Guțium (1), Iana Cotorcea (1), A. Botizatu (2), S. Ursul (2), Doriana Cojocaru (2), V. Guțan (2), V. Cojocaru (2) (1) Spitalul Clinic Republican, Clinica de Anesteziologie şi Terapie Intensivă, Chişinău, Republica Moldova (2) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Clinica de Anesteziologie şi Terapie Intensivă, Chişinău, Republica Moldova

Materiale şi metode: În studiu au fost incluse 2 loturi de pacienţi: I lot - 26 pacienţi cărora li s-a administrat anestezie combinată (i/v + pivot inhalator cu sevofluran); lotul II - 24 pacienţi cărora li s-a administrat anestezie totală intravenoasă (propofol+fentanil). Monitoring: TAs, TAd, TAm (invaziv), PVC, echilibru acidobazic, gazos (arteră şi venă periferică, bulbul jugular), electrolitic, acidul lactic, diurezei orară, potenţiale evocate. Discuţii: În lotul pacienţilor cu anestezie inhalatorie s-a determinat o incidenţă înaltă a depresiei hemodinamice profunde (> 30%), cu o micşorare a ratei metabolice cerebrale şi a coeficientului de extracţie a O2 în creier. Tot aici s-a determinat: utilizarea dozelor mai mici de analgetice şi miorelaxante, trezire mai rapidă, incidenţă mai scăzută a greţei şi tremorului postoperator. S-a reuşit înregistrarea mai veridică a potenţialelor evocate, datorită cantităţii mici de miorelaxante utilizate. La pacienţii cu anestezie intravenoasă s-a determinat o stabilitate hemodinamică, hemoragie intraoperatorie nesemnificativă, cât şi modificări nesemnificative a ratei metabolice cerebrale. Concluzii: Tehnicile descrise pot fi utilizate pentru accesul chirurgical al fosei posterioare, dar numai în condiții de monitorizare multimodală corespunzătoare. Tehnica de anestezie inhalatorie, respectând farmacokinetica preparatelor, ar putea fi de preferat, din cauza evitării riscurilor de supra-sau sub dozare de medicamente anestezice, oferind o trezire mai rapidă, cu o evaluarea neurologică imediată, care este extrem de importantă.

Materials and Methods: The study included two groups of patients: Ist group - 26 patients receiving combined anaesthesia (i / v + inhaled sevoflurane); IInd group - 24 patients who received intravenous anaesthesia (propofol + fentanyl). Monitoring: sBP, dBP, mBP (invasive), CVP, acid-base, gas (peripheral artery and vein, jugular bulb) and electrolytic balances, lactic acid, hourly diuresis, neurology evoked potentials. Discussion: In the group of patients with inhalation anaesthesia was determined a higher incidence of hemodynamic depression (> 30%) with a decreased cerebral metabolic rate and a reduction of the extraction coefficient of O2 in the brain. Also it was determined: use of lower doses of analgetics and muscle relaxants, faster awakening, lower incidence of postoperative nausea and tremors. We managed a more accurate recording of evoked potentials due to the small amount of muscle relaxant used. In patients with intravenous anaesthesia was determined a more stable, less intraoperative bleeding and minor changes of cerebral metabolic rate. Conclusions: The described techniques can be used to access the posterior fossa for surgery, but only under appropriate multimodal monitoring. Inhalational anaesthesia technique, respecting the pharmacokinetics of the drugs, could be preferable due to avoiding the risks of over or under dosage of

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions anaesthetic agents, providing a faster

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

anaesthetic agents, providing a faster awakening with immediate neurological evaluation, which is extremely important.

Implicarea analizei psihologice în procesul educațional folosind simulatoarele medicale The implication of psychological analysis in the educational process using medical simulators

J. Szederjesi (1), Luminița Albert (2), C. Moldovan (2), Alexandra Lazăr (3), Orsolya Benedek (1), Sanda Maria Copotoiu (1), L. Azamfirei (3) (1) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă I, Târgu Mureș, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Simulare Aplicată în Medicină, Târgu Mureș, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă II, Târgu Mureş, România

Obiectivul studiului: Evaluarea satisfacției studenților privind activitatea educațională utilizând simulatoarele medicale. Material și metode: În cadrul studiului propus a fost elaborat un chestionar de feedback, acoperind 5 mari categorii: autodezvoltarea personală, utilitatea exercițiului pe simulatoare, dezvoltarea abilităților de relaționare, actul pedagogic, dezvoltarea aptitudinilor de management propriu. S-au completat și analizat un număr de 149 de chestionare de la studenții care au participat la sesiunile de simulare. Rezultate: La întrebările care vizează componenta de autodezvoltare personală, adică stăpânirea mai bună a contextului terapeutic, auto-eficacitatea, detașare în situații criză, luarea deciziilor terapeutice, răspunsurile afirmative ca utilitate reprezintă în medie 41% din grupul total. La categoria care urmărește utilitatea exercițiului pe simulator: însușirea tehnicilor până acum considerate dificile, antrenarea deprinderilor/manevrelor, răspunsurile în procent de 60% subliniază aprecierea lucrărilor practice din cadrul Centrului de Simulare. Răspunsurile pozitive privind relaționarea cu cadrele medicale din clinici, colegi, personal auxiliar au fost transpuse într-un procentaj de 55%. Cel mai mare punctaj procentual este obținut în cadrul categoriei privind procesul pedagogic, 76% afirmativ pentru utilitatea predării într-un cadru degajat, unde procesul de acumulare a informațiilor se realizează mai ușor. La întrebările legate de dezvoltarea aptitudinilor manageriale, și anume organizarea etapelor medicale, descoperirea resurselor proprii în anumite situații medicale, formularea ipotezelor de lucru, rezultatele afirmative în ceea ce privește utilitatea sunt în procentaj de 45%. Concluzii: Analiza activității pedagogice ne permite evaluarea obiectivă a calității procesului educațional și permite îmbunătățirea acestuia. Studenții apreciază nivelul educațional oferit de simulatoarele medicale.

The aim of the study: To evaluate student satisfaction regarding the educational process using medical simulators. Material and Methods: A questionnaire was developed for this study, which covered 5 large categories:

personal auto development, usefulness of simulation based exercises, development of bonding abilities, educational process, and development of self-management aptitudes.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions A number of 149 questionnaires

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

A number of 149 questionnaires were filled and analysed by students who participated at simulation

sessions. Results: The answer to questions regarding personal auto development, a better control of therapeutic context, self-efficiency, detachment in crisis situations, making therapeutical decisions, the affirmative answers represent 41% of the total group. In the category regarding the usefulness of simulation exercises: learning techniques that were considered difficult, training in skills/manoeuvres, 60% of the answers underline the appreciation of practical activities in the Simulation Centre. Positive answers regarding bonding with the medical staff, colleagues, auxiliary personnel, translated into a percentage of 55%. The highest percentage is obtained in the category regarding the educational process, 76% agree on

the usefulness of teaching in a more liberal environment, where the process of information gathering

is accomplished more easily.

To the questions about development of managerial skills, more precisely organising the stages of the medical act, discovering own resources in certain medical situations, defining work hypotheses, the positive results are registered in 45%. Conclusions: Analysing the teaching activities allows us to objectively evaluate the quality of the educational process and permits us to improve it. Students appreciate the level of education provided by medical simulators.

Prezentare de caz: dublu abord spinal în cifoza Scheuermann fără transfuzie de sânge Case-Report: double spinal approach in Scheuermann kyphosis without blood transfusion

Denisa Mădălina Anastase (1), Ana Maria Munteanu (1), Simona Florescu Cionac (1), Arabela Codruța Cocea (1), G. Porumbac (2), T. R. Ursu (3), A. Drăghici (3), C. I. Stoica (3) (1) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”, Clinica de Ortopedie, București, România

Corecția cifozei Scheuermann prin dublu abord este o intervenție ortopedică majoră asociată cu necesitatea transfuziei de sânge aproape obligatoriu atât intra-, cât și postoperator. Tehnici care scad necesarul transfuzional sunt: administrarea de acid tranexamic, hipotensiunea controlată, bureții cu fibrină. Pe lângă metodele farmacologice este necesară o metodă care să se adreseze hemostazei, mai ales în ortopedie,unde sângerarea este dintr-o tranșă de osteotomie. O astfel de metodă este folosirea intraoperatorie a unui dispozitiv special bipolar pe bază de radiofrecvență și ser fiziologic care sigilează sursă de sângerare la temperaturi mai joase (100°C) decât electrocauterul clasic (200°C). Prezentăm cazul unui tânăr de 19 ani cu cifoză Scheuermann cu componență rotațională și cardiopatie de însoțire care a fost operat în clinica noastră printr-un dublu abord: antero-lateral stâng transtoracic la nivelul coastei VII pentru discectomie multisegmentară (4 discuri intervertebrale) și posterior pentru corecția diformității prin multiple osteotomii (tip Ponte) și fixare cu instrumentație segmentară T3-L3, intervenția având o durată de 7 ore. Hemostaza a fost realizată cu Aquamantis®. Hemoglobina de

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions pornire a fost de 13,8g/dl.

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

pornire a fost de 13,8g/dl. La 4 ore de la debutul intervenției Hb era de 11,7g/dl, iar la 24 ore pstoperator 10,1g/dl. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă cu externare la 8 zile. Chiar folosind metodele de prevenție convenționale, sângerarea medie ar fi fost de 1200 ml, care ar fi necesitat 1-2 U MER. Aquamantis® a permis o hemostază intraoperatorie mai eficientă. De asemenea, riscul de complicații postoperatorii e mai mic. Rezultatul nostru este conform cu datele publicate în literatură.

Scheuermann kyphosis correction by double approach is a major orthopedic intervention associated with blood transfusion almost mandatory both intra- and postoperatively. Techniques that decrease transfusion requirements are: administration of tranexamic acid, controlled hypotension, fibrin sponges. Besides pharmacological methods, it is necessary a technique that addresses to hemostasis, especially in orthopedics where bleeding occurs in the area of the osteotomy. One such method is the intraoperative use of a special device like bipolar radiofrequency and saline source device that seals the bleeding at lower temperatures (100° C) than classically electrocautery (200° C). We present the case of a 19-year-old patient with kyphosis Scheuermann with a rotational component and accompanying cardiopathy who was operated in our clinic through a dual approach: antero-lateral transthoracic left approach at the coast VII for multisegmentary discectomy (4 intervertebral discs) and posterior approach for correction of deformity by multiple osteotomies (Ponte type) and fixation with segmentary instrumentation between T3 to L3 with a surgery duration of 7 hours. Hemostasis was achieved with Aquamantis®. The starting hemoglobin was 13.8 g / dL. After 4 hours hemoglobin value was 11.7g / dl and 24 hours after was 10.1g / dl. The postoperative evolution was favorable with discharge after 8 days. Even using conventional methods of prevention the bleeding would have been 1200 mL, which would have required 1-2 U blood units. Aquamantis® allowed an intraoperative hemostasis more effective. Also, the risk of postoperative complications is lower. Our result is consistent with the literature data.

Incidente în anestezia extra bloc operator Incidents in non-operating room anaesthesia

M. I. Tudoroiu (1), Mădălina Berbecel (1), Gabriela Droc (2) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România

Introducere: În cadrul Institutului Clinic Fundeni se pot efectua cu anestezie o gamă variată de proceduri și manevre extra bloc operator: gastroenterologice, imagistice și de radiologie intervențională. Aceste proceduri sunt, de obicei, relativ sigure, iar complicațiile care pot apărea tranzitorii. Obiectivele studiului sunt de a cuantifica aceste incidente și de a găsi eventualii factori ce ar putea fi corectați. Material și metode: A fost evaluat prospectiv un lot de 343 pacienți consecutivi în perioada noiembrie 2015 - februarie 2016. Toți pacienții au avut monitorizați parametrii vitali și au primit oxigen suplimentar (3-4 l/min). Anestezia a fost realizată în general cu propofol și în anumite cazuri, în funcție de procedură, cu fenthanyl, midazolam, atracurium și sevofluran. Au fost notate incidentele apărute pe parcursul procedurii.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Rezultate: Din cei 343 pacienți

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Rezultate: Din cei 343 pacienți incluși în lot 153 sunt bărbați și 190 femei, cu o vârstă medie de 55 ani (18-88). Durată medie a procedurii a fost 18 minute (3-150), iar doza medie de propofol 202 mg (0- 550). Au făcut bradicardie 30 pacienți (8,7%). Din aceștia 5 primeau tratament beta blocant. Bradicardia a apărut în general la pacienții care au efectuat colonoscopie și a fost de scurtă durată, probabil prin manevră vagala. La doi pacienți s-a întrerupt procedura și s-a administrat 0,5 mg atropină. Patru pacienți (1,16%) au fost hipotensivi, iar unul (0,29%) a prezentat un episod de scădere a saturației în oxigen, fără complicații ulterioare. Nu a existat o diferență semnificativă statistic între dozele de propofol, durata procedurii la pacienții care au făcut colonoscopie și au prezentat bradicardie comparativ cu cei care nu au avut bradicardie. Concluzii: Cu o monitorizare adecvată a pacientului, incidentele în anestezia extra bloc operator sunt rare și de obicei minore și tranzitorii.

Introduction: In the Fundeni Clinical Institute a wide range of procedures and maneuvers can be performed with anaesthesia in non operating room: gastroenterological, imaging and interventional radiology. These procedure are usually relatively safe and complications that can occur are transient. The study objectives are to quantify these incidents and find potential factors that could be corrected. Material and Methods: Between November 2015 and February 2016, 343 consecutive patients were evaluated. All patients had been monitored for vital parameters and received supplemental oxygen (3- 4 l / min). Anaesthesia was generally made with propofol and, in some cases, depending on the procedure, with fenthanyl, midazolam, atracurium and sevofluran. Incidents that occurred during the procedure were noted. Results: Of the 343 patients included, 153 were men and 190 women with an average age of 55 years (18 - 88). The average duration of the procedure was 18 minutes (3 - 150) and the mean dose of propofol 202 mg (0 - 550). 30 patients had bradycardia (8.7%) and 5 of them received beta blocant. Bradicardia has generally occurred in patients who received colonoscopy and was of short duration, probably due to vagal maneuver. For two patients the proceedings were interrupted and received 0.5 mg atropine. Four patients (1.16%) were hypotensive and one (0.29%) presented an episode of decrease in oxygen saturation, without further complications. There was no statistically significant difference between the doses of propofol, procedure duration in patients who did colonoscopy and had bradycardia compared with those who did not have bradycardia. Conclusion: With appropriate patient monitoring, non-operating room anaesthesia incidents are rare and usually minor and transient.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Presepsină-procalcitonina-sofa

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Presepsină-procalcitonina-sofa

Presepsin-Procalcitonin-SOFA

Alida Moise (1), C. T. Guran (1), G. Stelea (1), Carmen-Iuliana Bălescu-Arion (1), Natalia Mincu (2), Adriana Mănescu (3), Dana-Mirela Lengyel (4), D. Dragomir (5) (1) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Laborator, București, România (4) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Secția de Farmacologie Clinică, București, România (5) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Secția de Cardiologie, București, România

Obiective: Studiu prospectiv, observațional pentru a studia valoarea clinică a presepsinei în diagnosticul sepsisului/SIRS, alături de alți markeri consacrați. Material și metodă: După aprobarea în Comisia de Etică, am inclus în studiu 40 pacienți consecutivi, suspectați de sepsis, pe parcursul a 6 luni, admiși în secția de ATI a spitalului nostru, secție mixtă. Am imaginat un protocol pentru pacienți conform căruia am determinat la admisie presepsină (Point of care methods - PATHFAST, Medience Corporation), procalcitonină (BRAHMS) și PCR (quantitative test, nephelometry, Beckman Coulter), leucocite, fibrinogen, VSH și culturi. Atunci când a fost posibil am repetat determinarea la 48 - 72h. Rezultate: Valoarea limită a presepsinei pentru separarea sepsisului de SIRS noninfecțios a fost aleasă din experiența secției de 400pg/ml. Valoarea presepsinei pentru pacienții din studiu a fost de 1038,93=/-802,11pg/ml, iar pentru supraviețuitori (N = 23) și decedați (N = 17), rezultatele obținute au fost 787,22 ± 745,18 and respectiv 1379,47 ± 768,38 pg/ml (p = 0.018). Presepsina a fost comparată cu procalcitonină, CRP, culturile pozitive (majoritatea din lichidul peritoneal, secrețiile traheale, urină), SOFA, Qsofa. Concluzii: Presepsina poate fi folosită pentru diagnosticul sepsisului, cu valoare predictivă superioară markerilor convenționali și culturilor ca și urmărirea în dinamică. Referințe: Xin Zhang, Dan Liu, You-Ning Liu, Rui Wang and Li-Xin Xie, The accuracy of presepsin (sCD14- ST) for the diagnosis of sepsis in adults: a meta-analysis. Critical Care (2015) 19:323

Goal of Study: The clinical use of presepsin in separating sepsis and other causes of systemic inflammatory response syndrome (SIRS) was studied and compared with procalcitonin (PCT) and C- Reactive Protein (CRP) in a prospective observational study. Materials and Methods: After ethical approval, 40 consecutive suspected sepsis patients were enrolled into the study for six months in a mixed ICU. Point of care methods - Presepsin (PATHFAST, Medience Corporation), Procalcitonin (BRAHMS) and CRP levels (quantitative test, nephelometry, Beckman Coulter) were measured in patients with suspected systemic bacterial infection. The ICU sepsis protocole included leucocyte count, other inflammation markers and site cultures When it was possible, Presepsin levels were reassessed in evolution at 72-96 hours. Results: The cut-off value of presepsin for discrimination sepsis and non-infective SIRS was chosen to be 400 pg/ml local experience). For our patients presepsin value was 1038,93+/-802,11pg/ml. For survivers (N = 23) and non-survivers (N = 17), results showed 787,22 ± 745,18 and respectively 1379,47

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions ± 768,38 pg/ml (p =

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

± 768,38 pg/ml (p = 0.018). Presepsin levels was compared with procalcitonin, C-Reactive Protein, positive cultures (majority of them being from peritoneal fluid, tracheal secretions, urine), SOFA, Qsofa. Conclusion(s): Presepsin is useful for the diagnosis of sepsis, superior to conventional markers and blood culture. Moreover, the serial determination of presepsin might be useful in predicting the evolution of septic patients.

Presepsina versus procalcitonina ca şi biomarker precoce al sepsisului după intervenţii chirurgicale abdominale complexe Presepsin versus procalcitonin as an early sepsis biomarker after large abdominal surgery

M. Veres (1), Orsolya Benedek (2), Monica Orlandea (1), A. Cioc (1), J. Szederjesi (2), Bianca Grigorescu (3), Sanda Maria Copotoiu (2) (1) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Târgu Mureș, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă, Târgu Mureș, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Fiziopatologie, Târgu Mureș, România

Infecţiile grave în prezent sunt principalele cauze de mortalitate şi morbiditate la pacienţii critici chirurgicali. Scopul: Evaluarea puterii de predicţie a presepsinei, a procalcitoninei (PCT) şi a proteinei C reactive (PCR) legat de dezvoltarea infecţiei şi mortalităţii. Material şi metodă: Am realizat un studiu observaţional care a inclus un număr de 20 pacienţi chirurgicali. Au fost determinate valorile presepsinei preoperator, intraoperator la 1 şi 3 ore, PCT şi PCR la intervale de 24, 48, 72 de ore postoperator. Au fost determinate valorile leucocitelor, neutrofilelor, trombocitelor, a temperaturii periferice, scorurile de mortalitate APACHE II, SOFA, P- POSSUM. Pacienţii au fost considerati septici dacă au prezentat culturi bacteriene pozitive. Rezultate: Presepsina la 24 de ore are o sensitivitate de 90% şi o specificitate de 70% pentru infecţie la o valoare cut-off de 515 ng/ml. Valorile likelihood ratio şi PPV la 24 de ore sunt de 3.0 şi 87.5% cu o probabilitate post-test de a dezvolta infecţie de 75%. Odds ratio pentru pacienţii cu presepsina pozitivă este de 21. Presepsina la 1 oră intraoperator se corelează semnificativ cu valoarea neutrofiliei preoperatorii (p=0.004, r=0.619) şi la 24 de ore (p=0.014, r=0.54). Presepsina nu se corelează cu valorile PCT, PCR la 24,48 sau 72 de ore postoperator. Valorile cut-off la care presepsina a fost factor predictiv pentru mortalitate au fost de 468 ng/ml la 48 de ore (AUC=0.846, p=0.013, 95%CI 0.65-1.00) şi 736 ng/ml la 72 de ore (AUC=0.929, p=0.001, CI 95% 0.89-1.00). Concluzii: Presepsina poate fi un biomarker de predicţie al infecţiei şi mortalităţii.

Severe infections can be the main cause of mortality and morbidity in critical surgical patients. Aim: To evaluate the predictive power of presepsin, procalcitonin (PCT) and C reactive protein (PCR) regarding infection and mortality. Material and Method: We conducted an observational study which included 20 surgical patients. We determined presepsin before surgery and during in the first and third hour. Presepsin, PCT and CRP were monitored at 24, 48, 72 hours postoperatively. We assessed a total blood count, peripheral temperature, mortality scores APACHE II, SOFA, P-POSSUM. The patients were considered septic if they had positive bacteriological findings.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Results: Presepsin at 24 hours

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Results: Presepsin at 24 hours has a sensitivity of 90% and a specificity of 70% for infection at a cut-off value of 515 ng/ml. Likelihood ratio values and PPV at 24 hours are 3.0 and 87.5% with a probability post-test of developing infection of 75%. Odds ratio for patients with positive presepsin is 21. Intraoperative presepsin at 1 hour correlates significantly with the preoperative neutrophil count (p=0.004, r=0.619) and at 24 hours (p=0.014, r=0.54). Presepsina does not correlate with the values of postoperative PCT, CRPat 24, 48or 72 hours. Cut-off values at which presepsin was a predictive factor for mortality were 468 ng/ml at 48 hours (AUC=0.846, p=0.013, 95%CI 0.65-1.00) and 736 ng/ml at 72 hours (AUC=0.929, p=0.001, CI 95% 0.89-1.00). Conclusions: Presepsin can be used as predictive biomarker for infection and mortality.

Ventilația non-invazivă prelungită în ARDS sever Case report - why intubate when you can ventilate?

Alida Moise (1), C. T. Guran (1), G. Stelea (1), Carmen-Iuliana Bălescu-Arion (1), Natalia Mincu (1), Cristina Gică (2), Iulia Bălașa (2), Luminița Rotaru (3)

(1) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București,

România

(2) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Secția de Pneumologie, București, România (3) Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Secția de Cardiologie, București, România

Vă prezentăm pacienta VC, 53 de ani, BMI 24, cunoscută cu HTA std I, sechele AVC, fumătoare care s-

a internat pentru pneumonie de lob inferior stâng. Se inițiază tratament antibiotic conform scorului

Carmelli, aerosoli, simptomatice. Evoluție nefavorabilă cu admisie la 4 zile în ATI a unei paciente conștientă, cooperantă, cu diagnosticul de insuficiență respiratorie acută hipoxemică severă - ARDS stadiu 3, clasificare Berlin (PaO2/FiO2=78,5). Aspect CT de sticlă mată omogenă în lobii medii și superiori. Se instituie NIV pe mască oro-nazală/full-face cu ameliorarea raportului PaO2/FiO2=100 la

16h. Se continuă NIV pe diverse tipuri de device-uri, cu parametrii de suport ventilator relativ constanți (Pinsp 11-15, PEEP5-8, FiO2 45-65 cu menținerea unor saturații între 88 și 94%), alternând cu oxigenoterapie pe mască simplă. Pacienta a primit tratament complex, inclusiv terapie antibiotică cu spectru larg și bronhodilatatoare, susținere nutritiv-metabolică. După 15 zile în care s-a obținut doar ameliorarea raportului PaO2/FiO2=124, pacienta, deși conștientă, cooperantă, devine extrem de anxioasă, polipneică și nu mai permite pauze în NIV. Din ziua 22 se constată o ameliorare semnificativă

a raportului PaO2/FiO2=174-212, asociat cu o creștere a PaCO2= 54,9-85mmHg, pentru care s-au

instituit și perioade de BIPAP-NIV nocturn. Din ziua 27 se renunță la modul BIPAP, se reintroduc perioade de oxigenoterapie pe mască simplă cu durată progresiv crescande. Evoluție favorabilă, cu externare în ziua 36, cu indicație de oxigenoterapie și NIV-CPAP la domiciliu.

Female patient, aged 53, BMI = 24, smoker, hypertensive, known with ischemic stroke sechelae, presents in Pneumology for inferior left lobe pneumonia. Antibiotics are initiated based on Carmelli score, as well as bronchodilators and symptomatic treatment. The evolution is in aggravation, with admission in ICU for acute severe hypoxemic failure - ARDS stage III (Berlin classification PaO2/FiO2=78.5). Oro-nasal/full face mask NIV is initiated, with improvement of hypoxemy score of 100 at 16 hours. NIV is continuated on a full range of devices (masks, helmets) with constant ventilatory

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions support (Pinsp 11-15, PEEP5-8, FiO2

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

support (Pinsp 11-15, PEEP5-8, FiO2 45-65) for SpO2 88-94%, in alternance with facial mask oxygenotherapy. Thoracic CT scan reveals bilateral alveolo-interstitial images in inferior and middle lobes. Complex treatment - large specter antibiotherapy, bronhodilators, nutrition and metabolic support is continued. After 15 days of moderate amelioration of hypoxemy score (PaO2/FiO2=124), patient becomes extremely anxious, polypneic, agitated, which motivated quasi continuous NIV. On day 22 a significant amelioration of PaO2/FiO2 of 174-212, with moderate to severe hypercapnia (PaCO2= 54.9 - 85 mmHg) motivates introduction o nocturnal non invasive BIPAP. On day 27 BIPAP is no longer needed, with increasingly longer periods of mask oxygenotherapy between NIV. Improvement continues, patient is discharged in day 36, with recommendation of oxygenotherapy and CPAP-NIV at home.

Hemofiltrarea cu filtru pentru eliminarea ciytokinelor tip cytosorb - analiză retrospectivă Hemofiltration with haemoadsorbtion device cytosorb - retrospective analisys

Mihaela Blaj (1), Mihaela Damian (1), A. I. Ciumanghel (1), C. Ponea (1), Oana Apopei (1), Denisa Purice (1), Tania Patrichi (1), Marta Chiricuță (2) (1) Spitalul Clinic Universitar de Urgențe „Sf. Spiridon”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România (2) Spitalul Clinic Universitar de Urgențe „Sf. Spiridon”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă II, Iași, România

În

terapia intensivă a pacientului critic cu sindrom de răspuns inflamator sistemic sever, un loc special

îl

ocupă hemofiltrarea cu filtre pentru eliminarea mediatorilor inflamatori (TNF, IL-1, IL-6, IL-10).

Obiective: Analiză retrospectivă a hemofiltrării cu CytoSorb în Clinica ATI din Spitalul Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași. Material și metodă: Am evaluat retrospectiv indicațiile hemofiltrării cu CytoSorb, evoluția clinică siparaclinică a sindromului inflamator după aplicarea terapiei, precum și supraviețuirea la externare. Rezultate: Hemofiltrarea cu CytoSorb s-a aplicat în perioada 2014 - 2016 la 24 pacienți critici, cu vârsta medie de 48,52 +/-34 ani, cu următoarele patologii: șoc septic, politraumă, ARDS, pancreatită acută severă, insuficiență hepatică; la admisie scorul APACHE II mediu a fost de 28,12+/-54. După utilizarea acestei terapii, concomitent cu tratamentul specific, evoluția s-a ameliorat, s-a redus necesarul de suport vasopresor, s-a constatat stabilizarea hemodinamică și s-a redus nivelul markerilor inflamatori

de

tip proteină C reactivă, procalcitonină și presepsină. După hemofiltrarea cu Cytosorb scorul APACHE

II

a scăzut la 22,35+/-26. Mortalitatea în lotul evaluat a fost de 62,25%(15 din 24 pacienți).

Concluzii: Hemofiltrarea cu CytoSorb a fost utilizată la pacienți critici tineri cu sindrom inflamator sever. S-a remarcat o ameliorare semnificativă pe termen scurt după această terapie. Mortalitatea crescută s-a datorat controlului inadecvat al patologiei de bază. Hemofiltration with haemoadsorbtion filter CytoSorb that removeS proinflammatory cytokines is an important adjuvant treatment in critically ill patients with strong inflammatory syndrome. Objective: Retrospective analysis of haemofiltration with CytoSorb in the Intensive Care Unite in St. Spiridon Hospital Iași. Material and Methods: We retrospectively reviewed the indications of haemofiltration with CytoSorb, the clinical and paraclinicaly evolution of inflammatory syndrome after therapy, and survival to hospital

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions discharge. Results: Haemofiltration

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

discharge. Results: Haemofiltration with CytoSorb was applied during the period 2014 - 2016 to 24 critically ill patients, average age of 48.52 +/- 34 years, with the following pathologies: septic shock, ARDS, acute severe pancreatitis, liver failure, sever trauma. At admission APACHE II score was 28.12 average +/- 54. After using this therapy, along with specific treatment, the evolution improved, it reduced the need for vasopressor support, it was found to stabilize the hemodynamics and the level of biomarkers (C-reactive protein type, procalcitonin and presepsina) was reduced. After Cytosorb haemofiltration APACHE II score decreased to 22,35 +/- 26. Mortality was 62.25% (15 of 24 patients). Conclusions: Haemofiltration with CytoSorb has been used in patients with sever inflammatory syndrome. It has been noticed a significant improvement in the short term after this therapy. Increased mortality was due to inadequate control of the underlying pathology.

Hipotiroidia severă - cauză de stop cardiac - prezentare de caz Severe hypothyridia - a cause of cardiac arrest - case report

Mihaela Blaj, Mihaela Damian, G. Tudose Spitalul Clinic Universitar de Urgențe „Sf. Spiridon”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Mixedemul este o cauză rar de stop cardiac. Mortalitate asociată stopului cardio-respirator secundar mixedemului poate ajunge, conform studiilor, până la 60%. Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 43 de ani, tiroidectomizată în antecedente și ulterior neglijată terapeutic,obezitate morbidă, admisă în urgență în secția ATI a Spitalului Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași după stop cardio-respirator resuscitat. Investigațiile paraclinice și imagistice relevă tamponada cardiacă drept cauză a opririi cardiace. S-a practicat pericardioceteza ghidată ecografic. Postresuscitare, evoluția pacientei este lent favorabilă sub tratament complex: ventilație mecanică, pericardiocenteză, suport vasopresor și inotrop, terapie de substituție tiroidiană și corticoterapie. Sevrarea de pe ventilație mecanică a fost dificilă, cu necesar de suport ventilator non-invaziv intermitent, în condițiile unei afectări pulmonare cronice secundare obezității, dar cu ameliorarea progresivă a statusului neurologic. După 39 de zile de internare în TI pacienta este transferată la Spitalul de Pneumoftiziologie pentru stabilirea oportunității unei ventilații non-invazive la domiciliu. Mixedemul poate reprezenta o cauză de stop cardio-respirator la pacienții care se prezintă cu alterarea statusului neurologic și hipotermie. Instituirea promptă a tratamentului corect și terapia substitutivă tiroidiană poate aduce o scădere a mortalității asociate acestei situații clinice.

Myxedema is a rare cause of cardiac arrest. Mortality associated with cardio-respiratory arrest secondary myxedema can reach up to 60% according to studies. We present a 43-year-old patient, with thyroidectomy history and subsequently neglected therapeutic, morbidly obese, admitted in emergency in the Intensive Care Unit of the "St. Spiridon" Emergency Hospital, Iași, resuscitated after cardiac arrest. Laboratory investigations and imaging reveals cardiac tamponade as the cause of cardiac arrest. It was practiced ultrasound guided pericardiocentesis. Post-resuscitation evolution is slow favourable, under treatment with mechanical ventilation, pericardiocentisis, vasopressor and inotropic support, thyroid replacement therapy and corticosteroids. Wining on mechanical ventilation was difficult; non-invasive intermittent ventilator support was

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions applied for long time. There

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

applied for long time. There was a progressive improvement of the neurological status. After 39 days of hospitalization the patient is transferred to the Pneumology Hospital to determine whether a non- invasive ventilation at home is possible. Myxedema can be a cause of cardiac arrest in patients presenting with neurological alterations and hypothermia. Establishing fair and prompt treatment and thyroid replacement therapy can bring a decrease in mortality associated with this clinical situation.

Rolul tehnicii substitutive pulmonare tip Novalung (ILA) în tratamentul insuficienței respiratorii din status asthmaticus - prezentare de caz The place of extracorporeal ventilation devices - Novalung(ILA) in the management of acute lung failure in status asthmaticus - case presentation

Oana Marinescu, Angela Popa, Oana Avram, Ioana Grințescu Spitalul Clinic de Urgență, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Novalung – ILA este o „membrană ventilator” care permite, prin simpla difuziune, schimburile de O2

și CO2; a fost folosit la pacienți cu insuficiență respiratorie severă prin ARDS, pneumonie, traumă

toracică, intervenții de chirurgie toracică.

Am folosit Novalung-ILA la un pacient în vârstă de 26 de ani, cu stare de rău astmatic stadiul IV, cu dispnee severă, tahicardie cu hipontensiune, status neurologic alterat. EAB: acidoză respiratorie severă, hipercapnie; CT- leziuni de barotraumă-pneumomediastin, pneumotorax. S-a instituit intubație oro-traheală cu ventilație mecanică de urgență. S-au montat tuburi de dren pleural bilateral. Este admis în ATI, unde se administrează tratament medicamentos specific maximal: Beta 2-stimulant, Beta 2- nonselectiv, anticolinergice, corticoizi, teofilină. Se continuă ventilație mecanică sub analgosedare profundă și curarizare, conform protocoalelor A.T.I.; se instituie suport vasopresor. Evoluția este severă, cu menținerea acidozei metabolice severe, hipercapniei, ventilație mecanică dificilă cu valori crescute ale presiunilor inspiratorii și agravarea hiperinflatiei pulmonare. Se decide instituirea terapiei cu Novalung-ILA prin dublu cateter arterio-venos femural. În orele următoare, PaCo2 se normalizează, pacientul putând fi ventilat permisiv cu reducerea auto-PEEP-ului,

a volumului de air-trapping, iar administrarea de vasopresor este oprită 6 ore mai târziu.

Am utilizat Novalung-ILA timp de 4 zile, pacientul a necesitat intubație oro-traheală protectivă și ventilație asistată până la 2 săptămâni.

În concluzie, tehnicile substitutive pulmonare tip Novalung pot reprezenta o soluție salvatoare în

insuficiența respiratorie acută severă, neresponsivă la terapie medicamentoasă maximală și ventilație

mecanică și fac posibilă atingerea unor noi dimensiuni în conceptul de ventilație protectivă.

Novalung - ILA is a "membrane ventilator" that allows for O2 gas exchange to occur by simple diffusion. It has been used in patients with severe lung failure in ARDS, pneumonia, chest trauma, thoracic surgery interventions. We used Novalung-ILA in a 26 years old patient admitted in status asthmaticus stage IV with severe dyspnea, tachycardia hypontension, altered mental status. EAB: severe respiratory acidosis, hypercapnia; CT scan: barotrauma-pneumomediastinum, pneumothorax. In the ER, the patient is intubated and mechanically ventilated; bilateral chest tube placement.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions He is admitted in the

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

He is admitted in the ICU, where the management consisted in: Beta 2 stimulators, Beta 2 non- selectives, anticholinergics, corticosteroids, theophylline, mechanical ventilation with heavy sedation and muscle relaxation, according to the protocols. Vasopressor support is instituted. Evolution is severe, maintaining severe metabolic acidosis, hypercapnia, difficult mechanical ventilation with high inspiratory pressures and worsening lung hyperinflation. We decided to use Novalung-ILA therapy by double femoral arteriovenous cannula. In the coming hours, PaCO2 normalize, we could use more protective ventilation, reducing auto-PEEP, and air trapping and vasopressor administration was stopped 6h later. We used Novalung-ILA for 4 days, the patient required oro-tracheal intubation and assisted ventilation protection and up to 2 weeks. In conclusion, extracorporeal ventilation devices, Novalung type, can be a rescue solution in severe acute respiratory failure, unresponsive to maximal medical therapy and mechanical ventilation and make it possible to achieve new dimensions in the concept of protective ventilation.

Utilizarea metodelor non-invazive și invazive în ghidarea terapiei volemice la pacientul critic - prezentare de caz Non-invasive and invasive methods for guidance fluide therapy in critically patients - case report

A. I. Ciumanghel, Mihaela Blaj Spitalul Clinic Universitar de Urgențe „Sf. Spiridon”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Evaluarea statusului hidric al pacientului critic este dificil de realizat și implică utilizarea de date clinice, variabile de laborator, metode noninvasive (ecocardiografice, ultrasonografie pulmonară, și bioimpedanța spectroscopică) și modalități invazive (termodiluția transpulmonară sau analiza undei de puls). Prezentăm cazul unei paciente de 65 ani cu DZ necompliantă la tratament, admisă în stare gravă cu șoc septic, disfuncții multiple de organ (acidoză metabolică severă-ph<6,8). Se inițiază repleție volemică agresivă, suport ventilator, triplu suport vasopresor. Ecocardiografia transtoracică relevă hipovolemie (venă cavă inferioară - VCI cu un diametru de15mm și cu variabilitate de 30% cu respirația). Ultrasonografia pulmonară arată o creștere a apei extravasculare (>100 comete în cele 28 câmpuri pulmonare) și bioimpedanța confirmă expandarea spațiului interstițial (over hidration OH=3,5 l și o creștere cu 25% a apei interstițiale). Toate aceste date se corelează cu datele obținute invaziv furnizate de PICCO: extravascular lung water EVLW=12, SVV=17%, cardiac index=1,9, rezistente vasculare indexate SVRI= 560dyne/cm/sec̵5). Evaluarea hemodinamică a fost repetată zilnic, identificându-se o concordanță bună între datele obținute prin cele 3 metode. Pacienta primește antibioterapie empirică și terapie de supleiere renală-hemofiltrare continuă veno-venoase (CVVH), obținându-se stabilizare hemodinamică. După CVVH și un bilanț negativ, ultrasonografia pulmonară arată o reducere a numărului de comete (40), rezultate confirmate și de PICCO- EVLW = 9. Diametrul VCI=20 mm, fără a variație cu respirația sugerând refacerea volumului intravascular, iar la PICCO:

SVV=10, CI=3,4, SVRI= 1900, se relevă stabilizarea hemodinamică. Ultrasonografia pulmonară și bioimpedanța sunt două modalități noninvazive, ușor de utilizat care pot furniza date utile în ghidarea terapiei volemice a pacientului critic.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Evaluation of fluid status in

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Evaluation of fluid status in critically patients is difficult and involves the clinical data, laboratory variables, non-invasive methods (echocardiography, ultrasound, pulmonary and spectroscopyc biompedance) and invasive methods (transpulmonary thermodilution and pulse wave analysis). We report a case of a patient 65-year-old patient with diabetus melitus without treatment, admitted in sever status with septic shock, multiple organ dysfunction (severe metabolic acidosis, pH <6.8). There was initiated an aggressive volume replacement, ventilator support, triple vasopressor support. Transthoracic echocardiography reveals hypovolemia (VCI-inferior vena cava diameter and variability

of 15mm 30% breathing). Pulmonary ultrasonography shows an increase in extravascular water (> 100

comets in the lung fields 28) and thoracic electrical confirms expansion interstitial space (over hidration OH = 3.5 liters and a 25% increase in interstitial water). All these data correlate with invasive obtained data provided by Picco: Long extravascular water EVLW = 12, SVV = 17%, cardiac index = 1.9, vascular

resistance index SVRI = 560dyne / cm / sec̵5). Hemodynamic evaluation was repeated daily, identifying

a good concordance between the data obtained by the 3 methods. The patient receives empirical

antibiotic therapy for renal replacement - continuous veno-venous hemofiltration (CVVH), yielding hemodynamic stabilization. After CVVH and a negative balance, pulmonary ultrasonography shows a reduction in the number of comets (40), results confirmed by PICCO- EVLW = 9. VCI diameter = 20 mm, without variation breathing suggesting restoring intravascular volume, and at PICCO: SVV = 10, CI = 3.4, SVRI = 1900 is revealed hemodynamic stabilization. Ultrasonography and bioimpedance are two non-invasive ways, easy to use which can provide data useful in guiding fluid therapy in critically ill patient.

Plasarea cateterelor arteriale la pacienţii de terapie intensivă poate fi efectuată ecoghidat! Placing arterial catheters in intensive care patients can be performed ecoguided

E. Tincu, Florina Roxana Duca, D. Damian Spitalul Municipal de Urgenţă, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Moinești, România

Plasarea cateterului arterial şi a cateterului venos central este actualmente procedură obligatorie la admisia pacienţilor în Terapie Intensivă. Accesul vascular (venos şi arterial) este, de regulă, executat folosind elemente din semiologia clasică (palpare, orientare după repere anatomice), dar şi ecoghidat. Obiectivele lucrării: Evaluarea numărului de tentative şi a timpului necesar plasării cateterului arterial, precum şi a complicaţiilor cateterizării la ambele loturi (clasic şi ecoghidat). Material şi metodă: Pacienţii au fost evaluaţi şi împărţiţi în două loturi: lotul martor - pacienţi cataterizaţi utilizând reperele anatomice şi palparea; lotul în studiu - pacienţi cataterizaţi ecoghidat în timp real, „in plane”. Rezultate: Procedura de plasare a cateterului arterial efectuată sub ghidaj ecografic s-a efectuat rapid şi sigur (sub 1 minut), fără a se fi înregistrat nicio complicaţie faţă de lotul martor. La pacienţii din lotul martor s-au înregistrat câteva incidente (puncţii repetate, hematoame locale, schimbarea locului de puncţie). Timpul efectiv de inserţie a cateterului arterial la cele două loturi a fost sensibil egal. Concluzii: Experienţa personală în cateterizarea vasculară (arterială şi venoasă) de plasare a cateterelor vasculare sub ghidaj ecografic arată că tehnica este foarte sigură, rapidă şi fără complicaţii locale (chiar şi la începători) şi poate fi impusă ca şi standard de practică curentă în secţiile A.T.I.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Placing arterial catheter and central

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Placing arterial catheter and central venous catheter procedure is currently mandatory for the patients’ admission in ICU. Vascular access (arterial and venous) are usually executed using classical elements of semiology (palpation, guidance by anatomical landmarks), and ecoguided. Objectives: Assessment of the number of attempts and the time required arterial catheter placement and also analyze catheterization complications in both groups (classic and ecoguided). Methods: Patients were evaluated and divided in two groups: control group - patients catheterized using anatomical landmarks and palpation; study group -patients catheterized ecoguided in real time, "in plane". Results: Arterial catheter placement procedure performed under ultrasound guidance was carried out quickly and safely (under 1 minute) without having recorded any complication compared to control group. In the control group there were several incidents (repeated punctures, local hematoma, changing the puncture site). The time required for arterial catheter insertion in the two groups was approximately equal. Conclusions: Personal experience in vascular catheterization (arterial and venous) for placing catheters under ultrasound guidance shows that the technique is very safe, fast and local uncomplicated (even for the beginners) and can be imposed as standard practice in Intensive Care Units.

Căderea unui imperiu: coagulopatia cirotică. O analiză tromboelastometrică The fall of an empire: cirrhotic coagulopathy. A thromboelastometric insight

M. Popescu (1), Gabriela Droc (2), Carmen Orban (3), Dana Tomescu (4) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicină, București, România (4) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România

Introducere: Pacienții cu boală hepatică terminală (BHT) au fost considerați drept natural anticoagulați. Introducerea tromboelastometriei rotaționale și a unei analize complexe a hemostazei la acest grup de pacienți a determinat apariția teoriei coagulării rebalansate. Obiectivele studiului au fost reprezentate de compararea parametrilor standard cu cei derivați ROTEM în vederea elaborării unui profil hemostatic al pacientului cu BHT. Material și metode: În studiu au fost incluși 162 de pacienți consecutivi cu BHT admiși în secția de terapie intensivă anterior transplantului hepatic. Au fost înregistrați parametrii demografici și scorurile de severitate ale BHT (MELD și MELD-Na). Următoarele teste au fost efectuate la momentul admisiei:

biochimice, teste standard de coagulare (aPTT, INR, PT), fibrinogenemia, număr de trombocite și analiza tromboelastometrică. Au fost înregistrați atât parametrii ROTEM standard, cât și cei derivați (MaxV, MaxVT, AUC, InTEM TPI, ExTEM TPI, MCE). Rezultate: Scorul MELD mediu a fost de 16.9±6.08, iar scorul MELD-Na a fost de 19.19±6.27. Am observat o corelație semnificativă statistic între InTEM CFT și AUC (p=0.003), MCE (p=0.001, R quadratic 0.196) și InTEM TPI (p=0.001). ExTEM CFT s-a corelat semnificativ statistic cu ExTEM TPI (p=0.006, R cubic 0.469). Trombocitopenia s-a asociat cu o scădere a valorilor ExTEM MCF (p=0.008), ExTEM TPI (p=0.001) și MCE (p=0.001). Trombocitopenia sub 60000/uL a fost predictivă pentru scăderea ExTEM MCF și am observat o corelație liniară între numărul de trombocite și ExTEM TPI (R

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions linear 0.466). De asemenea,

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

linear 0.466). De asemenea, trombocitopenia sub 70000/uL s-a asociat cu o scădere exponențială a elasticității cheagului (R quadratic 0.362). Am observat o asociere non-lineară între concentrația fibrinogenului și polimerizarea fibrinei în FibTEM (p=0.001), cu o valoare prag a fibrinogenului de 135mg/dl pentru predicția FibTEM MCF sub 9mm (R quadratic 0.562). Concluzii: Pacienții cu BHT nu sunt atât de coagulopați cum se credea în trecut. Parametrii derivați tromboelastometrici pot oferi o perspectivă asupra mecanismelor fiziopatologice ale coagulopatiei cirotice mai ales asupra rolului central al trombocitelor și fibrinogenului. Introduction: Patients with End-Stage Liver Disease (ESLD) have long been considered to have an intrinsic severe coagulopathy. Introduction of ROTEM assay and a more comprehensive understanding of haemostasis in this group of patients have lead to the rebalance theory of coagulation. The aim of our study was to compare standard with derived ROTEM parameters in order to establish a haemostatic profile in patients with ESLD. Material and Methods: We included 162 consecutive patients with ESLD admitted to the Intensive Care Unit prior to liver transplantation. We recorded demographic variables and severity of ESLD scores (MELD and MELD-Na). Biochemical tests, standard coagulation tests (aPTT, INR, PT), fibrinogen levels, platelet count and ROTEM assay (ExTEM, InTEM, ApTEM and FibTEM) were performed at the same time. Both standard and derived ROTEM parameters (MaxV, MaxVT, AUC, InTEM TPI, ExTEM TPI, MCE) were recorded. Results: The mean MELD score was 16.9±6.08 and the mean MELD-Na score was 19.19±6.27. We found a significant correlation between InTEM CFT and AUC (p=0.003), MCE (p=0.001, R quadratic 0.196) and InTEM TPI (p=0.001). ExTEM CFT strongly correlated with ExTEM TPI (p=0.006, R cubic 0.469). Thrombocytopenia correlated with decreased ExTEM MCF (p=0.008), ExTEM TPI (p=0.001) and MCE (p=0.001). A platelet count below 60000/uL was predictive of decreased ExTEM MCF and a linear correlation between platelet count and ExTEM TPI was observed (R linear 0.466). Also a platelet level below 70000/uL was associated with an exponential decrease in clot elasticity (R quadratic 0.362). We found a non-linear correlation between fibrinogen concentration and fibrin polymerization (p=0.001) with a value for fibrinogen below 135 mg/dL predicting a FibTEM MCF below 9mm (R quadratic 0.562). Conclusion: Patients with ESLD are not so coagulopathic as previously considered. Derived ROTEM parameters may offer an insight to the patophysiological mechanism of observed results and underline the role of both platelets and fibrinogen.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Simularea medicală din perspectiva

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Simularea medicală din perspectiva instructorilor Medical simulation from the instructors' point of view

C. Moldovan (1), Orsolya Benedek (2), J. Szederjesi (2), Alexandra Lazăr (3), M. Petrișor (1), L. Azamfirei

(3)

(1) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Simulare Aplicată în Medicină, Târgu Mureș, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina de Anestezie și Terapie Intensivă I, Târgu Mureș, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina de Anestezie și Terapie Intensivă II, Târgu Mureş, România

Introducere: Simularea medicală câştigă teren ca metodă educaţională şi studenţii sunt entuziaşti în privinţa ei, dar care este părerea instructorilor? Obiectivul studiului: Evaluarea şi cuantificarea perspectivei instructorilor asupra utilizării simulării medicale în educaţie. Material şi metodă: Am efectuat un studiu prospectiv observaţional utilizând chestionare conţinând 5 întrebări cu răspunsuri evaluative fixe (1 = minimum, 5 = maximum) şi 2 întrebări cu răspuns liber. Aceste chestionare au fost completate de 26 de instructori. Rezultate: În privinţa gradului de satisfacţie, punctajul cel mai mare a fost atribuit de instructorii de ATI şi Chirurgie, 4.83 ± 0.37, iar cel mai scăzut de către instructorii de obstetrică/ginecologie: 4.25 ± 0.82. Ameliorarea performanţelor studenţilor a fost notată de instructorii de chirurgie cu 4.5 ± 0.5, iar de cei de obstetrică/ginecologie cu 3.62 ± 0.69. Instructorii de chirurgie au considerat că au obţinut cel mai ridicat grad de implicare activă a studenţilor, iar gradul cel mai scăzut a fost la pediatrie: 3.2 ± 1.16. Dotarea tehnică a fost evaluată de instructorii de ATI cu cel mai înalt grad, iar cel mai mic a fost atribuit de instructorii de chirurgie: 4.33 ± 0.74 puncte. Utilitatea simulării în educaţia studenţilor a fost apreciată cel mai bine de către instructorii de ATI, chirurgie şi pediatrie, iar instructorii de obstetrică/ginecologie i-au acordat 4.5 ± 0.86 puncte. Concluzii: Deşi există câteva neajunsuri, opinia instructorilor despre utilizarea simulării medicale ca metodă educaţională este preponderent pozitivă.

Introduction: Medical simulation is gaining traction as an educational method and the students are quite enthusiastic about it, but what about the instructors? Aim: To assess and quantify the opinion of the instructors on the use of medical simulation in education. Material and Methods: We conducted a prospective observational study using questionnaires developed for a set goal. The questionnaire contained 5 questions with pre-set values and 2 questions with open answers. 26 instructors filled out the questionnaires. Results: Regarding the level of satisfaction, the highest grading was obtained from ICU and surgery instructors, with 4.83 ± 0.37 and the lowest from OBGYN with 4.25 ± 0.82. When asked about student’s performance enhancement, Surgery graded it with the highest mark, 4.5 ± 0.5 and the lowest was registered at OBGYN with 3.62 ± 0.69. Surgery instructors considered that they obtained the highest student involvement, grading it with 4.5 ± 0.5 and the lowest was at Pediatrics with a grade of 3.2 ± 1.16. When asked to assess the technical equipment, ATI instructors considered it to be of 5 points, while the lowest grade was registered with surgery instructors with 4.33 ± 0.74 points. When asked

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions about the usefulness of simulation

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

about the usefulness of simulation in student training, ATI, Surgery and Pediatrics awarded the highest grade, only OBGYN considered it to be 4.5 ± 0.86 points. Conclusion: Despite a few caveats, instructors have a positive perspective on the use of medical simulation as an ancillary educational method.

Hipotermia terapeutică după stopul cardio-respirator: ce este, de ce se aplică, cum se aplică şi cine sunt candidaţii Therapeutic hypothermia after cardiac arrest: what, why, who and how

Daniela Lazea Brigham and Women's Hospital, Anaesthesia and Critical Care, Boston, SUA

Stopul cardio-respirator rãmâne principala cauzã de mortalitate în Statele Unite, supravieţuirea este de 34%, iar supraviețuirea cu recuperare neurologică bună este de numai 8%. Din punct de vedere patofiziologic, după faza iniţialã de ischemie, stopul cardio-respirator determinã o cascadã de evenimente ca producţia de radicali liberi, distrugerea homeostaziei şi activarea proteazelor care sunt responsabile de distrugerea axonilor şi a sinapselor, conducând la defecte neurologice. Hipotermia terapeuticã inhibã o parte din aceste mecanisme. Existã studii care au dovedit că recuperarea neurologică este superioarã când pacienţii sunt supuşi hipotermiei terapeutice în primele 6 ore dupã recuperarea circulaţiei spontane. Protocoalele actuale prevãd ca pacienţilor care suferã stop cardio- respirator (prin fibrilaţie ventricularã, tahicardie ventricularã sau asistolie) sã li se aplice hipotemia terapeuticã prin metode interne sau externe. Temperatura trebuie menţinutã pentru 24 de ore, dupã care trebuie începutã reîncălzirea cu un ritm de 0.25- 0.5 °C/orã pânã la temperatura normalã. Prezentarea va trece în revistã efectele hipotermiei şi ale reîncălzirii, studiile cele mai relevante despre hipotermia terapeuticã şi care sunt protocoalele curente referitoare la acest subiect.

Cardiopulmonary arrest remains the leading cause of death in the United States, and overall survival is 34%, while the survival with good neurological function is about 8%. Pathophysiologically, brain damage through hypoxia is due to two main mechanisms. The first is direct ischemic cell death leading to necrosis and apoptosis, and the second is reperfusion injury with production of free radicals, disruption of homeostasis and protease activation. Therapeutic hypothermia inhibits numerous pathways of these two mechanisms. Mild therapeutic hypothermia has been shown to be beneficial for neurological outcome and survival for patients after resuscitation from sudden cardiac arrest (Arrich 2012). Patients with VF, asystole, or PEA cardiac arrest requiring CPR and with return of spontaneous circulation qualify for initiation of hypothermia within 6 hours of ROSC. According to the guidelines, comatose survivors of cardiac arrest should be cooled with internal or external cooling techniques to a target temperature. This target temperature should be maintained for 24 hours, and after this cooling period the patients should be rewarmed at a rate of 0.25 °C to 0.5 °C/hour to normothermia. This presentation will review the effects of hypothermia and rewarming, the present literature about hypothermia and the current guidelines.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Edem pulmonar prin presiune negativă

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Edem pulmonar prin presiune negativă tip I, posibil declanșat prin administrarea de petidină - caz clinic Type I negative pressure pulmonary oedema possible induced by pethidine administration - case report

A. Bărăcan (1), Ligia Gheorghe (2) (1) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Brașov, România (2) Spitalul Clinic de Copii, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Brașov, România

Edemul pulmonar prin presiune negativă este o entitate patologică perioperatorie acută, rară, potențial amenințătoare de viață. Pentru clinicienii anesteziști, prevenția și recunoașterea precoce a acestei complicații este esențială. Din nefericire, tratatele de anestezie nu prezintă suficient de bine această condiție patologică. În practica clinică a pacientului critic este imperativ să recunoaștem și să putem face diagnosticul diferențial al formelor de edem pulmonar acut, care asociază un risc vital major. Prezentăm un caz de edem pulmonar de presiune negativă tip I, apărut la un băiat în vârstă de 17 ani supus unei intervenții chirurgicale de apendicectomie sub anestezie generală. Particularitatea cazului este că administrarea de petidină pentru tratamentul frisonului postanestezic, asociat altor factori de risc, a fost factorul farmacologic declanșator. Prezentăm mecanismele fiziopatologice, formularea diagnosticului clinic și paraclinic și principiile de terapie intensivă. Acesta a fost primul caz de edem pulmonar prin presiune negativă cu care ne-am confruntat în practică, fiind o provocare atât clinică, cât și de documentare.

Negative pressure pulmonary oedema is an acute, potentially life threatening, uncommon perioperative pathological entity. For anaesthesia providers, prevention or early recognition of this complication is essential. Unfortunately, the standard reference anaesthesia textbooks do not sufficiently address negative pressure pulmonary oedema. It is important to make an early differential diagnosis between various pulmonary oedema conditions in critically ill patients and promptly recognize a high risk of acute morbidity. We present a case of type I negative pressure pulmonary oedema in a healthy 17-year-old boy who underwent an emergent appendectomy under general anaesthesia. The particularity of our case revolves around the administration of pethidine for postanaesthetic shivering, along with other anaesthetic risk factors, which may have served as the trigger of type I negative pressure pulmonary oedema. We present the pathophysiological mechanisms, the formulation of clinical and paraclinical diagnosis and the principles of intensive care therapy. This was the first such case experienced in our practice, and presented a remarkable learning opportunity.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Hipercapnia permisivă intraanestezic

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Hipercapnia permisivă intraanestezic și recuperarea postoperatorie după colecistectomia laparoscopică: studiu prospectiv randomizat Permissive hypercapnia and anaesthesia outcome after laparoscopic cholecystectomy:

prospective, randomized study

Victoria Rusu, A. Belîi Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra de Anesteziologie Nr. 1 „Valeriu Ghereg”, Chişinău, Republica Moldova

Introducere: Recent, mai multe echpe de cercetare au semnalat despre potențialele efecte benefice ale hipercapniei deliberative intraanestezice asupra evoluției intraoperatorii și postoperatorii a pacientului: reducerea ratei de infecții de plagă, necesar mai redus în opioizi, cicatrizare accelerată a plăgii operatorii. Scopul studiului: Evaluarea efectelor hipercapniei deliberative moderate (ETCO2=45-50 mmHg) intraanestezice asupra recuperării postoperatorii după colecistectomie laparoscopică. Material și metode: Studiu prospectiv randomizat (lot normocapnie, n=42; lot hipercapnie, n=58). Aviz Comitet Etică pozitiv, acord informat scris, obținut. Anestezie: inducție - propofol, fentanil, menținere - propofol, miorelaxare - tracrium. Statistica: t-Student, Fisher exact test, Mantel-Cox test și ANOVA. Rezultate: Loturi similare din punct de vedere al vârstei, IMC, ASA, duratei intervenției și celei de spitalizare. Lot hipercapnie vs. normocapnie, respectiv: durata trezirii din anestezie - mediana, 15 vs. 20 min (χ2=12,6; p<0,0001); durata ileusului postoperatoriu - mediana, 28 vs. 30 ore (χ2=10,8; p=0,001); riscul de GVPO, în favoarea lotului hipercapnie - OR=0,50 (95CI=0,24-1,05), p=0.0695. Testele neurocognitive aplicate (DCT, DSST, Wechsler, Stroop) - rezultate similare pre vs. postoperatoriu atât în limitele loturilor, cât și între loturi. Limitare studiu: eșantion redus, intervenție scurtă, hipercapnie ușoară. Concluzii: Hipercapnia moderată deliberativă intraanestezic pare să reducă durata de trezire, durata ileusului postoperator și a riscului de GVPO, fără efecte hemodinamice și neurocognitive negative. Cuvinte cheie: hipercapnie deliberativă, intraanestezic, recuperare postoperatorie.

Background: Recently, more research teams have signaled the potential beneficial effects of induced mild hypercapnia during the anaesthesia on intraoperative and postoperative outcome: reducing the rate of wound infections, lower necessity in opioids, accelerated wound healing. Aim: Estimation of the effects of intraoperative induced mild hypercapnia (ETCO2=45-50 mmHg) on postoperative recovery after laparoscopic cholecystectomy. Materials and Methods: Prospective randomized study (normocapnic lot, n=42; hypercapnic lot, n=58). Positive agreement of Ethics Committee, written informed consent. Anaesthesia: induction - propofol, fentanyl, maintenance - propofol, relaxants - tracrium. Statistics: t-Student, Fisher exact test, Mantel- Cox test and ANOVA. Results: Lots similar in terms of age, BMI, ASA, surgery and hospitalization period. Hypercapnic lot vs. normocapnic lot: length of awakening from anaesthesia - median, 15 vs. 20 min (χ2=12,6; p<0,0001); postoperative ileus period - median, 28 vs. 30 hours (χ2=10,8; p=0,001); PONV risk, in favor of hypercapnic lot - OR=0,50 (95CI=0,24-1,05), p=0.0695. Neurocognitive tests (DCT, DSST, Wechsler, Stroop), similar resuls for both lots and for the pre and postoperative periods. Study limits: reduced sample, short period of surgery, mild hypercapnia.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Conclusions: Induced mild hypercapnia

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Conclusions: Induced mild hypercapnia intraanaesthesic seems to reduce the awake period, length of ileus and PONV risk in postoperative period, with no hemodinamic and neurocognitive adverse effects. Keywords: Induced hypercapnia, intraanesthesic, postoperative recovery

APACHE II, SOFA, ISS și RTS prezic apariția sepsisului la pacienții politraumatizați APACHE II, SOFA, ISS and RTS predict the occurence of sepsis in multiple trauma patients

S. Trancă (1), Cristina Petrișor (1), C. Ciuce (2), Adriana Slavcovici (3), Natalia Hagău (1) (1) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Clinica ATI II, Cluj-Napoca, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Clinica Chirurgie I, Cluj-Napoca, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Clinica de Boli Infecțioase, Cluj-Napoca, România

Obiectiv: Evaluarea scorurilor APACHE II, SOFA, ISS și RTS pentru predicția apariției sepsisului la pacienții politraumatizați. Scorurile funcționale sunt utilizate pentru prezicerea mortalității la pacienții politraumatizați. Sepsisul este cauza principală pentru mortalitatea tardivă din traumă și apariția sa este favorizată de supresia imunologică cauzată de dezechilibrele homeostatice. Material și metode: Scorurile APACHE II, SOFA, ISS și RTS au fost calculate în primele 24 ore de la injuria traumatică pentru 64 pacienți politraumatizați. Apariția complicațiilor infecțioase a fost urmărită timp de 14 zile. În analiza Kaplan Meier, procentul pacienților care nu a dezvoltat sepsis a fost luat în considerare. Rezultate: Pentru SOFA, o valoare-prag de 4 puncte a fost identificată: 89% dintre pacienții cu SOFA<4 nu au dezvoltat infecții, în timp ce 37% dintre pacienții cu SOFA>4 nu au dezvoltat infecții (p<0.01). Nici un pacient cu APACHE II≤5 nu a prezentat sepsis. Dintre pacienții cu APACHE II între 5 și 10 puncte, 84% nu au dezvoltat sepsis, dar dintre pacienții cu APACHE II≥11, numai 49% nu au dezvoltat sepsis (p<0.01). Pentru RTS am identificat o valoare-prag de 7 puncte: 88% dintre pacienții cu RTS≥7 și 43% dintre cei cu RTS<7 nu au prezentat infecții (p<0.01). Dintre pacienții cu ISS<22, 88% nu au dezvoltat sepsis, iar dintre cei cu ISS≥22, 56% nu au dezvoltat sepsis (p<0.01). Concluzie: Scorurile funcționale de severitate APACHE II, SOFA, ISS și RTS prezic nu numai mortalitatea, dar și riscul de apariție al sepsisului la pacienții politraumatizați. Objective: To determine whether APACHE II, SOFA, ISS and RTS predict the occurrence of sepsis in multiple trauma patients. Physiological composite scores are used to predict mortality in multiple trauma patients. Sepsis is the leading cause for late mortality in trauma victims and is favoured by the immune suppression due to homeostasis dysregulation. Material and Methods: APACHE II, SOFA, ISS and RTS were calculated for the first 24 hours after the injury for 64 adult polytrauma patients. The occurrence of infectious complications was investigated for 14 days. The infection-free rates for the multiple trauma patients were considered as end-points in the Kaplan Meier plot analysis. Results: For SOFA, a cut-off score of 4 points was identified to predict the occurrence of sepsis, with 89% of the patients with SOFA<4 being infection-free, while 37% of those with SOFA>4 were infection- free (p<0.01). None of the patients with APACHE II≤5 points developed infections. From the patients with APACHE II scores 5-10, 84% did not develop sepsis, while from those having APACHE II≥11, only 49% were infection-free (p<0.01). For the RTS, we identified a cut-off of 7 points to be most discriminative: 88% of the patients with RTS≥7 and 43% of those with RTS<7 were free from infections

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions (p<0.01). From the patients with

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

(p<0.01). From the patients with ISS<22 88% did not develop sepsis, while from those with ISS≥22 56% did not develop sepsis (p<0.01). Conclusion: The functional severity scores APACHE II, SOFA, ISS and RTS predict not only mortality, but also the occurrence of sepsis in multiple trauma patients.

Impactul consilierii psihologice preoperatorii asupra durerii, consumului de analgezice și a simptomelor psiho-emoționale postoperatorii la paciente programate pentru chirurgia cancerului mamar - studiu clinic randomizat The impact of preoperative psychological counseling on pain, analgesic consumption and psychological symptom on patients scheduled for breast cancer surgery - a randomized clinical study

Armeana Olimpia Zgaia (1), Florina Pop (1), C. Vlad (2), G. Lazăr (2), C. Lisencu (2), F. Ignat (2), M. Mureșan (2), A. Irimie (2) (1) Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuță”, Clinica de Chirurgie, Cluj-Napoca, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Clinica de Chirurgie Oncologică, Cluj- Napoca, România

Introducere: Chirurgia cancerului mamar se asociază cu distres psihologic preoperator ce poate avea efecte secundare postoperatorii negative. Am realizat un studiu clinic randomizat pentru a investiga efectul tehnicilor de relaxare preoperatorii asupra intensității durerii acute, a consumului de analgezice și a simptomelor psihoemoționale postoperatorii. Material și metode: 102 paciente programate pentru chirurgia cancerului mamar au fost randomizate în 2 grupuri, un grup a primit consiliere psihologică (PSY-CON Group), iar un grup nu a beneficiat de această terapie (Contr Group). Randomizarea nu s-a efectuat orb. Consilierea psihologică a fost efectuată de același psiholog clinician. 48 de ore postoperator au fost evaluate durerea acută, consumul de analgetice și simptomele psihologice. Rezultate: Pacientele din PSY-CON Group au avut o durere acută postoperatorie semnificativ mai mică atât la trezire (T1), cât și la 2 (T2), 8 (T3) 12 (T4), 24 (T5), 30 (T6) și 36 (T7) ore postoperator (median (IQR)= 1.5 versus 6 at T1; p< 0.001, median(IQR)=1 versus 4 at T2; p< 0.001, median (IQR)=1 versus 2 at T3; p<0.025; median (IQR)=0 versus 1 at T4; p<0.002, median (IQR)=0 versus 1 at T5; p<0.002, median (IQR)=0 versus 2 at T6; p< 0.001, median (IQR)=0 versus 0 at T7; un consum de tramadol și AINS postoperator semnificativ mai mic (median (IQR)=1 versus 3; p<0.001 respective median (IQR)=1 versus 2; p< 0.001) și mai puține simptome psihologice postoperatorii (median (IQR)=5 versus 23; p<0,5) comparativ cu pacientele din CONTR Group. Concluzii: Acest studiu evidențiază faptul că tehnicile de relaxare preoperatorii scad intensitatea durerii acute postoperatorii, consumul de analgetice postoperatorii și simptomele psihoemoționale postoperatorii la pacientele programate pentru chirurgia cancerului mamar.

Background: Breast cancer surgery is associated with pre-surgical psychological distress that may have negative post-surgical side effects. We conducted a randomized clinical study to investigate the effects of preoperative relaxing techniques on the postoperative intensity of acute pain, analgesic consumption and psychological symptoms.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Material and Methods: We randomly

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Material and Methods: We randomly assigned 102 patients scheduled for breast cancer either to receive or not to receive pre-surgical psychological counselling. Patients were not blinded randomized. The psychological counselling was performed by a clinical psychologist. Acute post-surgical pain and psychological symptoms and analgesic consumption were assessed at different times postoperatively for a period of 48 hours. Results: Patients in the psychological counselling group (PSY-CON Group) had significantly lower intensity of pain in the recovery room (T1), at 2 (T2), 8 (T3) 12 (T4), 24 (T5), 30 (T6) and 36 (T7) hours after surgery (median (IQR)= 1.5 versus 6 at T1; p< 0.001, median (IQR)=1 versus 4 at T2; p< 0.001, median (IQR)=1 versus 2 at T3; p<0.025; median (IQR)=0 versus 1 at T4; p<0.002, median (IQR)=0 versus 1 at T5; p<0.002, median(IQR)=0 versus 2 at T6; p< 0.001, median (IQR)=0 versus 0 at T7; p<0.039), significantly lower consumption of postoperative tramadol and NSAIDs (median (IQR)=1 versus 3; p<0.001 respectively median (IQR)=1 versus 2; p< 0.001) and fewer psychological symptoms after surgery (median (IQR)=5 versus 23; p<0,5) than patients in the control group (CONTR Group). Conclusion: The study indicates that preoperative relaxation techniques decreases the intensity of acute post-surgical pain, postoperative analgesic consumption and psychological symptoms.

Managementul anestezic pentru cezariană la o pacientă cu amiotrofie spinală: prezentare de caz Anaesthetic management for cesarean section in a patient with spinal muscular atrophy:

case report

Orsolya Benedek (1), M. Veres (2), Alexandra Lazăr (3), Bianca Grigorescu (4), Sanda Maria Copotoiu

(1)

(1) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă 1, Târgu Mureș, România (2) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Clinica Anestezie și Terapie Intensivă, Târgu Mureș, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă 2, Târgu Mureș, România (4) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Fiziopatologie, Târgu Mureș, România

Introducere: Amiotrofia spinală este o afecțiune neuromotor periferică autosomal recesivă care rezultă în pierderea masei și forței musculare. Obiectiv: Prezentarea efectuării cezarienei de urgență utilizând TIVA. Material și metode: Prezentăm cazul pacientei de 22 ani cu amiotrofie spinală care se prezintă la Clinica de Obstetrică și Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș cu sarcină la termen cu debut de travaliu. Se decide efectuarea cezarienei de urgență. La consultul preanestezic am constatat prezența concomitentă a stomacului plin și a criteriilor de intubație dificilă, mobilitate cervicală redusă, distanță tiro-mentonieră și deschiderea gurii reduse, cu un scor Mallapatti 3 puncte si prognație marcată. La examinarea coloanei vertebrale am notat mobilitate redusă fără evidențierea spațiilor intervetebrale. Am optat pentru efectuarea anesteziei generale după temporizarea intervenției la un interval de 6 ore de repaus alimentar. La inducție am administrat Lidocaină 0,5 mg/kg, Propofol 2,5 mg/kg și Rocuronium 0,3 mg/kg. Am efectuat intubația orotraheală cu lamă flexibilă la un scor Cormack de 4 puncte și am menținut anestezia cu infuzie continuă cu Propofol 1mg/kg/oră.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Delivrența fătului a avut loc

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Delivrența fătului a avut loc după 4 minute de la inițierea anesteziei cu scor APGAR de 9/10. După extragerea fătului am administrat Fentanyl în doze de 3 μg/kg. La sfârșitul intervenției am reversat blocul neuromuscular cu Sugammadex. Am detubat pacienta după reversia totală a anesteziei. Rezultate: Am utilizat cu succes TIVA la o gravidă cu patologie spinală degenerativă. Concluzii: Gravida cu amiotrofie spinală este o provocare atât pentru echipa obstetricală, cât și pentru echipa anestezică.

Introduction: Spinal muscular atrophy is an autosomal recessive peripheral neuromotor disease that affects muscle mass and causes muscle weakness. Aim: To report the use of TIVA for emergency caesarean section. Material and Methods: We report the case of a 22-year-old patient with spinal muscular atrophy who arrived at the Obstetrics and Gynaecology Clinic of the Târgu Mureș Emergency Clinical County Hospital at term in labor. Emergency caesarean section was indicated. The pre-anaesthesia consult revealed the presence of a full stomach and several difficult airway management criteria such as reduced cervical mobility, reduced thyroid-menton distance and mouth opening with a Mallampatti score of 3 points and large anterior upper denture. The spinal column showed reduced mobility without distinct vertebral space. We chose general anaesthesia after 6 hours of fasting. To induce anaesthesia we administered Lidocaine 0.5 mg/kg, Propofol 2.5 mg/kg and Rocuronium 0.3 mg/kg. Orotracheal intubation was achieved on the second attempt with a flexible blade at a Cormack score of 4 points and we maintained the anaesthesia with Propofol 1mg/kg/hour. The newborn was delivered in 4 minutes with and APGAR score of 9/10. After delivery, we opted for Fentanyl in doses of 3 μg/kg. At the end, we reversed the neuromuscular blockade with Sugammadex. The patient was extubated after full recovery from anaesthesia. Results: We successfully applied TIVA to a pregnant patient with a spinal degenerative disease. Conclusions: The pregnant patient with spinal muscular atrophy is a challenge for both the obstetrical and anaesthesia team.

Recunoașterea și rezolvarea asincroniilor ventilatorii: problemă importantă a pacientului critic și medicului intensivist Recognition and resolving ventilator asynchrony: an important issue for the critical ill and intensive care physician

F. T. Borjog, C. Boroș, Irina Postolache, Adriana Nica Spitalul Universitar de Urgență, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Sincronizarea ventilației mecanice cu efortul respirator al pacientului reprezintă idealul pe care medicul intensivist trebuie să îl atingă. Problemele legate de asincronism trebuie recunoscute și căutate soluțiile adecvate pentru corectare. Asincronismul între pacient și ventilator are consecințe negative. Plecând de la disconfortul creat pentru bolnav, leziuni ale fibrelor musculare ale diafragmului cu scăderea forței musculare, creșterea sarcinii de lucru (work of breathing) până la volutraumă, barotraumă și implicit VILI (ventilator induced lung injury). Acestea sunt câteva din elementele care contribuie la prelungirea duratei de ventilație mecanică, creșterea numărului de zile în terapie intensivă și înrăutățirea prognosticului pacientului. În încercarea de a aduce beneficii în educația noastră privind ventilația macanică, am căutat în

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions literatura medicală studii care au

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

literatura medicală studii care au urmărit interacțiunea între ventilator și pacient, au identificat asincronismele și au oferit o posibilă soluție. Pe baza acestora am rezumat principalele dissincronii întâlnite, cauzele posibile și metodele prin care pot fi corectate.

Synchronisation between mechanical ventilation and the breathing effort of the patient is the ideal that every intensive care physician must reach. Problems related to asynchrony must be identified and appropriate solutions for correction must be searched. Asynchrony between patient and ventilator has unwanted consequences. Starting with the discomfort of the patient, structural damage to the muscle fibres of the diaphragm with weak muscle force, increasing work of breathing all the way to volutrauma, barotrauma and ventilator induced lung injury. All these extend the duration of mechanical ventilation, increase the number of intensive care days and worsen the clinical outcome. In our attempt to bring benefits in our education regarding mechanical ventilation we have searched studies in medical literature that have followed the patient - ventilator interaction, identified the asynchrony and have offered a possible solution. Based on these studies we summarized the main asynchronies, possible causes and ways to correct them.

Factorii de risc asociați tehnicilor și procedurilor medicale versus rezistența antimicrobiană a germenilor, în evoluția pacientului din terapia intensivă Risk factors associated to medical techniques and procedures versus antimicrobial resistance in patient outcomes in the Intensive Care Unit

Teodora Olariu (1), Dana Gabriela Negru (2), I. Olariu (3), Amalia Niculescu (1), Carmen Pantiș (4), Lăcrămioara Andreica (5), Angelica Rita Chiorean (6), V. Toma (7) (1) Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Arad, România (2) Direcția de Sănătate Publică, Arad, România (3) Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Clinica Protetică, Arad, România (4) Universitatea de Medicină și Farmacie, Clinica de Chirurgie, Oradea, România (5) Spitalul Clinic Județean de Urgență, SPCIN, Arad, România (6) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Clinica de Radiologie, Cluj-Napoca, România (7) Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Facultatea de Medicină Generală, Arad, România

Obiectiv: Stabilirea Riscului Relativ de deces prin factorii de risc asociați tehnicilor și procedurilor medicale versus rezistența antimicrobiană a germenilor, în evoluția pacientului cu nosocomialitate din terapia intensivă. Material și metode: Am analizat infecțiile nosocomiale din anul 2015 din secțiile terapie intensivă ale SCJU Arad, rata deceselor, germenii de spital identificați, la care am urmărit rezistența antimicrobiană dobândită, după excluderea celei naturale, utilizând definiția grupului ESKAPE pentru bacteriile Gram negative și pozitive cu importanță particulară recentă. Pentru identificarea germenilor s-au utilizat kituri rapide, iar pentru antibiograme s-a utilizat metoda difuzimetrică. Datele au fost prelucrate IBM SPSS Statistics 20, MedCalc și Epi Info™ 7. Rezultate: Au fost identificați 4747 germeni în toate secțiile, dintre care 491/10.34% în secțiile ATI, cu rezistență antimicrobiană în procent de 396/80.65%. În același timp s-au înregistrat 191 infecții

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions nosocomiale, dintre care 58 pe

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

nosocomiale, dintre care 58 pe secțiile ATI/30.36%, cu 43 decese/74.13%. Factorii de risc asociați tehnicilor și procedurilor medicale / antibioterapie, cateter, ventilație mecanică, sondă urinară etc au fost identificați în 147 dintre cazuri pe spital /76.96%. Riscul Relativ de apariție a deceselor pe ATI prin factori de risc asociați tehnicilor și procedurilor medicale este de 6,8265 de ori mai mare față de alte secții spitalicești, P < 0,0001 (95% CI, 4,0343 to 11,551), iar prin rezistență antimicrobiană de 3.9070 . Concluzii: În secțiile ATI există ambele riscuri crescute de deces la pacienții cu nosocomialitate, atât prin tehnicile și procedurile medicale practicate, cât și prin rezistența antimicrobiană a germenilor asociați. Cuvinte cheie: Risc Relativ, rezistență antimicrobiană, terapie intensivă

Objective: To estimate the relative risk of death associated to risk factors due to medical techniques and procedures versus antimicrobial resistance of germs in nosocomial infections in patient evolution in ICU. Material and Methods: All registered nosocomial infections in the ICU of Arad Hospital in 2015 have been analysed in terms of the death rates and acquired antimicrobial resistance in identified hospital germs, after excluding the natural antimicrobial resistance, using recently ESKAPE group definition for Gram negative and positive germs. In order to identify these germs, rapid tests were used and for assessing theirs antimicrobial susceptibility disk diffusion method was used. Data were IBM SPSS Statistics 20, MedCalc and Epi Info ™ 7 processed. Results: There were identified 4747 germs in all medical units, including 491/10.34% in ICU, with 396/80.65% antimicrobial resistant germs. At the same time, 191 nosocomials were recorded of which 58/30.36% in ICU with 43/74.13% deaths. Risk factors associated to medical procedures and techniques as antibiotic therapy, catheterization, mechanical ventilation and so on were identified in 147 cases /76.96% of all hospital wards. The relative risk of death in the ICU due to techniques and medical procedures involved risks is 6.8265 times higher than other hospital wards, P <0.0001 (95% CI, 4.0343 to 11.551) and due to antimicrobial resistance is 3.9070. Conclusions: Our data shown that in ICU is an increased risk of death in patients with nosocomials, due to techniques and medical procedures and to antimicrobial resistant germs. Keywords: Relative Risk, antimicrobial resistance, ICU

Valoarea predictivă a scorurilor de intubație dificilă. este necesară elaborarea unui nou scor? Predictive value of difficult intubation scores. Is the development of a new score necessary?

M. Veres (1), Sanda Maria Copotoiu (2), A. Cioc (1), Orsolya Benedek (2), Monica Orlandea (1), Bianca Grigorescu (3), L. Azamfirei (2), Judit Kovacs (2) (1) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Târgu Mureş, România (2) Universitatea de Medicină şi Farmacie, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Târgu Mureş, România (3) Universitatea de Medicină şi Farmacie, Disciplina Fiziopatologie, Târgu Mureş, România

Scop: Evaluarea valorii predictive a scorurilor propuse pentru estimarea intubaţiei dificile. Material și metode: Studiul este prospectiv observațional, am inclus 154 pacienți în perioada ianuarie - februarie 2016. Pentru evaluarea existenței căii aeriene dificile am determinat scorurile El Ganzouri,

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Wilson, Macocha, SPIDS (The Simplified

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Wilson, Macocha, SPIDS (The Simplified Predictive Intubation Difficulty Score), Mallampati și Cormack. Clasificarea în funcție de dificultatea intubației a fost realizată conform criteriilor Cook. Comparațiile s-au efectuat în funcție de fiecare scor predictiv în parte. Rezultate: Scorul cu puterea de predicție cea mai semnificativă pentru intubație dificilă a fost scorul SPIDS, cu AUC=0.888 (95%CI 0.824-0.953), urmat de scorul El Ganzouri cu AUC=0.818 (95% CI 0.715- 0.921), scorul Macocha cu AUC=0.799 (95% CI 0.669-0.929), ultimul fiind scorul Wilson cu AUC=0.675 (95% CI 0.531-0.818). Valoarea cut-off a fost de 13 puncte în cazul scorului SPIDS, 4 puncte în cazul scorului El Ganzouri, 3 puncte în cazul scorului Macocha și 2 puncte în cazul scorului Wilson. Valorile cele mai mari de sensibilitate și specificitate au fost obținute în cazul scorului SPIDS (ss=0.895, sp=0.733), urmate de scorul Macocha (ss=0.737, sp=0.859), scorul El Ganzouri (ss=0.632, sp=0.852) și scorul Wilson (ss=0.632, sp=0.704). Valoarea cea mai mare de odds ratio a fost obținută în cazul scorului SPIDS (OR=23.3, p<0.0001) și cea mai mică în cazul scorului Wilson (OR=4.01, p=0.005). Concluzii: Ar fi indicată introducerea scorului SPIDS și eventual El Ganzouri în examenul preanestezic în vederea evitării complicațiilor legate de calea aeriană dificilă.

Aim: To evaluate the predictive value of the scores that estimate a difficult intubation. Material and Material and Methods: We performed a prospective observational study. We included 154 patients between January 2016 and February 2016. We assessed the El Ganzouri, Wilson, Macocha, SPIDS (The Simplified Predictive Intubation Difficulty Score), Mallampati and Cormack scores to determine the presence of a difficult airway. We used the Cook criteria to classify difficult intubation and to further compare aforementioned predictive scores. Results: The most significant predictive score for difficult intubation was the SPISD score, with an AUC=0.888 (95%CI 0.824-0.953), followed by El Ganzouri score with an AUC=0.818 (95% CI 0.715- 0.921), by the Macocha score AUC=0.799 (95% CI 0.669-0.929) and lastly by the Wilson score with an AUC=0.675 (95% CI 0.531-0.818). The cut-off scores were 13 points for SPIDS, 4 points for El Ganzouri, 3 points for Macocha and 2 points for Wilson. The highest sensitivity and specificity was attained by the SPIDS score (ss=0.895, sp=0.733), followed by the Macocha score (ss=0.737, sp=0.859), the El Ganzouri score (ss=0.632, sp=0.852) and the Wilson score (ss=0.632, sp=0.704). The highest odds ratio was attained by the SPIDS score (OR=23.3, p<0.0001) and the lowest by the Wilson score (OR=4.01,

p=0.005).

Conclusions: The introduction of SPIDS score and possibly the El Ganzouri score in the pre-anaesthetic assessment might aid in avoiding complications arising from the management of a difficult airway.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Transplantul hepatic în urgenţă în

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Transplantul hepatic în urgenţă în incompatibilitate majoră ABO la o pacientă cu insuficiență hepatică acută toxic-medicamentoasă Emergency liver transplantation in major ABO incompatibility in a patient with drug induced acute liver failure

Daniela Andrada Tudor (1), Gabriela Droc (2), Grațiela Manga (2), I. Popescu (3), V. Brașoveanu (4), Mariana Mihăilă (5), Elena Moraru (6), V. Cojocaru (6), Dana Tomescu (1) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Institutul Clinic Fundeni, Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic, București, România (4) Institutul Clinic Fundeni, Clinica de Chirurgie Generală, București, România (5) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Gastroenterologie, București, România (6) Spitalul Clinic Republican, Secția de Anesteziologie şi Reanimatologie, Chișinău, Republica Moldova

Introducere: Insuficienţa hepatică acută (IHA) este o afecţiune rară care apare la pacienţii fără patologie hepatică preexistentă şi care necesită tratament specific în urgenţă. În ultimii ani rata de supravieţuire a pacienţilor s-a îmbunătăţit substanţial ca urmare a progresului făcut în managementul IHA în Terapie Intensivă (TI). Transplantul hepatic (TH) reprezintă singura metodă certificată de creştere a supravieţuirii. Materiale şi metode: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 23 de ani admisă de urgenţă în TI pentru tratament specific al IHA post ingestie de sulfasalazină şi antiinflamatoare în doze terapeutice, cunoscută cu artrită reactivă şi polialergică. Se efectuează protocolul de IHA şi se practică TH în urgenţă cu grefă cadaverică ABO incompatibil (ABOi). Se înregistrează datele clinice şi paraclinice perioperatorii şi evoluţia postoperatorie. Rezultate: La admisia în TI pacienta prezintă encefalopatie hepatică (EH) gradul II, tegumente icterice (BT 17.8 mg/dl), erupţie cutanată generalizată, scor MELD 30, grup sanguin 0+. Analizele de laborator arată citoliză severă, coagulopatie (INR 3.29). Se instituie dializă hepatică MARS. Starea pacientei se agravează cu EH gradul IV ce necesită intubaţie orotraheală (IOT). Pacienta este listată la Agenţia Naţională de Transplant ca prioritate pe lista de aşteptare şi în paralel se evaluează mama pentru donare de lob hepatic drept. Volumetria arată lob stâng al donatorului insuficient ca masă hepatică. Se anunţă disponibilitatea unei grefe cadaverice A+ şi se decide efectuarea TH în urgenţă, în incompatibilitate de grup. Se aplică protocolul de desensibilizare perioperator. TH decurge fără incidente, evoluţia postoperatorie este favorabilă, cu remiterea EH şi normalizarea probelor de citoliză şi colestază. Concluzii: TH în incompatibilitate de grup reprezintă o soluţie alternativă pentru pacienţii cu IHA în condiţiile din România în care disponibilitatea grefelor hepatice este impredictibilă. Aplicarea protocolului de desensibilizare scade incidenţa apariţiei complicaţiilor precoce şi tardive.

Introduction: Acute liver failure (ALF) is a rare condition that occurs in patients without pre-existing liver pathology and requires prompt medical evaluation and treatment. In recent years the survival rate of the patients has improved substantially as a result of the progress made in the management of ALF in Intensive Care Unit (ICU). Liver transplantation (LT) is the only certified method of increasing survival. Materials and Methods: We present the case of a 23-year-old admitted in ICU for specific treatment of ALF post ingestion of sulfasalazine and anti-inflammatory drug in therapeutic doses. The patient is

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions known with reactive arthritis and

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

known with reactive arthritis and allergic diseases. ALF protocol is carried out and emergency LT is performed with cadaveric graft in ABO incompatibility. Clinical and laboratory data are recorded and perioperative and postoperative evolution. Results: At admission in ICU the patient presents hepatic encephalopathy (EH) grade II skin jaundice (BT 17.8 mg / dl), generalized rash, MELD score 30, blood group 0+. The analyses of laboratory data shows cytolisis and severe coagulopathy (INR 3.29). Liver dialysis MARS is established. Patient's condition worsens with EH grade IV that requires endotracheal intubation. The patient is listed on the National Transplant Agency as a priority on the waiting list. The mother is evaluated in parallel for right hepatic lobe donation. Volumetric tests show insufficient liver mass of the left hepatic lobe. The availability of cadaver grafts A + is announced and LT is decided upon in emergency incompatibility group. Perioperative desensitization protocol is applied. LT runs without incident, the postoperative evolution is favourable, with the remission of EH and and normalization of cytolysis and cholestasis. Conclusions: LT in blood type incompatibility is an alternative solution for patients with ALF in Romania where the availability of liver grafts is unpredictable. Applying the desensitization protocol decreases the incidence of early and late complications.

Impactul repleției volemice asupra apariției complicațiilor pulmonare la pacienții transplantați hepatic The impact of intraoperative fluid transfusion on postoperative pulmonary complications in liver-transplant patients

Lavinia Nicoleta Jipa (1), Roxana Ciobănașu (1), Daniela Ungureanu (1), Dana Tomescu (2), Gabriela Droc (1) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România

Obiectivele studiului: Terapia volemică este unul din elementele determinante asupra evoluției pacienților transplantați hepatic. Obiectivul acestui studiu este analiza influenței repleției volemice intraoperatorii asupra apariției complicaților pulmonare postoperatorii. Material și metode: Au fost analizați retrospectiv 40 de pacienți supuși transplantului hepatic în perioada ianuarie - aprilie 2014. Pacienții au fost împărțiți în 2 grupuri: Grupul A pacienții cu complicații pulmonare, grupul B - pacienții fără complicații. Au fost analizate date demografice, teste de laborator, volumul transfuziei de produși sangvini intraoperator, cantitatea totală de soluții cristaloide și coloide administrată, precum și complicațiile pulmonare apărute postoperator. Radiografia pulmonară a fost efectuată de rutină în cazul tuturor pacienților. Rezultate: Studiul nostru a inclus 26 de bărbați (65%) și 14 femei (35%). 23 de pacienți (57.5%) au dezvoltat complicații pulmonare. S-a observat că pacienții din grupul A au beneficiat de o cantitate mare de fluide intraoperator (peste 100ml/kgc) față de cei din grupul B (p=0.02). Transfuzia de plasmă în primul grup a fost mai mare față de grupul B (p=0.05), iar grupul A a primit o cantitate mai mare de soluții cristaloide (p=0.04). Repleția volemică intraoperatorie se corelează cu durata staționării pe secția de Terapie Intensivă (p=0.01) și cu o durată mai lungă de extubare. Scorurile Meld și Meld-Na nu au fost diferite în cele 2 grupuri. Concluzii: Repleția volemică excesivă intraoperatorie se asociază cu apariția complicațiilor pulmonare și cu prelungirea staționării pe secția de Terapie Intensivă.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Goal of study: Fluid management

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Goal of study: Fluid management is one of the key elements for a successful liver transplantation (LT). The aim of this study was to assess the influence of intraoperative fluid management on postoperative pulmonary complications. Material and Methods: We analyzed 40 patients who underwent liver transplantation at Fundeni Clinical Institute between January and April 2014. The patients were divided into two groups: Group A - patients with pulmonary complications, Group B - patients without pulmonary complications. Various data was analysed: demographic data, laboratory results, volume of intraoperative blood and fluid transfusion, intraoperative blood loss and fluid balance, duration of surgery, postoperative pulmonary complications, extubation time and length of PACU stay. Radiographic analysis was standardized in order to assess the presence of pulmonary complications. Results: Our study included 26 men (65%) and 14 women (35%). 23 patients (57.5%) developed pulmonary complications after LT. The study revealed that intraoperative fluid transfusion exceeded 100ml/kg in patients with pulmonary complications compared to those without pulmonary complications. (p=0.02). Plasma transfusion in group 1 was higher than in group 2 (p=0.05) and group 1 received more crystalloid solutions than group 2 (p=0.04). We found that intraoperative fluid balance >45ml/kg correlates with postoperative pulmonary complications (p=0.01), longer PACU stay (p=0.01) and longer extubation time (p=0.04). The Meld and Meld Na scores were not significantly different between the two groups (p=0.26). Conclusion: Excessive intraoperative fluid transfusion is associated with postoperative pulmonary complications, prolonged PACU stay and extubation time.

Prima intervenție chirurgicală fetală deschisă din România - mielomeningocel lombo-sacrat fetal operat în săptămâna 26 de gestație - management anestezic perioperator The first open fetal surgery in Romania (lombo-sacral myelomeningocoele) in the 26th week of pregnancy - perioperatory anaesthesia management

Ani Rahimian Spitalul „Regina Maria”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Odată cu introducerea, în anii 80, a conceptului de făt ca pacient, se ridică și problema diagnosticului și tratamentului afecțiunilor acestuia. Conceptul a evoluat de la diagnosticul prenatal și observarea seriată a feților cu anomalii anatomice, ajungându-se la o nouă ramură a medicinii, medicina materno- fetală. În Izoimunizarea Rh cu hidrops fetal, s-a realizat prima intervenție fetală de succes prin transfuzia de sânge intrauterină, în cordonul ombilical. De atunci și până acum s-au introdus în practică mai multe tipuri de intervenții intrauterine. Intervenția intrauterină se ia în considerare când fătul prezintă leziuni congenitale care îi pot afecta sau compromite funcțiile vitale, ducând la deces sau pot duce la o morbiditate foarte crescută postnatală. Sunt trei tipuri principale de intervenții fetale: 1) Intervenție intrapartum ex utero - ex utero intrapartum treatment (EXIT); 2) Proceduri deschise la jumătatea gestației - midgestation open procedures; 3) Proceduri minim invazive - minimally invasive midgestation procedures. Intervențiile fetale intrauterine prezintă un risc crescut chirurgical și anestezic atât la făt, cât și la mamă. Corectarea unei malformații anatomice in utero prin intervenție chirurgicală deschisă este însoțită de risc chirurgical și anestezic și mai mare. Managementul anestezic perioperator al intervențiilor fetale deschise prezintă elemente care nu se întâlnesc în alte tipuri de

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions intervenții chirurgicale, începând

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

intervenții chirurgicale, începând cu faptul că sunt anesteziați simultan doi pacienți care se află și în interdependență, continuând cu imaturitatea și vulnerabilitatea fătului și alte particularități. În lucrare doresc să evidențiez experiența clinicii noastre în intervențiile intrauterine, prezentându-vă managementul anestezic pentru primul caz de mielomeningocel fetal operat intrauterin în România, prin intervenție chirurgicală deschisă. Intervenția chirurgicală s-a efectuat în Spitalul Regina Maria Băneasa, la data de 05.11.2015, la pacientă cu vârsta gestațională de 26 săptămâni. A avut succes atât din punct de vedere anestezic, cât și chirurgical, nu au existat complicații intra- sau postoperator, iar fătul s-a născut prin operație cezariană la 36 săptămâni de sarcină. În prezent copilul se află în program de recuperare ortopedie și fizioterapie, prognosticul motor este bun, nu prezintă hidrocefalie și nici semne de leziuni cerebrale.

In the 1980’s, with the introduction of the concept of the fetus as a patient, rises the issue of diagnosis and treatment of its afflictions. The concept has evolved from prenatal diagnosis and serial observations of fetuses with anatomical abnormalities, to a new branch of medicine, the materno-fetal medicine. The Rh isoimmunisation with hydropic fetus provides the first successful example of fetal intervention, through blood transfusion in the umbilical cord. Since then, several intrauterine interventions have been done. Fetal surgical intervention is considered when the fetus presents with a congenital lesion that can affect or compromise vital function, leading to death or cause severe postnatal morbidity. There are 3 basic types of surgical interventions: 1) Ex utero intrapartum treatment (E.X.I.T.) ; 2) Midgestation open procedures; 3) Minimally invasive midgestation procedures Fetal surgery has high surgical and anaesthetic risks for the fetus and also for the mother. Correcting an anatomical malformation in utero with open fetal surgery has even a higher anaesthetic and surgical risks. Anaesthetic perioperatory management for the open fetal surgery has elements that are not encountered in other types of surgical procedures, starting with the fact that there are 2 patients simultaneously anaesthetized in interdepending, following with the fetal prematurity and vulnerability and other particularities. In my work, I wish to underline the experience of our clinic in intrauterine fetal surgery, by presenting you the perioperative anaesthetic management of the first fetal open surgery for fetal myelomeningocele in Romania. The surgical intervention was performed on the 5th of November 2015, on a patient in the 26th week of pregnancy. The intervention was a success from both points of view, anaesthetic and surgical. There were no intra- or post-operatory complications and the fetus was delivered by C-section at 36 weeks of pregnancy. Now, the child is following a recuperation schedule, orthopedically and physiotherapy. The motor function prognostic is good, there are no signs of hydrocephaly or brain lesions.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Caracteristica comparativă a

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Caracteristica comparativă a complicațiilor severe ale gripei a(h1n1) 2009 vs 2015 - 2016 Comparative study of severe complications of A(H1N1) from 2009 vs 2015 - 2016

V. Cojocaru, Doriana Cojocaru, Elena Rîmbu, V. Guțan, S. Ursul, A. Botizatu, Iana Cotorcea, Corina Guțium Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Clinica de Anesteziologie și Reanimatologie, Chișinău, Republica Moldova

Material și metode: În studiu au fost incluși 182 pacienți, plasați în clinca ATI cu criterii de ARDS și alte complicații severe ale gripei AH1N1, divizați în 2 loturi: Lotul I - 114 pacienți admiși în TI în 2009, lotul II - 68 pacienți admiși în anii 2015 - 2016. Metode de terapie: terapia respiratorie, antibioterapia, corecția dezechilibrelor homeostazice, terapia eferentă, oxigenarea extracorporeală membranară. Discuții: În anul 2009 gripa a deținut un caracter pandemic, cu morbiditate înaltă și letalitate joasă. Majoritatea pacienților admiși în TI erau de vârstă tânără (35±7 ani), printre ei gravidele au constituit pondere înaltă (22,8%). În anii 2015 - 2016, gripa nu a depășit pragul epidemic, dar numărul complicațiilor și deceselor raportat la numărul bolnavilor a fost relevant mai frecvent decât în 2009. Comorbiditățile la pacienții din lotul I au constituit 25,7%, iar în lotul II 86,9%. În lotul I s-a determinat, la majoritatea pacienților, o stare de hiperactivitate a sistemului imunitar cu un coeficient imuno- reglator scăzut, iar în lotul II o stare de hipoergie caracterizat printr-o depresie a tuturor componentelor sistemului imunitar. Concluzii: Agresiunile biologice noi cu caracter potențial epidemic provoacă un răspuns violent din partea populației umane, manifestate prin hiperactivitatea sistemului imunitar cu complicații severe caracteristice acestui fenomen. Ulterioarele valuri (epidemii) de îmbolnăviri, cauzate de același agent, se caracterizează prin afectarea preponderentă a populației cu statut constituțional somatic compromis pe fondalul unei depresii imunitare coexistente și complicațiile având evoluție severă cu rezultat dramatic.

Material and Methods: The study included 182 patients placed in the ICU with clinical criteria for ARDS and other severe complications of A(H1N1) influenza, divided into 2 groups: the first group - 114 patients admitted to the ICU in 2009, the second group - 68 patients admitted to the ICU in 2015 - 2016. Methods of therapy: respiratory therapy, antibiotics, correction homeostatic imbalances, efferent therapy, extracorporeal membrane oxygenation. Discussion: In 2009 influenza virus had a pandemic character with a high morbidity and low lethality. Most patients admitted to the ICU were young of age (35 ± 7 years), with a high share of pregnant women among them (22.8%). In the 2015 - 2016 epidemic threshold of influenza was not exceeded, but the number of complications and deaths related to the number of patients was more frequent than in 2009. Comorbidities in the Ist group of patients were 25.7% and 86.9% in the IInd group. In the Ist group was determined, in most patients, a hyperactivity of the immune system with a low immuno-regulator coefficient, while in the IInd it was observed a state of hypoergosis, characterized by a depression of all components of the immune system. Conclusions: New biological aggressions with an epidemic potential cause a violent response from the human population which is manifested by a hyperactivity of the immune system with severe complications, typical for this phenomenon. Following epidemic streams of the disease caused by the

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions same agent is characterized by

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

same agent is characterized by predominantly affecting the population with a compromised somatic status against a coexisting immune depression and complications, with severe evolution and dramatic results.

Noradrenalina poate influenţa indexul arterei hepatice la pacienții cu transplant hepatic? Does noradrenaline in the anhepatic phase influence hepatic artery resistive index in patients with liver transplantation?

Grațiela Manga (1), Ecaterina Scărlătescu (2), T. Dumitrașcu (3), Dana Tomescu (2), Gabriela Droc (1) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România (3) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Chirurgie Generală, București, România

Studii recente arată că administrarea de vasopresor sau vasoconstrictor poate influența indexul de rezistivitate (IR), ca rezultat al relației reciproce dintre fluxul arterial și venos. Scopul acestui studiu este de a identifica factorii intraoperatori care influențează IR în postoperatorul imediat. Acest studiu retrospectiv include un număr de 65 de pacienți cu transplant hepatic. În cursul intervenției chirurgicale au fost monitorizate: sângerarea intraoperatorie, transfuzia de produși de sânge, administrarea de factori de coagulare, durata operației și necesarul de medicație vasopresoare intraoperator. Echografia Doppler a fost efectuată în zilele 1,2,3,4,5 postoperator (PO). Analiza statistică a fost efectuată în SPSS 19.0, folosind ecuația Mann-Whitney pentru variabile cantitative cu p<0,05 seminificativ statistic. Studiu a inclus 31 de bărbați (47,68%) și 34 de femei. Scorul MELD(±SD) și MELD-NA(±SD) a fost 16,53 (±6,61), respectiv 19,06 (±6,72). IR nu s-a corelat cu sângerarea intraoperatorie (p=0,768 PO 3, p=0,481 PO 5), necesarul transfuzional (p=0,182 PO 3, p=0,337 PO 5) și factorii de coagulare administrați (p=0,607 PO 3, p=0,979 PO 5). O bună corelație a fost găsită între durata fazei anhepatice și IR în PO 5 (p=0,022) și între necesarul de vasopresor în timpul fazei anhepatice și IR în PO 3 (p=0,025) și POD 5 (p=0,01). IR în postoperatorul imediat a fost influențat de necesarul de noradrenalină în cursul fazei anhepatice. Umplerea adecvată poate reduce necesarul de vasopresor în faza anhepatică și neohepatică și poate reduce complicațiile vasculare arteriale.

Recent studies show that IR are modified by the administration of a vasodilatator or vasoconstrictor stimuli, resulting from portal vein and hepatic artery flow relationship. The goal of this study was to investigate the intraoperative factors that influence IR in the early postoperative period. This retrospective observational study included 65 patients with liver transplantation. During surgery intraoperative bleeding, transfusion of blood derivates, concentrated coagulation factors, anhepatic phase length and vasopressor medication were noted. Doppler ultrasonography was performed intraoperative and in postoperative days (POD) 1,2,3,4,5. Statistical analize was performed in SPSS var. 19.0 using Mann-Whitney test for quantitative variables with p<0,05 statistically significant. Study included 31 men (47,68%) and 34 women. Mean MELD (±SD) and MELDNa (±SD) scores were 16,53 (±6,61) and 19,06 (±6,72). IR did not correlate with intraoperative bleeding (p=0,768 POD 3, p=0,481 POD 5), transfusional requirements (p=0,182 POD 3, p=0,337 POD 5) and coagulation factors administered (p=0,607 POD 3, p=0,979 POD 5). A good correlation was found between anhepatic phase duration and IR in POD 5 (p=0,022) and between noradrenaline dose in anhepatic phase and IR in POD 3 (p=0,025), and POD 5 (p=0,01). IR early after transplantation was influenced by noradrenaline dose

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions in anhepatic phase. Adequate preloade

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

in anhepatic phase. Adequate preloade could reduce vassopresor requirements in the anhepatic and neohepatic phase and reduce postoperative vascular arterial complication.

Beneficiile Ondansetronului asociat anesteziei spinale la gravidele cezarizate. Studiu dublu orb randomizat controlat placebo Ondansetron benefits when given after spinal anaesthesia for C section. Double blind, controlled, randomised study

Lavinia Florentina Rad (1), Ioana Țola (1), Cristina Oana Daciana Teodorescu (2), Alexandra Andreea Gociu (1), P. O. Teodorescu (1) (1) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Oradea, România (2) Spitalul Clinic Municipal, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Oradea, România

Anestezia spinală este metoda anestezică de elecție pentru operația cezariană. Aceasta se asociază frecvent cu hipotensiune și bradicardie și poate avea efecte adverse atât asupra mamei cât și a fătului. Owczuk și colab. au observat că Ondasetron 4mg IV atenuează hipotensiunea. Material și metode: Am efectuat un studiu dublu orb randomizat controlat placebo. Am utilizat un program computerizat ce a împărțit aleator, în 2 grupuri, 52 de paciente programate pentru operație cezariană. Pacientele au prezentat risc anestezic ASA I cu vârstă cuprinsă între 20 și 40 ani. Înainte de efectuarea anesteziei spinale, grupul O (n=26) a primit intravenos 4 mg/2ml Ondansetron, iar grupul S (n=26) a primit 2ml NaCl 0,9%. Toate pacientele au primit ranitidină 1mg/kg IV, metoclopramid 0,4mg/kg IV și au fost prehidratate cu sol Ringer lactat 20 ml/kg/h timp de 30 min. Anestezia spinală s- a efectuat cu bupivacaină hiperbară 0,5% folosind un ac spinal de 27 gauge la nivelul L3-L4. S-a monitorizat TA medie, frecvența cardiacă și necesarul de droguri vasopresoare, precum și frecvența episoadelor emetizante. Rezultate: La pacientele din grupul O s-a redus semnificativ incidența scăderii TA medii, au necesitat doze mai mici de droguri vasopresoare (P=0,009) și s-a redus semnificativ numărul episoadelor emetizante. Concluzie: Admininstrarea de Ondansetron 4 mg cu 5 minute înainte de efectuarea blocului subarahnoidian are efecte benefice, reducând hipotensiunea, necesarul de vasopresoare și discomfortul emetizant la pacientele supuse operației cezariene sub anestezie spinală. Studiul nostru concordă cu alte 10 trialuri controlate randomizate pe 863 de paciente aflate în bazele de date Medline, Embase și Libraria Cochrane.

Spinal anaesthesia is the elective anaesthetic procedure for C section. It is frequently associated with hypotension and bradycardia and can have adverse effects both on the mother and the newborn. Owczuk and associates observed that Ondansetron 4 mg IV attenuates hypotension. Material and Methods: We designed a double blind randomized placebo and controlled study. We used a computerized program that randomized in 2 groups 52 patients programmed for C section. Patients were of ASA I anaesthetic risk with age between 20 and 40 years old. Before initializing spinal anaesthesia, group O (n=26) received 4 mg/2ml Ondansetron and group S (n=26) received 2 ml 0.9% normal saline. All the patients benefited of 1mg/kg iv ranitidine, 0.4 mg/kg iv metoclopramide and had an iv upload with ringer lactate 20 ml/kg/h for 30 minutes. Spinal anesthesia was conducted at L3-L4

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions level using 0.5 % hyperbaric

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

level using 0.5 % hyperbaric bupivacaine using a 27 G spinal needle. We monitored mean arterial pressure, heart rate and the need for vasopressor drugs and the emetic episodes. Results: Patients from group O had a significant reduction in mean arterial pressure drop, needed lower doses of vasopressor drugs (P=0.009) and had fewer PONV. Conclusion: Ondansetron 4 mg IV 5 minutes before spinal anaesthesia has beneficial benefits, reducing hypotension, the need for vasopressor drugs and PONV for patients scheduled for C section under spinal anaesthesia. Our study is in accordance with other 10 controlled randomized trials with 836 patients that we found in Medline, Embase and Cochraine Library database.

Beneficiul utilizării filtrului de adsorbție al citokinelor la pacient cu ARDS sever post infecție AH1N1 - prezentare de caz The benefits of cytokine adsorption therapy in a patient with ARDS and AH1N1 infection - case report

Alexandra Marcu (1), Ana Grigoraș (1), Grațiela Manga (1), Mara Ștefan (1), D. Coriu (2), Sorina Bădeliță (2), C. Stănescu (3), Dana Tomescu (4) (1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Hematologie, București, România (3) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Chirurgie Generală, București, România (4) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România

Introducere: Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) este caracterizat prin instalarea acută a insuficienței respiratorii hipoxemice (cu indice de hipoxemie scăzut) și prezența infiltratelor alveolare bilaterale (excluzând edemul pulmonar cardiogenic sau atelectazia) evidențiate în prima săptămână de la apariția simptomatologiei clinice. Materiale și metode: Prezentăm un caz clinic al unui pacient în vârstă de 72 de ani admis în secția de Terapie Intensivă, diagnosticat cu ARDS sever datorat infecției AH1N1. S-au înregistrat rezultatele investigațiilor paraclinice și evoluția până în momentul transferului din Terapie Intensivă. Rezultate: Pacientul a fost admis în Terapie Intensivă pentru insuficiență respiratorie acută hipoxemică și febră, cu imagine radiologică sugestivă pentru ARDS. A necesitat ventilație mecanică non-invazivă și ulterior intubație orotraheală și ventilație mecanică controlată. Probele biologice au documentat infecție AH1N1. S-a instituit terapie specifică cu antivirale (Oseltamivir) și s-au efectuat proceduri de epurare extracorporeală cu cartuș de adsorbție a citokinelor, ședințe repetate de bronhoaspirație și manevre de recrutare alveolară (inclusiv poziția prone). Evoluția pacientului a fost complicată de apariția multiplelor episoade de suprainfecție bacteriană cu germeni multirezistenți și a șocului septic cu disfuncții multiple de organ. În aceste condiții tratamentul în Terapie Intensivă a fost unul complex. Pacientul a beneficiat de monitorizare invazivă avansată prin analiza undei de puls, ceea ce a permis ghidarea terapiei volemice și a ventilației macanice în funcție de parametri derivați, inclusiv a apei pulmonare extravasculare. Evoluția pacientului a fost favorabilă, cu remisiunea disfuncțiilor de organ, până în momentul transferului din Terapie Intensivă. Concluzii: Managementul ARDS cauzat de o infecție virală impune un tratament complex specific și nespecific. Rata complicațiilor este crescută, cu predominența episoadelor de suprainfecție bacteriană cu germeni multirezistenți, frecvent evoluând cu șoc septic și disfuncții multiple de organ, iar prognosticul este rezervat și rata decesului crescută.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Introduction: The Acute Respiratory

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Introduction: The Acute Respiratory Distress Syndrome (ARDS) is characterized by the development of an acute hypoxemic respiratory failure and the presence of bilateral pulmonary infiltrates (in the absence of evidence for cardiogenic pulmonary edema or atelectasis) within one week of clinical insult or onset of respiratory symptoms. Materials and Methods: We present the case report of a patient of 72 years old, admitted in the Intensive Care Unit (ICU), with the diagnosis of severe ARDS due to AH1N1 infection. There have been recorded all the clinical and paraclinical data and the evolution until the moment of discharge from the ICU. Results: The patient was admitted in the ICU with acute hypoxemic respiratory failure and fever, with suggestive radiologic images for ARDS. Non-invasive mechanical ventilation was initiated, and then orotracheal intubation and controlled mechanical ventilation. The laboratory results confirmed AH1N1 infection. Antiviral therapy was initiated with Oseltamivir. The patient received continuous renal replacement therapies with hemadsorption devices, bronchiolar lavage and recruitment manoeuvres (including prone position). The evolution was complicated with multiple episodes of bacterial superinfection with multidrug resistant bacteria with septic shock and multiple organ dysfunction syndrome. The patient benefited from an advanced invasive monitoring with pulse contour analysis, which guided the volemic therapy and the mechanical ventilation management using the derived parameters, especially the extra vascular lung water index. The evolution of the patient was favourable, with the resolution of organ dysfunctions until the moment of discharge from the Intensive Care Unit. Conclusions: The management of ARDS caused by o viral infection imposes a specific and non-specific complex treatment. The rate of complications is high, with the predominance of bacterial superinfection episodes with multidrug resistant bacteria, usually leading to septic shock and multiple organ dysfunction syndrome. The prognosis is poor and the survival rate is low.

Managementul purpurei trombotice trombocitare şi al disfuncţiei renale post-administrare de gemcitabină la un pacient cunoscut cu duodenopancreatectomie cefalică Management of thrombotic thrombocytopenic purpura and renal dysfunction post- administration of gemcitabine in a patient known with cephalic duodenopancreatectomy

Daniela Andrada Tudor (1), Grațiela Manga (2), Ana Maria Crișan (3), Florina Buica (4), Dana Tomescu

(1)

(1) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă III, București, România (2) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, București, România (3) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Hematologie, București, România (4) Institutul Clinic Fundeni, Secția de Oncologie, București, România

Introducere: Gemcitabina este un antineoplazic indicat ca tratament adjuvant de primă linie în cancerul pancreatic rezecabil. Purpura trombotica trombocitopenica (PTT) apare ca o complicaţie rar întâlnită în literatură ca urmare a tratamentului chimioterapic cu gemcitabină cu o incidență ce variază între 0.015% și 1.4%.

Prezentări orale ● Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions Materiale şi metode: Prezentăm cazul

Prezentări orale Sesiuni Medici Oral presentations ● Physicians sessions

Materiale şi metode: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 39 de ani cunoscut cu duodenopancreatectomie cefalică pentru ampulom vaterian şi chimiotratat timp de 6 luni cu gemcitabină. Pacientul dezvoltă hipertensiune arterială (HTA) severă şi disfuncţie renală post cură de chimioterapie şi este admis de urgenţă pe secţia de Terapie Intensivă (TI) pentru acidoză marcată cu acidemie, hiperlactatemie, insuficienţă respiratorie hipoxemică, trombocitopenie, HTA, disfuncţie renală. Se înregistrează parametrii clinici şi paraclinici şi evoluţia post tratament. Rezultate: La admisia în TI pacientul se prezintă comatos: GSC 3 puncte, hipertensiv (TA=225/118 mmhg), cu insuficienţă respiratorie hipoxemică, disfuncţie renală (cre=2.68 mg/dl,uree=116) trombocitopenie, anemie, ph=6.9, BE=-20, Lac=10mmol/l. Pacientul este reechilibrat hemodinamic şi este detubat la 4 ore postadmisie. Se solicită consulturi interdisciplinare (gastroenterologie, nefrologie, hematologie) şi se stabileşte diagnosticul de PTT post tratament chimioterapic cu gemcitabină. Se iniţiază dializă renală şi tratament specific cu corticosteroizi şi plasmaexchange pentru PTT. După 7 şedinţe de plasmafereză se înregistrează o creştere marcantă a numărului de trombocite. Se menţine disfuncţia renală pentru care necesită dializă renală. Se decide transferul pacientului pe secţia de Hematologie şi revine în TI pentru efectuarea plasmaferezei. Concluzii: PTT-ul asociat gemcitabinei este o complicaţie cu o rată mare de mortaliate şi morbiditate, dar care poate fi recunoscută rapid cu ajutorul datelor clinice şi de laborator. Abordarea multidisciplinară este esenţială pentru managentul terapeutic.

Introduction: Gemcitabine is an antineoplastic agent indicated as first-line adjunctive therapy in resectable pancreatic cancer. Thrombotic thrombocytopenic purpura (TTP) it's a rare complication of chemotherapy with gemcitabine with an incidence ranging between 0.015% and 1.4%. Materials and Methods: We present the case of 39-year-old patient known with cephalic duodenopancreatectomy for carcinoma of ampulla of vater. The patient undergoes 6 months of chemotherapy with gemcitabine and develops severe hypertension and renal dysfunction. The patient is admitted to the Intensive Care Unit (ICU) for marked acidosis, hyperlactatemia, acute hypoxemic respiratory failure (AHRF), hypertension, thrombocytopenia and acute renal failure. We registered the clinical and laboratory parameters an the post treatment evolution. Results: At admission in ICU patient presented comatose: GSC 3 points, TA = 225/118 mmHg, AHRF (SpO2 = 64% ), renal dysfunction (cre=2.68 mg/dl,BUN=116 mg/dl), thrombocytopenia (PLT =) anemia, pH = 6.9, BE = -20, Lac = 10mmol / l. The patient is haemodynamically balanced and extubated after 4 hours from admission. We asked for interdisciplinary check-ups (gastroenterology, nephrology, hematology) and we diagnosed the patient with TTP post gemcitabine chemotherapy. We initiated renal dialysis and specific treatment with corticosteroids and plasmaexchange for PTT. Platlet count begun to rise after 7 sessions of plasmapheresis, but the renal dysfunction still required dialysis. We decided to transfer the patient to the hematology department and to return in ICU for plasmapheresis. Conclusions: TTP associated with gemcitabine is a complication associated with a high rate of morbidity and mortality, but that can be recognized quickly using clinical and laboratory data. The multidisciplinary approach is essential for therapeutic management.

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions Eficiența protocolului standardizat de

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

Eficiența protocolului standardizat de insulinoterapie în terapie intensivă după chirurgia cardiacă adultă la pacienții cu versus fără diabet zaharat The effectiveness of a standardized protocol of insulin therapy in the intensive care unit after adult cardiac surgery in patients with versus without diabetes

Lilia Casîm (1), Elena Fatnic (1), A. Belîi (2), Svetlana Plămădeală (2), V. Savan (1) (1) Spitalul Internațional Medpark, Anestezie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova (2) Institutul de Medicină Urgentă, Catedra Anesteziologie și Reanimatologie nr.1 „Valeriu Ghereg”, Chișinău, Republica Moldova

Introducere: Hiperglicemia şi rezistenţa la insulină sunt frecvente la pacienţii chirurgicali şi în stare critică. Administrarea intravenoasă continuă a insulinei „rapide”, conform unui protocol standardizat, ar avea o eficiență diferită la beneficiarii de intervenție pe cord, suferinzi de diabet zaharat (DZ) vs. cei fără diabet zaharat (non DZ) preoperator. Scopul studiului: Evaluarea complianţei protocolului standardizat de insulinoterapie utilizat și determinarea eficienţei lui la pacienții cu și fără DZ. Materiale şi metode: Au fost analizate datele pacienților beneficiari de chirurgie cardiacă, admiși în UTI în perioada 1 august 2015 - 31 octombrie 2015. Corecția glicemiei s-a efectuat de către asistenta medicală, conform protocolului standardizat, medicul indicând frecvenţa controlului glicemic. Datele prezentate drept medie (95%CI) și [extreme]. Statistică: testul t-Student. Rezultate: Au fost înrolați 46 de pacienți: 12 (26%) - cu DZ și 34 (74%) - fără DZ. Pacienții cu DZ au avut o glicemie semnificativ mai mare la 6 ore (9,6 (7,9 - 11,3) [5,2 - 14,0] vs. 8,5 (7,9 - 9,0) [5,3 - 11,9] mMol/L, p=0,003) și la 12 ore postoperatoriu (8,9 (7,8 - 9,9) [6,4 - 11,3] vs. 7,6 (7,1 - 8,1) [4,9 - 11,5] mMol/L, p=0,001), și un consum sporit de insulină în primele 24 de ore postoperatoriu: (42,2 (35,5 - 48,9) [22,8 - 57,4] vs. 31,8 (28,5 -38,1) [12,2 - 53,5] UI, p=0,003). Aderența la protocol a fost >80% în primele 24 de ore, iar eficiența acestuia a fost mai importantă (17% vs.45%) la pacienții fără DZ. Concluzie: Protocolul standardizat de insulinoterapie postoperatoriu după chirurgia cardiacă s-a dovedit a fi mai eficient la pacienții nediabetici.

Introduction: Hyperglycemia and insulin resistance are common in surgical patients and in critical

condition. The use of continuous intravenous insulin according to a standardized protocol would have

a different effectiveness to patients after cardiac surgery suffering preoperatively diabetes mellitus (DM) versus those without DM. The purpose of the study: To assess the adesion of standardized protocol used and to determine the effectiveness of insulin in patients with and without diabetes.

Materials and Methods: In this study was analyzed data of all patients after cardiac surgery admitted

in ICU between 1 August 2015 and 31 October 2015. The correction of glycemia was performed by the

nurse, according to a standardized protocol. The frequency of glycemic control was prescribed by a doctor. Data are presented as mean (95% CI) and [extreme]. Statistics: Student's t-test. Results: 46 patients were enrolled : 12 (26%) - with DM and 34 (74%) - without DM. Patients with DM had significantly higher blood sugar at 6 postoperative hours (9.6 (7.9 to 11.3) [5.2 to 14.0] vs. 8.5 (7.9 to 9.0) [ 5.3 to 11.9] mMol / L, p=0.003) and at 12 hours (8.9 (7.8 to 9.9) [6.4 to 11.3] vs 7.6 (7 1 - 8.1) [4.9 to 11.5] mmol / L, p=0.001), also a higher consumption of insulin in the first postoperative 24 hours (42.2 (35.5 to 48.9 ) [22.8 to 57.4] vs 31.8 (28.5 to 38.1) [12.2 to 53.5] UI, p=0.003). Adherence to

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions protocol was > 80% in

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

protocol was > 80% in the first 24 hours, and its effectiveness was more important (17% vs.45%) in patients without DM. Conclusion: Insulin therapy according to a standardized protocol after cardiac surgery has been shown to be more effective in non-diabetic patients.

Aderența și eficiența unui protocol standardizat de insulinoterapie în unitatea de terapie intensivă după intervenție cardiacă la adulți Adhesion and efficiency of a standardized protocol of insulin therapy in intensive care unit after adult cardiac surgery

Ecaterina Bodareva (1), Elena Fatnic (1), Victoria Lazari (1), Svetlana Plămădeală (2), A. Belîi (2), V. Savan (1) (1) Spitalul Internațional Medpark, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova (2) Institutul de Medicină Urgentă, Catedra Anesteziologie și Reanimatologie nr.1 „Valeriu Ghereg”, Chișinău, Republica Moldova

Introducere: Gestionarea atentă a hiperglicemiei în unitatea de terapie intensivă (UTI) poate reduce durata spitalizării, morbiditatea și mortalitatea. Variabilitatea glicemiei poate fi controlată mai eficient, dacă se utilizează un protocol standardizat de perfuzare intravenoasă continuă de insulină „rapidă”. Presupunem că eficiența controlului glicemiei este mai bună, dacă aderența față de protocol este înaltă. Scopul a fost evaluarea eficienței protocolului dat în funcție de corectitudinea aplicării lui. Materiale şi metode: Au fost înrolați 46 de pacienți operați pe cord, internați postoperatoriu în UTI a Spitalului Internațional Medpark în perioada 01.08.2015 - 31.10.2015. Controlul glicemiei și aplicarea protocolului standardizat de insulinoterapie au fost efectuate de către asistenta medicală. Obiectivul terapeutic a fost o glicemie inferioară de 7 mMol/L, evitând episoadele de hipoglicemie. Rezultate: Corectitudinea aplicării protocolului la ora 0, 3, 6, 12, 24 și 36 postoperatoriu a fost, respectiv, de 97%, 81%, 86%, 89%, 82% și 69%. Complementar, pentru orele 3, 6, 12, 24 și 36 postoperatoriu, protocolul a fost eficient în 30%, 21%, 34%, 36% și 44% din cazuri. Protocolul a fost respectat totalmente la toate orele de verificare în 48% din cazuri. Nu au fost constatate diferențe în eficiența controlului glicemic la aplicarea corectă vs. incorectă a protocolului. Concluzii: Cu toate că rata utilizării corecte a protocolului a fost relativ înaltă, variabilitatea corectitudinii pe parcursul zilei, precum și eficiența lui redusă în menținerea glicemiei-țintă, impune modificarea parametrilor de prescripție la specificul pacientului operat pe cord.

Introduction: Careful management of hyperglycemia in the intensive care unit (ICU) may reduce length of hospital stay, morbidity and mortality. Variability in glucose levels can be controlled more effectively by using a standardized protocol with continuous infusion of intravenous insulin. We suppose that the glycemic control is better, if adhesion to the protocol is high. The aim was to assess the effectiveness of the protocol given by the correctness of its application. Materials and Methods: Enrolled 46 patients after adult cardiac surgery hospitalized in the ICU of Medpark International Hospital between 01.08.2015 and 31.10.2015. Glycemic control and application of standardized protocol with insulin were performed by the nurse. Therapeutic target blood sugar was lower than 7 mMol /L, avoiding episodes of hypoglycemia.

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions Results: Adhesion to the protocol

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

Results: Adhesion to the protocol at 0, 3, 6, 12, 24 and 36 after surgery were, respectively, 97%, 81%, 86%, 89%, 82% and 69%. Also, for the post operative hours: 3, 6, 12, 24 and 36, protocol was effective in respectively 30%, 21%, 34%, 36% and 44% of cases. The protocol was fully respected at all times of the verification in 48% of cases. There were no differences in efficiency of glycemic control in correct versus incorrect application of protocol. Conclusions: Although the rate of correct use of the protocol was relatively high, variability of accurancy throughout the day and reduced his effectiveness in maintaining blood glucose target requires changing in the parameters of prescription to the specific patient after cardiac surgery.

Importanţa kinetoterapiei precoce la pacientul cu arsuri cutanate The importance of early physical therapy for patients with skin burn injuries

R. I. Achimescu (1), Simona Florentina Fotache (1), Andreea Mihaela Stroi (1), Alexandrina Andreescu (1), Anca Cîrjeu (2), D. Corneci (1) (1) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Bucureşti, România (2) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, Bucureşti, România

Obiective: Recuperarea pacientului ars prin kinetoterapie precoce care urmărește diminuarea efectelor adverse - contracturi, cicatrici, menţinerea mobilităţii, a independenţei funcţionale şi a unui psihic bun. Material și metodă: În această lucrare vă prezentăm experienţa noastră cu 12 pacienţi cu arsuri complexe (grad II/III, 15% - 60% suprafaţă corporală, din care opt cu arsuri de căi aeriene superioare şi inferioare) îngrijiți pe o perioadă de două luni în Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență Elias. Succesul kinetoterapiei la supraviețuitorul cu arsuri presupune participarea unei echipe multidisciplinare încă din prima zi. Recuperarea precoce s-a bazat pe managementul postural, mobilizări pasive/active, posturări anti-contracturi şi împotriva deformităţilor, fixarea de atele, îngrijirea cicatricilor, întinderi şi mobilizare precoce. Pacienţii au fost evaluaţi la admisie, externare, o lună şi trei luni de la ieşirea din spital. Rezultate: La momentul externării din secţia de Terapie Intensivă nici unul dintre aceştia nu prezentau complicaţiile asociate imobilizării prelungite şi leziunilor de arsură, ci îmbunătăţirea statusului funcţional, a mobilităţii, coordonării, forţă musculară şi cicatrici cheloide, dar cu păstrarea amplitudinii articulare. Concluzii: Această experienţă, chiar dacă limitată pe un număr mic de pacienţi cu arsuri însă cu rezultate bune privind contracturile, îmbunătăţirea mobilităţii articulare, a forţei musculare şi aspectului cosmetic, susține importanța kinetoterapiei precoce la pacientul ars. Recuperarea acestor pacienţi este anevoioasă şi de durată, implicând o echipă multidisciplinară şi participarea activă a pacientului.

Aims: The rehabilitation of the burn patient during the acute phase is to minimise the adverse effects i.e. contracture and scarring, mobility, functional ability and psychological health. Material and Methods: This paper presents our experience with 12 patients with complex burns (grade II and III, 15% - 60% of body surface, eight burns of the upper and lower airways) admitted to our Intensive Care Units, Elias Emergency University Hospital over a two month period. The successful rehabilitation of the burn survivor requires a multi-disciplinary team from the 1st day. The early therapy

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions was focused on postural management,

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

was focused on postural management, active/passive range of motion, anti-contracture and antideformity positioning, splinting, early mobilization, stretching and management of the scars. Patients were evaluated at admission, discharge, one and three months from discharge. Results: At the time of discharge none of our patients presents any of the complications associated with prolonged immobilization and burns. We had improvement in range of motion, functionality, coordination, muscle force, decrease of keloids scars. Conclusions: Although a small number of patients, our experience reconfirms the importance of physical therapy and splinting after a burn injury. We achieved good results in preventing contracture, improving range of motion, muscle force and good cosmetic results. Rehabilitation is a lengthy process which involves a continuum of care, multidisciplinary team and the full participation of the patient.

Scorul OMEGA-RO, calcul informatizat în A.T.I. Institutul Regional de Oncologie, Iași OMEGA-RO score calculation computerized I.C.U. Regional Institute of Oncology, Iași

Elena Iacob, Luminița Popeanu, Ioana Grigoraș Institutul Regional de Oncologie, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Introducere: Aprecierea cantității și complexității activității secțiilor de anestezie și terapie intensivă se face pe baza scorului OMEGA-RO prevăzut în ORDINUL nr. 1500 din 24 noiembrie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de anestestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare. Obiective: Informatizarea calcului scorului Omega. Material și metodă: Pentru calculul acestui scor s-a conceput un modul în cadrul programului medical informatic folosit în unitatea noastră care are la bază realizarea unei codificări între actele și manevrele medicale ce compun scorul OMEGA și CODURILE AUSTRALIENE de raportare a procedurilor medicale. Scorul OMEGA-RO se bazează pe înregistrarea a 48 de acte terapeutice notate de la 1 la 10 puncte Omega și repartizate în 3 categorii. Scorul se calculează la sfârșitul spitalizării și este egal cu suma punctelor din fiecare categorie. Rezultate: Din 1 ianuarie 2016 calculul scorului OMEGA-RO se face automat, astfel încât la externarea pacientului și închiderea dosarului electronic al acestuia, programul calculează și afișează în raportul anual valoarea scorului pentru acel pacient. Grație acestui modul a fost posibilă rularea retroactivă a datelor din anul 2015, calcularea scorului pentru acest an și raportarea la timp a datelor către Ministerul Sănătății. Concluzii: Buna colaborare cu echipa sistemului informatic integral și munca în echipă a permis rezolvarea cu ușurință a unei sarcini ce ar fi însemnat o muncă titanică de culegere manuală a datelor din dosarele pacienților în forma tipărită. Acest tandem între personalul medical și specialiștii IT constituie cheia succesului pentru realizarea planului național de informatizare a sistemului medical în România.

Introduction: Finding quantity and complexity of the business sections of anaesthetics score is based on OMEGA-RO provided in the Order nr. 1500 of 24 November 2009 on approval of the organization and operation of sections and departments and intensive care units. Objectives: Computerization Omega score calculation.

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions Material and Methods: In order

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

Material and Methods: In order to calculate this score a module was designed within the medical informatics program used in our unit which is based on achieving medical coding between acts and manoeuvres that compose the score OMEGA CODE Australian reporting medical procedures. OMEGA- RO score is based on the recording of medium 48 therapeutic acts marked from 1 to 10 points and divided into three Omega categories. The score is calculated at the end of hospitalization and is equal to the sum of points in each category. Results: From January 1, 2016 OMEGA-RO score calculation is done automatically, so when a patient is discharged from the hospital and its electronic file is closed, the program calculates and displays the final score in the annual report for that patient. With this module it was possible to run the retrospective data from 2015, calculate the score for this year and timely report the data to the Ministry of Health. Conclusions: Good collaboration with the IT team and the teamwork allowed to easily solve a task that would have been a titanic work of manual data collection from patient records in printed form. This tandem between medical staff and IT specialists is the key to success for achieving national plan for computerization of medical system in Romania.

Anestezia fetală - experiență inedită pentru asistentul de anestezie terapie intensivă Fetal anaesthesia - a special experience for the ICU nurse

Cătălina Sârbu, Cătălina Fierbântu, Ani Rahimian Spitalul Regina Maria, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Prezentăm implicarea echipei de anestezie într-o intervenție chirurgicală specială, respectiv chirurgie fetală la o pacientă în săptămâna 26 de sarcină, al cărei făt prezenta mielomeningocel rupt. Mioelomeningocelul este una dintre cele mai severe forme de spina bifida și este caracterizat prin defecte de închidere la nivelul pielii, vertebrelor și meningelui care lasă expusă măduva către lichidul amniotic. Copiii care se nasc cu acest defect vor avea disabilități severe precum paralizia memebrelor inferioare, lipsa controlului asupra reflexelor de micțiune și defecație. Intervenția chirugicală de închidere precoce, încă din viață intrauterină, a acestui defect, crește șansele copilului de a avea tulburări neurologice cât mai mici. Anestezia pentru această intervenție este deosebit de specială, avem 2 pacienți care au necesități diferite de anestezie, intranestezic se au în vedere multiple obiective dintre care menționăm:

menținerea homeostaziei materne în condiții de tocoliză intraoperatorie și postoperatorie agresivă, menținerea homeostaziei fetale, prevenția infecției intraamniotice, a sângerării masive și a tulburărilor de coagulare, prevenția nașterii premature.

We are presenting anaesthesia team involvement in a very special surgical procedure, respectively open fetal surgery in a patient 26 weeks pregnant, whose fetus had ruptured myelomeningocele. Myelomeningocele is the most severe form of spina bifidus and is characterized by closing defects on skin, vertebrae and meninges that leaves the spine open to the amniotic fluid. Babies born with this defect will have disabilities such as lower limbs paralysis, lack of control over reflexes of micturition and defecation. Surgical procedure for early closer of defect, since intrauterine life, will increase the chances for a better neurological outcome. Anaesthesia for this procedure is very special, we have two patients with different anaesthetic needs, and multiple anaesthetic objectives, such as: maintaining maternal homeostasis in a state of aggressive

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions intra- and postoperative tocolysis,

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

intra- and postoperative tocolysis, maintaining fetus homeostasis, prevention of infection, of heavy bleeding and coagulopathy, prevention of premature labor.

Managementul nou născutului cu atrezie de esofag The management of newborns with esophageal atresia

Florentina-Daniela Turcu, Ielena Peter Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Timișoara, România Numărul crescut al nou născuților cu atrezie de esofag din ultimii doi ani cu adresabilitate către clinica noastră a determinat o atenție sporită către îmbunătățirea tratamentului. Obiectiv: Un management corect (chirurgical, terapeutic și de nursing) influențează pozitiv rata de supraviețuire a nou născutului cu atrezie de esofag. Material și metodă: Studiul s-a efectuat pe două loturi: A - 15 pts (internați în perioada 2002 - 2012) și B - 12 pts (2013 - februarie 2016) cu atrezie de esofag. Atrezia de tip III B a fost preponderentă în cele două loturi. S-au analizat comorbiditățile, tehnica chirurgicală, numărul de zile de ventilație mecanică, staționarea în terapia intensivă și particularitățile antibioterapiei. Rezultate: Complicațiile apărute în ambele loturi au fost de natură chirurgicală: dezunirea anastomozei, infecții de plagă, fistulă bronșică, complicații asociate ventilației mecanice, precum și incidente legate de îngrijirea pacientului (suprimarea accidentală a gastrostomei). De asemenea, antibioterapia administrată pacienților din lotul B a fost mai bine corelată cu rezultatele bacteriologice. Totodată rata de staționare în terapia intensivă a fost mai lungă la pacienții din lotul B. Așadar, o diferența semnificativă s-a observat între rata de supraviețuire dintre loturi (55% lot A, versus 91.6% lot B). Concluzii: Îmbunătățirea tehnicii chirurgicale (prin efectuarea anastomozei termino-terminale per primum), a antibioterapiei și a nursingului, împreună cu evoluția aparaturii de terapie intensivă, a determinat creșterea ratei de supraviețuire.

The increased number of newborns with esophageal atresia that were addressed in our clinic in the last two years demanded a greater focus on improving the treatment. Hypothesis: Employing correct surgical, therapeutic and nursing approaches will influence positively the survival rate of newborns with esophageal atresia. Materials and Methods: The study was performed on two lots of patients: Lot A - 15 pts (hospitalized in the period 2002 - 2012), and lot B - 12 pts (2013 - February 2016), all diagnosed with esophageal atresia. Type III B atresia was predominant in both lots. Several aspects were analysed such as comorbidities, surgical technique, the number of days on mechanical ventilation, the stationing in intensive care and the particularities of the antibiotic therapy. Results: The complications that occurred in both lots were of surgical nature, such as: leakage of the anastomosis, wound infections, bronchial fistula, complications associated with mechanical ventilation and patient care incidents (accidental removal of gastrostomy). The antibiotic therapy administered to lot B was better correlated with the bacteriological results, and the time spent in the intensive care unit was prolonged. The outcome showed a significant difference in survival rates between the lots (55% on lot A, versus 91.6% on lot B).

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions Conclusion: Improving the surgical

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

Conclusion: Improving the surgical technique (by performing termino-terminal anastomosis per primum), the antibiotic therapy and the nursing, along with the evolution of intensive care equipment, determined a substantial increase in survival rate.

Pacientul cu arsuri majore - impactul psihic asupra asistenţilor medicali dintr-o secţie de Terapie Intensivă multidisciplinară The patient with major burns - psychological impact on nurses in a multidisciplinary Intensive Care Unit

Ioana-Antoanella Mazilu, Alexandrina Andreescu, Teodora Zamfirescu, D. Corneci Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, Bucureşti, România

Pacientul cu arsuri majore reprezintă o provocare din punct de vedere al complexităţii managementului acestuia. Tratamentul acestei mari urgenţe chirurgicale este continuu şi susţinut pe toată perioada de evoluţie a arsurii. În urma evenimentului tragic de la Clubul Colectiv, în Secţia Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgenţă „Elias”, Bucureşti au fost admişi 12 pacienţi cu arsuri majore, rata mortalitaţii fiind de 0%. Scopul studiului: Evaluarea impactului psihic asupra asistenţilor medicali dintr-o secţie de terapie intensivă multidisciplinară prin prisma nursing-ului pacientului cu arsuri majore. Metodologie: Studiul este observaţional, retrospectiv, de cohortă, având ca instrument de cercetare chestionarul aplicat grupului ţintă reprezentat de asistenţii medicali din Secţia Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgenţă „Elias”, Bucureşti, aceştia fiind împărţiţi în două grupuri în funcţie de vechime - grupul A >5 ani şi grupul B<5 ani. Rezultate: Din grupul A, 91% au considerat că au fost afectaţi în acea perioadă, doar 55% din grupul B (p=0,43), din grupul A, 92% au considerat experienţa ca fiind benefică în dezvoltarea profesională, doar 36% din grupul B (p=0,16). Nici un asistent medical din grupul A nu ar dori să lucreze într-o terapie cu specificul-Arsuri Majore, pe când 18% din grupul B ar dori să profeseze în această ramură (p=0,16). Concluzie: Complexitatea nursing-ului pacientului cu arsuri majore a avut un impact emoţional, psihic şi fizic deosebit asupra asistenţilor medicali.

The patient with severe burns represents a major challenge in terms of the complexity of its management. The treatment of this great surgical emergency is continuous and sustained throughout the evolution of the burn. Following the tragic incident in the “Colectiv” Club, were admitted to the Intensive Care Unit (ICU) of “Elias“ Emergency University Hospital” 12 patients presenting major burns. The mortality rate was 0%. Objective: Assessment of psychological impact on nurses in a multidisciplinary ICU, through observing the nursing of the patient with major burns. Materials and Methods: Observational, retrospective, cohort study with the questionnaire as a research tool, applied to the target group, represented by the nurses of Intensive Care Unit of “Elias” Emergency University Hospital, who were divided into 2 groups based on seniority - group A >5 years and group B <5 years. Results: In group A, 91% felt that they were emotionally affected during that time, while in group B, only 55% felt this way (p=0.43). In group A, 92% considered as beneficial in the professional development, and only 36% from group B (p=0.19). No nurse in group A would like to work in an ICU with major burn specifics, while in group B, 18% would like to practice in this branch (p=0.16).

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions Conclusions: The complexity of the

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

Conclusions: The complexity of the nursing of the patient with severe burns had a great emotional, psychological and physical impact on the nurses.

Infecțiile nosocomiale - ignoranță, frică sau prejudecată?! Nosocomial infections - ignorance, fear or prejudice?!

Daniela Adriana Boancă, Ioana Grigoraș Institutul Regional de Oncologie, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Introducere: În pofida progreselor teoretice și practice din medicina contemporană, infecțiile nosocomiale continuă să reprezinte o problemă stringentă medicală și economică. Tabloul clinic grav, cu potențial epidemiologic indutabil, duce la prelungirea perioadei de spitalizare, creșterea semnificativă a costurilor de îngrijire, decalarea reluării activității profesionale și reintegrarea în viața socială cotidiană. Obiective: Studiul a fost retrospectiv asupra cazurilor de infecții nosocomiale identificate, raportate și analizate în cadrul IRO Iași în anul 2015. Materiale și metodă: Datele au fost obținute în urma analizei pe un număr de 12765 pacienți cu internare continuă în IRO Iași pe secțiile Hematologie, Chirurgie I și II, Oncologie Medicală, Radioterapie și Îngrijiri Paleative, iar 4282 au tranzitat în secția ATI. Studiul a fost retroactiv și cuprinde toți pacienții internați în perioada ianuarie - decembrie 2015. În cursul anului 2015 au fost declarați și identificați prin studiul foilor de observație un număr de 74 de infecții nosocomiale, pe baza definiției de caz standard, conform ORDINULUI NR. 916 din iulie 2006 și a datelor menționate în dosarul pacientului:

27 cazuri în cadrul secției Chirurgie I, 19 cazuri în cadrul secției Chirurgie II, 11 cazuri în cadrul secției Hematologie, 7 cazuri în cadrul secției ATI, 3 cazuri în cadrul secției de Chirurgie Plastică, 3 cazuri în cadrul secției de Radioterapie, 2 cazuri în cadrul secției de Chirurgie Toracică, 1 caz în cadrul secției de Îngrijiri Paliative, 1 caz în cadrul secției de Oncologie Medicală. Rezultate: Din analiza s-au constatat următoarele: vârsta, boala de bază, rezultatele bacteriologice, curba febrilă, simptomatologie, consum de antimicrobiene, durata de spitalizare, complexitatea planului terapeutic, respectarea/nerespectarea protocoalelor de Precauțiuni Universale, aceștia fiind factori majori în apariția infecțiilor nosocomiale. Concluzii: Infecțiile nosocomiale sunt factori care agravează starea clinica a pacientului, mai ales la pacientul oncologic, crescând costurile de îngrijire, durata de spitalizare și tratament. Infecțiile nosocomiale au o frecvență mult peste cea raportată oficial. Este imperios necesară conștientizarea imporțantei identificării, raportării și individualizării măsurilor ce se impun pentru diminuarea acestui fenomen, ținând cont de impactul major asupra societății.

Introduction: In spite of the progress in the theoretical and practical training in medicine, contemporary nosocomial infections continue to represent a medical and economical problem. The serious clinical picture, with indutabil epidemiological potential, leads to the extension of the period of hospitalization, a significant increase in the cost of care, significant delay in the resuming of the professional activity and reintegration in the social life. Objectives: The study was a retrospective review of the cases of nosocomial infections identified, reported and analyzed in IRO Iași in 2015.

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions Materials and Methods: Data have

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

Materials and Methods: Data have been obtained from the analysis on a number of 12765 patients with continuous admittance in Iasi IRO in the departments of Hematology Surgery I and II, Oncology, Medical radiotherapy and Paleative Cares and 4.282 in transit at the Area Intensive Care. The study was retroactive and includes all admitted patients in the period January to December 2015. In the course of the year 2015 there have been declared and identified by studying the observation sheets a number of 74 nosocomial infections on the basis of the definition of the event, the standard in accordance with Order No 916 of July 2006 and of the data referred to in patient file: 27 Cases in the department of Surgery I, 19 Cases in the department of Surgery II, 11 Cases in the department of Hematology, 7 Cases in thedepartment of Area Intensive Care, 3 Cases in the department of Plastic Surgery, 3 Cases in the department of Radiotherapy, 2 Cases in the department of Thoracic Surgery, 1 Cases in the department of Palliative Care, 1 Cases in the department of Medical Oncology. The results: Through the analysis the following facts were established: age, disease, bacteriological results, fever curve, symptomatology, consumption of antimicrobials, duration of hospitalization, the complexity of the therapeutic plan, compliance/failure to comply with the protocols on Universal Precautions, these being a major factor in the occurrence of nosocomial infections. Conclusions: Nosocomial infections are factors that aggravate the patient's clinical condition, especially the patient in oncology, increasing the costs of the care, the duration of the hospitalization and treatment. Nosocomial infections have a frequency over the reported journal. It is imperative to create awareness regarding the importance of identification, reporting and individual action to be taken in order to diminish this phenomenon, taking into account the major impact on society.

Formarea profesională - între obligație și necesitate Professional training - between constraint and necessity

Loredana Țuțuianu, Luminița Popeanu, Ioana Grigoraș Institutul Regional de Oncologie, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Formarea profesională reprezintă totalitatea activităților de pregătire teoretică și practică desfășurate în vederea dobândirii și îmbunătățirii nivelului de cunoștinte, abilități și aptitudini profesionale. Formarea profesională continuă, obligatorie, este stipulată în Ordonanța de Urgență nr. 144 din 28 octombrie 2008 (actualizată). Obiective: Analiza activităților de Educație Medicală Continuă la care au participat asistenții medicali din Secția ATI a IRO Iași, precum și analiza impactului asupra asistenților participanți. Material și metodă: Au fost evaluate cantitativ participările asistenților medicali din Secția ATI a Institutului Regional de Oncologie Iași la cursurile de formare profesională desfășurate în anul 2015, iar analiza impactului s-a făcut cu ajutorul unui chestionar în care li s-a cerut participanților să-și prezinte opinia cu privire la utilitatea teoretică și practică a noțiunilor dobândite. Rezultate: Cei 61 de asistenți medicali ai secției noastre au participat la un număr de șapte cursuri organizate de Institutul Regional de Oncologie Iași și un curs organizat de Academia de Științe Medicale. Opinia asistenților medicali privind impactul teoretic al acestor cursuri arată că majoritatea consideră valoroasă achiziția teoretică, iar opiniile privind aplicabilitatea practică sunt variabile în funcție de tema cursului. Concluzii: Formarea profesională, dincolo de aspectul obligatoriu, stipulat de lege, reprezintă o

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions componentă absolut necesară în

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

componentă absolut necesară în pregătirea asistenților medicali, răspunzând nevoii de reînnoire permanentă a cunoștiințelor medicale ce duce la creșterea performanțelor profesionale și a gradului de satisfacție la locul de muncă.

Introduction: Continuous medical education (CME) refers to all theoretical and practical activities undertaken to improve the acquisition and level of knowledge and professional skills. Continuous medical education is mandatory and it is stipulated in the law no. 144/28 October 2008. Objectives: The analysis of Continuous Medical Education activities involving nurses in Anaesthesia and Intensive Care Unit, Regional Institute of Oncology, Iasi and its impact on their professional skills. Materials and Methods: We assessed training courses attended by ATI nurses during 2015 and we analyzed their impact using a questionnaire regarding the usefulness of acquired theoretical and practical knowledge. Results: A number of 61 nurses attended 7 courses organized by the Regional Institute of Oncology, Iași and one course organized by the Academy of Medical Sciences. Nurses’ opinion on the impact of these courses shows that the majority considers important the acquisition of theoretical knowledge, while the opinions on practical applicability vary depending on course subject. Conclusions: Continuous medical education, beyond its compulsory, law stipulated feature, is an indisputable necessity, covering the need for permanent renewal of medical knowledge, leading to increased professional performance and work satisfaction.

Empatia - noua competență profesională. Empatia - o privire spre suflet Empathy - the new professional competence. Empathy - a window to the soul

Tereza Ghiurca, Luminița Popeanu, Ioana Grigoraș Institutul Regional de Oncologie, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Introducere: Conform indicațiilor Organizației Mondiale a Sănătății, îngrijirea bolnavilor oncologici trebuie să fie complexă și interdisciplinară și să implice asistență medicală, asistență psihologică și, nu în ultimul rând, asistență spirituală. Această îngrijire interdisciplinară are drept scop „evaluarea și tratarea impecabilă a durerii și a altor probleme fizice, psiho-sociale și spirituale” (OMS, 2002). În cazul bolnavului oncologic, nu va fi tratată doar boala ca atare, ci pacientul său, mai bine spus, persoana umană în toată complexitatea ei. Obiective: Aprecierea capacității empatice a personalului medical din Clinica ATI IRO IAȘI. Material și metodă: S-a distribuit un chestionar având 10 întrebări cu câte 3 variante de răspuns, la un număr de 90 de cadre medicale din secția ATI. 66 persoane au răspuns întrebărilor. Rezultate: Toți respondentii par să știe ce înseamnă empatia, dar 3% dintre aceștia consideră că nu este prea importantă în relația cu pacienții și alți 3% declară că le este greu să-și exprime empatia, deși recunosc importanța ei. Toți respondenții cred în efectele benefice ale empatiei față de pacienți, deși 42,4% s-au declarat a fi rareori influențați de starea de spirit a celorlalți. 6% dintre ei nu sunt siguri dacă empatia ține de religie sau nu. Concluzie: Rezultatul chestionarului a pus în evidență necesitatea însușirii și dezvoltării empatiei ca o componentă profesională, în fața dorinței pacientului de a avea alături persoane față de care să-și exprime temerile și preocupările. Empatia nu este o tehnică ce trebuie utilizată față de pacient, ci un

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions proces, un mod de a

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

proces, un mod de a fi în relație cu ceilalți aflați în nevoie. Empatia se poate exprima în multe moduri, în special prin limbajul non-verbal. Prin urmare, orice acțiune poate fi făcută cu empatie, dragostea pentru ceilalți, se poate transmite prin orice mișcare, prin orice sclipire, privire și prin cea mai fină mimică a feței.

Introduction: According to World Health Organization guidelines, the experience of caring for an oncologic patient is an awareness of the fact that such care is an interdisciplinary approach involving medical, psychological and, not least, spiritual assistance. This interdisciplinary care aimed at "impeccable assessment and treatment of pain and other physical problems, psychosocial and spiritual" (WHO, 2002). In oncologic patients, not just the disease should be treated, but the patient or, better said, the human person in all its complexity. Objectives: Findings regarding the empathic capacity of medical staff from ATI IRO Iași. Material and Methods: We distributed a questionnaire with 10 questions, each one with 3 possible answers, to a number of 90 healthcare professionals from ICU ward. From 66 persons we received feedback. Results: All responders seem to know what empathy means, but 3% of them consider it not very important in relationship with the patients and other 3% of them find it difficult to express empathy, although they recognize its importance. All responders believe in the beneficial effects of expressing empathy to the patients, although 42.4% declared themselves to be seldom influenced by the mood of the others, 6% of them are not sure if empathy is something religiously related or not. Conclusion: The results of the questionnaire revealed the necessity of acquiring empathy as professional competence in response to the patients’ desire to have in front of them persons to whom to express their fears and concerns. Empathy is not a technique to be used, but a process, a way of being in relationship with others in need, which may be expressed in many ways, particularly through non- verbal language. Therefore, any action can be done with empathy and the love for the others can be expressed by words, by body language or by the finest pantomime face.

Reacții adverse transfuzionale Adverse events of blood transfusion

Maricica Țucă, Luminița Popeanu, Ioana Grigoraș Institutl Regional de Oncologie, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Iași, România

Introducere: Utilizarea clinică a hemotransfuziilor ne convinge că această metodă de tratament nu este întotdeauna inofensivă. Hemotransfuziile reprezintă un transplant de țesut lichid viu care necesită o vigilență sporită pentru a preveni și depista la timp efectele adverse, ce țin de transfuzia sângelui și componentelor sanguine. Obiectiv: Evaluarea reacțiilor adverse transfuzionale la sângele și derivatele sanguine administrate în Institutul Regional de Oncologie Iași în anul 2015. Material și metodă: Studiu retrospectiv desfășurat în Institultul Regional de Oncologie Iași pe 12 luni (1.01 - 31.12.2015) cu extragerea din baza de date a Unității de Transfuzie Sanguină a Institutului Regional de Oncologie Iași a numărului de unități de sânge transfuzate, a numărului de pacienți transfuzați și a numărului de evenimente transfuzionale.

Prezentări orale ● Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions Rezultate: S-au identificat un număr

Prezentări orale Sesiuni Asistenți Oral presentations ● Nurses sessions

Rezultate: S-au identificat un număr de 4252 de unități de sânge și 5671 derivate administrate la un număr de 1082 pacienți, dintre care 758 politransfuzați. S-au înregistrat un număr de 30 de evenimente posttransfuzionale minore și zero evenimente tansfuzionale majore. Concluzii: Frecvența mare a pacienților politransfuzați impune măsuri de precauție luate pretransfuzional în funcție de patologia pacientului și de istoricul transfuzional al acestuia. Micrometoda de determinare a compatibilității este considerată cea mai importantă componentă de securitate pentru depistarea anticorpilor iregulari. În acest mod putem preveni imunizarea pacienților și reducerea reacțiilor adverse hemolitice transfuzionale. Respectarea procedurilor de lucru este foarte importantă pentru evitarea accidentelor transfuzionale și a reacțiilor adverse severe.

Introduction: The clinical use of blood transfusion demonstrates that this treatment is not harmless. Blood transfusion represents a transplant of liquid live tissue and mandates for an increased attention in order to prevent and early detect its adverse effects. Objective: To evaluate the blood and blood products adverse events recorded in the Regional Institute of Oncology, Iași during 2015. Material and Method: A retrospective study was performed in the Regional Institute of Oncology, Iași during a 12 months period (1.01 - 31.12.2015) by extracting data from the Transfusion Unit database:

the number of transfused blood units, of patients receiving blood transfusions and the number of transfusional events. Results: We identified that a 4252 blood units and 5671 blood products units were given to 1082 patients, including 758 patients with repeat transfusions. We recorded 30 minor posttransfusional events and no major transfusional event. Conclusion: The high frequency of multiply transfused patients imposes cautions before the transfusion according to patient’s pathology and to his transfusional history. The compatibility testing is the most important component of transfusional security in order to assess irregular antibodies. In this manner we can prevent patient’s immunization and we can reduce hemolytic adverse reactions. Following the recommended procedures it is possible to avoid transfusional events and severe adverse reactions.

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters Efectele tardive ale contuziei de cord la un pacient supus osteosintezei transpediculare la

Efectele tardive ale contuziei de cord la un pacient supus osteosintezei transpediculare la 5 nivele pentru traumatism al coloanei vertebrale toracice Delayed effects of cardiac concussion in a patient undergoing transpedicular stabilization of 5 thoracic levels spine trauma

Iana Cotorcea (1), Corina Guțium (1), V. Guțan (2), S. Ursul (2), A. Botizatu (3), Doriana Cojocaru (2), A. Bodiu (4), V. Cojocaru (2) (1) Spitalul Clinic Republican, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova (2) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, Chișinău, Republica Moldova (3) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă I, Chișinău, Republica Moldova (4) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Secția de Neurochirurgie, Chișinău, Republica Moldova

Contuzia (comoţia) cardiacă (miocardică) este o formă de traumatism cardiac închis care are puţine semne clinice specifice. În aceste cazuri durerea toracică este o manifestare clinică frecvent întâlnită, însă originea ei este dificil de stabilit, dat fiind faptul că ea poate avea numeroase surse extra-cardiace. De asemenea, contuzia cardiacă nu are semne specifice care pot fi determinate prin metode de laborator sau la investigaţii paraclinice, iar la examenul anatomo-patologic deseori nu se găsește nimic semnificativ. În acest context, un pacient cu contuzia gravă a cutiei toracice, îndeosebi după o perioadă de timp (1-2 luni) de la momentrul traumei, poate prezenta multiple „surprize dramatice” în timpul unei anestezii, indiferent pentru care patologie este supus intervenţiei. Caz clinic: Pacientul M, 72 de ani, două luni după traumatism asociat, catatraumatism: TVM închis, amielic, perioadă subacută; fractură vertebrală Th10-Th11 cu dislocare Th10 spre dreaptă; fracturi ale coastelor Th10, Th11, Th12; contuzia pulmonului drept. Pleurezie postraumatică pe dreaptă, s-a solicitat anestezie pentru fixare transpediculară a coloanei vertebrale pe 5 nivele. Monitoring preoperator: Tas,Tad,Tam, FCC, coagulogramă, analiză biologică a sângelui şi urinei, ionogramă, EKG, Ecodopller, radiografie pulmonară, CT toracic. La inducţie pacientul a prezentat hipotensiune severă (60 şi 30 mmHg), bradicardie, dereglări severe de ritm şi conducere (exrasistole vetriculare în salve, bigiminie). S-a suspectat contuzie cardiacă. Intervenţia chirurgicală a fost sistată. Ulterior s-a efectuat o pregătire preoperatorie ţintită. Peste 15 zile pacientul a fost supus osteosintetezei traspediculare (durata intervenţiei 9 ore), evoluţie favorabilă.

Myocardial concussion is a form of closed cardiac trauma that has few specific clinical signs. In these cases, chest pain is a frequent clinical manifestation, but its origin is difficult to determine, given that it can have numerous extra-cardiac sources. Also, cardiac contusion has no specific signs which can be determined by laboratory methods or laboratory investigations and histopathological examination often can not find anything significant. In this context, a patient with severe chest concussion, especially after a period of time of 1-2 months from the traumatic event, may present multiple "dramatic surprises" during anaesthesia, no matter what intervention is programmed. Case report: Patient M, 72 years old, two months after associated trauma, catatrauma: amielic VMT, subacute period; Th10-Th11 vertebral fracture with dislocation of Th10 to right; Rib fractures Th10,

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters Th11, Th12; right pulmonary contusion; posttraumatic pleurisy of the right lung. It was

Th11, Th12; right pulmonary contusion; posttraumatic pleurisy of the right lung. It was sought from the neurosurgery team anaesthesia for transpedicular spine fixation on 5 levels. Preoperative Monitoring: NIBP (BPs, BPd, BPm), HR, blood coagulogram, biological analysis of blood and urine, ionogram, EKG, Doppler echocardiography, chest radiography, chest CT. At the induction the patient presented severe hypotension (60 and 30 mmHg) with bradycardia, severe arrhythmias (vetricular exrasystoles, bigeminy). Cardiac contusion was suspected. The surgery was postponed. Subsequently it was conducted a targeted preoperative preparation. After 15 days of treatment, the patient underwent transpedicular stabilization (surgery lasted for 9 hours), which was followed by a positive outcome.

Evaluarea blocului de nerv femural în analgezia perioperatorie în chirurgia traumatică a șoldului The role of femoral nerve block in perioperative analgesia in traumatic hip surgery

M. L. Dobre, Raluca Ungureanu, Liliana Mirea, Ioana-Cristina Grințescu, Ioana Grințescu Spitalul Clinic de Urgență, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Obiectiv: Evaluarea calității analgeziei perioperatorii asigurată prin bloc locoregional de nerv femural în chirurgia ortopedică după traumatismele de șold. Material și metode: Studiu prospectiv, randomizat, intervențional ce a inclus pacienţii supuşi intervenţiei chirurgicale de osteosinteză a fracturilor de șold (col femural și pertrohanteriană) şi care au beneficiat de anestezie spinală asociată preoperator cu bloc de nerv femural ( grup BNF) versus fără bloc (grupul C control). S-a evaluat calitatea analgeziei prin scorul VAS la momentul efectuării anesteziei spinale și în primele 24 ore după procedura anestezico-chirurgicală, gradul de satisfacție al pacienților legat de procedura anestezică, necesarul de analgetice postoperator (AINS și opioide), rezultatele fiind analizate statistic. Rezultate: Au fost incluși în studiu 34 pacienţi (17 în lotul BNF și 17 în lotul C), fără a se inregistra diferenţe statistice între loturi în ceea ce privește datele demografice, scorul ASA și tipul intervenţiei chirurgicale. S-au înregistrat diferenţe semnificativ statistice între loturi (p<0,05) în favoarea BNF versus C în ceea ce privește calitatea analgeziei cuantificată prin scorul VAS (la 0,6,8,12 ore din momentul efectuării rahianesteziei). Evaluarea consumului de analgetice în primele 24 ore a relevat o diferență semnificativ statistică între cele două loturi în ceea ce priveşte consumul de AINS, precum și consumul de opioid. Concluzii: Blocul de nerv femural oferă condiţii excelente de analgezie perioperatorie, atât în etapa preoperatorie pentru asigurarea confortului pacientului și facilitând poziționarea pentru practicarea rahianesteziei, cât și postoperator, asigurând o analgezie de bună calitate.

Aim of study: Assessment of femoral nerve block for perioperative analgesia in orthopaedic traumatic hip surgery. Material and Methods: Prospective, randomized, interventional study which included patients undergoing surgical fixation of hip fractures under spinal anaesthesia with associated preoperative femoral nerve block (BNF group) versus no block (C control group). We assessed the quality of analgesia by VAS score at the time of spinal anaesthesia and in the first 24 hours after the procedure, patient

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters satisfaction related to the anaesthetic procedure, postoperative analgesic requirements (NSAIDs

satisfaction related to the anaesthetic procedure, postoperative analgesic requirements (NSAIDs and opioids). The results were statistically analysed, with significance assumed at p<0.05. Results: We included 34 patients (17 in group BNF and 17 in group C), without statistical differences between groups in terms of demographics data, ASA score and type of surgery. There were statistically significant differences between groups (p <0.05) in favour of BNF group regarding the quality of analgesia measured by VAS score (at the time of the spinal anaesthesia and 6,8,12 hours). We found statistically significant difference between the two groups concerning NSAIDs and opioids requirements in the first 24 postoperative hours. Conclusions: Femoral nerve block offers excellent perioperative analgesia: it ensures patient comfort in the preoperative stage, facilitates positioning for spinal anaesthesia and provides high quality of postoperative analgesia.

Caz sever de infecţie meningococică provocat de neisseria meningitidis gr.c A sever case of meningococcal infection causal by Neisseria meningitidis gr.C

Diana Vlad (1), Tatiana Alexeev (2), Ludmila Manic (3), Stela Cornilova (3), Ludmila Bîrcă (1), Tatiana Știrbu (2), Galina Rusu (2), Maria Neaga (1) (1) Spitalul Clinic Municipal de Boli Infecțioase pentru Copii, Secția de Terapie Intensivă, Chişinău, Republica Moldova (2) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Facultatea Educaţie Continuă în Medicină şi Farmacie, Catedra Boli Infecțioase, Chişinău, Republica Moldova (3) Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii, Secția de Terapie Intensivă, Chişinău, Republica Moldova

Introducere: Infecția meningococică este o maladie severă cu o mortalitate semnificativă și o prevalență în creștere a serogrupului C în Europa și America de Nord. Morbiditatea prin infecția meningococică (serotipurile A și B) în municipiul Chişinău în anul 2015 a constituit 1,85 la 100000 populaţie, cu o creştere în ultimii 2 ani. Obiectivul studiului: Analiza evoluției clinice a unui caz de infecție meningococică cu Neisseria meningitidis gr C, (meningococcemie, meningoencefalită). Şoc toxiinfecţios gr III. Edem cerebral. SCID. Miocardită toxică. Nefrită toxică. Hepatită toxică. Pancreatită toxică. Rezultatele studiului: Pacienta cu vârsta de 8 ani, spitalizată (22.05.2015) în stare extrem de gravă, în secția de terapie intensivă. Maladia a debutat cu 18 ore anterior spitalizării, cu febra 39,50C, sopor (GCS 10), microcirculaţie compromisă (TRC 5 sec), vome cu zaţ de cafea, erupţii hemoragice multiple (3,5 - 6,0 cm) pe tegumente şi mucoase, cu necroze în centru, semne meningiene și de focar pozitive. Examenul paraclinic denotă: leucocitoză marcată (42,3x109/l), neutrofilie (92%), anemie gr.III, citorahie neutrofilică, acidoză metabolică avansată, nivel crescut al ureei, creatininei, transaminazelor hepatice, proteinurie, leucociturie, eritrociturie. Tratamentul: echilibrarea volemică, electrolitică și fluido-coagulantă, corticosteroizi ( 20-30 mg /kg), antibiotice (cloramfenicol în primele 24 ore, apoi ceftriaxon asociat cu ampicillină, și la a 5-a zi cu metronidazol), terapia sindromală. Durata spitalizării a fost de 28 zile, externată vindecată, fără sechele. Concluzie: Infecția meningococică cu Neisseria meningitidis gr.C, la un copil de 8 ani, a avut o evoluţie severă prelungită, soldată cu vindecare completă, fără sechele.

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters Introduction: Meningococcal infection is a severe disease with significant mortality and the

Introduction: Meningococcal infection is a severe disease with significant mortality and the prevalence of C serogroup in Europe and North America. The morbidity of meningococcal infection (A and B serotypes) in 2015 in Chișinău municipality was 1.85 per 100,000 people, with an increasing index in the last 2 years. The purpose of the study: The analysis of clinical evolution of a case of meningococcal infection with N.meningitidis gr.C (meningococcemia, meningoencephalitis). Toxic-infectious shock grII. Cerebral edema. SCID. Toxic myocarditis. Toxic nephritis. Toxic hepatitis. Toxic pancreatitis. The study results: A 8-year-old girl was hospitalized in the intensive care unit in extremely severe general condition on March 5, 2015. The disease began with 18 hours before the hospitalization with fever 39,5˚C, sopor status (GCS 10), compromised microcirculation (TRC 5s), haemorrhagic vomiting, multiple hemorrhagic rash with central necrosis from 3.5 to 6.0 cm located on skin, mucosa; positive meningeal and focal signs. The laboratory tests reveal: marked leukocytosis (42.3 x 109 / l), neutrophilia (92%), anemia gr.III, neutrophilic pleocytosis, advanced metabolic acidosis, increased urea and creatinine, liver transaminases, proteinuria, leucocyturia, eritrocyturia. The treatment included:

balanced fluids, electrolyte and coagulating- fluids, corticosteroids (20-30 mg / kg), antibiotics (chloramphenicol in the first 24 hours, then ceftriaxone associated with ampicillin, and at the 5th-day metronidazole), symptomatic therapy. The duration of hospitalization was 28 days, fully recovered at hospital discharge, without sequelae. Conclusion: The meningococcal infection with Neisseria meningitidis gr. C to a 8-years-old child had a prolonged and severe evolution, resulting in complete recovery without sequelae.

Cauză rară de hemoptizie apărută la o pacientă tânără Rare cause of haemoptysis in a young female patient

Marilena Negoi (1), Elena-Luminița Stănciulescu (1), Tatiana Ciomartan (2), Daniela Ologoiu (1), Oana Marinescu (1), Ioana Grințescu (1) (1) Spitalul Clinic de Urgență, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România (2) Institutul de Ocrotire și Îngrijire a Mamei și Copilului, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, București, România

Introducere: Coriocarcinomul reprezintă forma de boală gestaṭională trofoblastică cea mai rară ṣi agresivă, având o incidenṭă de 1/20000 - 1/ 40000 gestaṭii. Rezultatele pot fi favorabile dacă este diagnosticat ṣi tratat precoce, deṣi metastazele hepatice ṣi pulmonare sunt frecvente. Metode: Raportare de caz. Rezultate: Pacientă în vârstă de 30 de ani este admisă în STI pentru stare generală gravă, tuse ṣi hemoptizie moderată, insuficienṭă respiratorie acută. Antecedentele personale patologice au evidenṭiat multiple avorturi spontane ṣi elective, ultimul în urmăcu trei săptămâni. La scurt timp după internarea în STI, hemoptizia a recidivat, iar insuficienṭa respiratorie hipoxemică acută a impus suportul ventilator. Antecedentele recente de avort spontan au indicat efectuarea testului de gonadotropină corionică umană, care demonstrat prezenṭa unui titru hormonal foarte crescut (62385 mIU/ml), compatibil cu patologia trofoblastică cu metastaze pulmonare. Coriocarcinomul a fost confirmat de examenul anatomopatologic al produsului de concepṭie avortat, prelevat în urmă cu trei săptămâni.

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters Concluzii: Coriocarcinomul ar trebui inclus în diagnosticul diferenṭial al hemoptiziei

Concluzii: Coriocarcinomul ar trebui inclus în diagnosticul diferenṭial al hemoptiziei apărute la pacienta tânără cu antecedente recente de sarcină. Diagnosticat ṣi tratat precoce, coriocarcinomul este curabil în 90-95% din cazuri. Constimṭământul informat a fost obṭinut de la familia pacientei ce face subiectul prezentării.

Introduction: Choriocarcinoma is the most aggressive and rare form of gestational trophoblastic disease, with an incidence of 1/20000 - 1/40000 gestations. In spite of its frequent lung and liver metastasizing, outcomes are good if early diagnosis and treatment is applied. Methods: Case report. Results: A 30-year-old severely ill female patient was admitted to the ICU, with cough and moderate haemoptysis, acute respiratory failure. History revealed multiple spontaneous and elective abortions, the most recent one three weeks prior to admission. Shortly after ICU admission, haemoptysis recurred, and she required ventilatory support for severe acute hypoxemic respiratory failure. The recent spontaneous abortion prompted beta-human chorionic gonadotropin testing, which revealed very high titers (62385 mIU/ml) suggesting trophoblastic disease with lung metastases. Choriocarcinoma was confirmed by the pathology result of the abortive material taken three weeks earlier. Conclusions: Choriocarcinoma should be included in the differential diagnosis of haemoptysis in young women with pregnancies in recent history. With early diagnosis and treatment, it can be cured in 90- 95% of cases. Informed consent was obtained from the presented patient’s family.

Utilitatea testelor de agregare plachetară în chirurgia cardiacă The utility of preoperative platelet function tests in cardiac surgery

Daniela Filipescu, M. Luchian, Cornelia Florescu, Marilena Alina Păunescu, Ioana Marinică Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Secția de Anestezie și Terapie Intensivă II, București, România

Obiectiv: Pacienții din chirurgia cardiacă cu tratament dublu antiagregant au risc mare de sângerare postoperatorie. VN (VerifyNow) și MEA (multiple electrode platelet) sunt teste de agregare plachetară point-of-care care evaluează eficiența tratamentului antiplachetar (TAP). Acest studiu compară MEA cu VN în determinarea activității reziduale plachetare la pacienții din chirurgia cardiacă cu TAP și a predictibilității riscului de sângerare postoperatorie. Material și metodă: Acesta este un studiu prospectiv pilot ce include pacienți din chirurgia cardiacă electivă, care au primit TAP. Pacienții au fost tratați cu aspirină sau cu terapie dublă antiagregantă (aspirină și clopidogrel). Pacienții au fost evaluați preoperator prin ambele metode: MEA și VN. Au fost transfuzați conform unui protocol instituțional. Primul scop este analiza rezultatelor oferite de cele două teste. Al doilea scop este analiza corelației dintre rezultatele oferite de cele două teste și sângerarea perioperatorie. Analiza rezultatelor celor două teste a fost realizată folosind testul de corelație Spearman. Rezultate: 15 pacienți din chirurgia cardiacă au fost incluși în studiu. Inhibiția receptorului P2Y12 a fost investigată cu testul ADP (MEA) și testul PRU (VN), inhibiția receptorului pentru aspirină cu testul ASPI (MEA) și testul ARU (VN), iar activitatea trombocitară dependentă de trombină cu MEA - testul TRAP.

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters Există o corelație medie (p=0.015) între testul ASPI (MEA) și ARU (VN). Nu

Există o corelație medie (p=0.015) între testul ASPI (MEA) și ARU (VN). Nu a fost găsită nici o corelație între ADP și PRU. Nici unul dintre teste nu se corelează cu sângerarea postoperatorie. Nici un pacient nu a primit concentrat trombocitar. Concluzii: VN poate înlocui testul MEA în instituția noastră, în urgență sau atunci când laboratorul nu este disponibil.

Objective: Cardiac surgical patients treated with dual anti platelet therapy (APT) are at risk of severe postoperative bleeding. VerifyNow (VN) and multiple electrode platelet aggregometry (MEA) are both point-of-care PFTs that evaluates the efficacy of APT. This study compares MEA with VN for determining the residual platelet reactivity in patient with APT undergoing cardiac surgery and their value in prediction of surgical bleeding. Material and Methods: This is a prospective study design pilot including patients undergoing elective cardiac surgery and treated with APT. Patients are treated with aspirin or dual APT (aspirin and clopidogrel). Platelet function was assesed preoperatively by both MEA and VN. All patients have a transfusion protocol according to a local protocol. The primary endpoint is the correlation between the results of the 2 point-of-care platelet function tests. The secondary endpointPFT with MEA and VN are analysed for association with perioperative blood loss. The correlation between methods was evaluated using the Spearman correlation test. ResultsFifteen cardiac surgery patients were admitted to this study. The inhibition of P2Y12 receptor is investigated with: MEA-ADP test and VN-ARU test. The inhibition of aspirin receptor is investigated with ASPI test (MEA) and ARU (VN). The TRAP test (MEA) investigates the thrombin-dependent platelet reactivity. There is a moderate correlation (p=0,015) between ASPI test (MEA) and ARU (VN). No correlation between ADP and PRU. No relationship was found between all tests and perioperative blood loss. No patient received platelet concentrate. ConclusionsVN may replace in our institution MEA in emergency cases or when central lab. is unavailable.

Vitamina D - factor de risc în hipertensiunea arterială la copii Vitamin D - risk factor for arterial hypertension in children

Nelea Mătrăgună (1), Svetlana Cojocari (2), Lilia Bichir-Thoreac (2), Olga Erohina (2) (1) Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Departament Pediatrie, Chișinău, Republica Moldova (2) Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, Secția Pediatrie 2, Chișinău, Republica Moldova

Datele cercetărilor știinţifice obținute în ultimii ani au identificat rolul sistemului D-endocrin ca mecanism potenţial în reglarea tensiunii arteriale. Deficienţa vit. D este asociat cu dereglarea metabolismului Ca, activarea sistemului renin- angiotensin - aldosteron, disfuncție endotelială şi dezvoltarea sindromului metabolic. Scopul studiului: Aprecierea nivelului seric al 25 OH D3 la copii hipertensivi, supraponderali şi obezi. Material și metode: Studiul a inclus 100 copii supraponderali şi obezi (vârsta medie ani 14.38) divizați în II loturi de cercetare: I lot- de 50 de copii cu HTA, supraponderali şi obezi; Lotul II - 50 copii

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters normotensivi, supraponderali şi obezi; lotul III-50 de copii normotensivi, normponderali. 25 OH

normotensivi, supraponderali şi obezi; lotul III-50 de copii normotensivi, normponderali. 25 OH D3 a fost determinat prin metodă hemiluminiscentă. Rezultatele studiului: Nivel de ser 25-OH D3 a fost redusă în ambele grupuri studiate (lotul I-21, 1ng/mL; Lotul II-23, 3ng/mL) comparativ cu lotul de control 34, 5ng/mL. De asemenea, nivelul seric al 25 OH D3 a fost mai scăzut la copiii hipertensivi, supraponderali şi obezi (lotul I) comparativ cu lotul II. Concluzii: Nivelul seric al 25 OH D3 s-a înregistrat important diminuat în lotul copiilor hipertensivi comparativ cu lotul martor ceeea ce nu exclude implicarea acesteia în realizarea hipertensiunii arteriale.

The data of the scientific researches of recent years have identified the role of the D - endocrine system as a potential mechanism in the regulation of the arterial hypertension. Vitamin D deficiency is associated with the disorder of Ca metabolism, enabling of rennin-angiotensine-aldosterone system, endothelial disfunction and metabolic syndrome. The objective of the investigation: Estimation of the serum level of 25 OH D3 in children with arterial hypertension, overweight and obesity. Materials and Methods: The investigation included 100 children with obesity and overweight (average age 14,38), divided into 2 groups: the I group - 50 children with arterial hypertension, overweight and obesity; the II group - 50 children with normal tension, overweight and obesity. 25OHD3 was determined by chemiluminescence method. The results of the investigation: The level of serum 25-OH D3 was reduced in both groups (group I- 21, 1ng/mL; group II-23, 3ng/mL) in comparison with control group 34, 5ng/mL. The serum level of 25 OH D3 was also lower in children with arterial hypertension, overweight and obesity (group I) as compared to group II. Conclusion: It is important that serum level of 25 OH D3 was reduced in the group of children with arterial hypertension in comparison with the control group which does not exclude its implication in the realization of the arterial hypertension.

Managementul gravidei cu status epilepticus: prezentare de caz Management of a pregnant patient with status epilepticus: case report

Orsolya Benedek (1), M. Veres (2), M. Morariu (2), Á. Toma (3), Alexandra Lazăr (4), Sanda Maria Copotoiu (1) (1) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă I, Târgu Mureș, România (2) Spitalul Clinic Județean de Urgență, Clinica de Anestezie Terapie Intensivă, Târgu Mureș, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Obstetrică Ginecologie I, Târgu Mureş, România (4) Universitatea de Medicină și Farmacie, Disciplina Anestezie și Terapie Intensivă II, Târgu Mureș, România

Introducere: Crizele epileptice persistente refractare la tratament pot afecta advers evoluția sarcinii și pot pune în pericol viața mamei. Obiectiv: Prezentarea unui caz de status epilepticus la gravidă. Material și metodă: Prezentăm cazul pacientei de 34 ani cunoscută cu epilepsie sub tratament medicamentos cu Levetiracetam, Valproat de sodiu și Lacosamid, care este preluată în compartimentul

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters ATI al Clinicii de Obstetrică și Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de

ATI al Clinicii de Obstetrică și Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș cu status epilepticus și sarcină monofetală de 23-24 săptămâni pe baza ecografiei obstetricale. Pacienta a beneficiat împrealabil de tratament cu 6 doze de Diazepam 10 mg și s-a inițiat Fenitoină 50mg/kgc în infuzie continuă. La preluare pacienta se afla în status epilepticus care după finalizarea infuziei cu Fenitoină a tranzitat în crize focale la intervale de 3-5 minute. Se decide intubația orotraheală cu ventilație mecanică și inițierea infuziei continue cu Propofol 20-50 μg/kgc/min. După 10 ore de infuzie de Propofol, crizele s-au spațiat la 30 minute, drept pentru care se decide asocierea de Fenobarbital 100 mg intramuscular. Fătul a fost monitorizat ecografic la fiecare 2-3 ore, activitatea cardiacă ritmică şi mişcările active fetale fiind prezente pe tot parcursul tratamentului. După 26 ore de la internare nu s-au mai înregistrat crize epileptice. Pacienta a fost externată cu evoluție favorabilă. Rezultate: Am reușit remiterea statusului epileptic la o gravidă cu sarcină în evoluție. Concluzii: La o gravidă epileptică este posibilă remiterea crizelor cu prețul epuizării tuturor liniilor de tratament disponibile cu prognostic fetal și matern bun.

Introduction: Persistent refractory epileptic seizures can adversely affect a pregnancy and can jeopardise the life of the mother. Aim: To present the case of status epilepticus of a pregnant patient. Material and Method: We report the case of a 34-year-old pregnant patient with epilepsy under treatment with Levetiracetam, Sodium valproate and Lacosamide, who was admitted to the ICU of the Gynaecology and Obstetrics Clinic of the Emergency Clinical County Hospital of Târgu Mureș with status epilepticus and a 23-24 weeks singleton live pregnancy according to the obstetric ultrasound. Before admission, the patient received 6 doses of Diazepam 10 mg and Phenytoin 50mg/kgc was initiated in continuous infusion. Upon admission the patient was in status epilepticus which transitioned to focal seizures at 3-5 minutes after the Phenytoin infusion. Tracheal intubation with mechanical ventilation was initiated and Propofol 20-50 μg/kgc/min was started. After 10 hours of Propofol infusion the seizures appeared every 30 minutes, for which we associated intramuscular Phenobarbital 100 mg. The fetus was monitored with ultrasound every 2-3 hours, rhythmic cardiac activity and fetal movements were present throughout the treatment. After 26 hours from the admission the patient was seizure free. She was discharged with a good outcome. Results: We treated successfully an episode of status epilepticus in a pregnant patient. Conclusions: In the case of an epileptic pregnant patient it is possible to stop the seizures with the price of exhausting all available treatment lines to ensure a favourable maternal and fetal outcome.

e-Postere ● e-Posters

e-Postere ● e-Posters Expresia redox la pacientul critic politraumatizat. Influența terapiei antioxidante asupra

Expresia redox la pacientul critic politraumatizat. Influența terapiei antioxidante asupra incidenței de sepsis. Studiu prospectiv dintr-un singur centru The redox expression in the critically ill trauma patient. The influence of the antioxidant therapy on the incidence of sepsis. A prospective study of single center

Loredana Luca (1), A. F. Rogobete (1), O. Bedreag (2), M. Papurică (2), Carmen Alina Cradigati (1), Mirela Sarandan (1), Corina Vernic (2), Ancuța Pop Coman (1), Lavinia Melania Bratu (3), D. Săndesc (2) (1) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brinzeu”, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă „Casa Austria”, Timișoara, România (2) Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Facultatea de Medicină, Timișoara, România (3) Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Facultatea de Farmacie, Timișoara, România Obiectivul studiului: Un procent ridicat de pacienți politraumatizați dezvoltă sepsis în timpul staționării în unitatea de terapie intensivă. Mai mult decât atât, augmentarea statusului inflamator prin producția excesivă de radicali liberi este responsabil de reducerea drastică a ratei de supraviețuire. În acest studiu prospectiv s-au evaluat aspectele clinice la pacienți critici politraumatizați, precum și influența terapiei antioxidante asupra incidenței de sepsis. Material şi metode: Acesta este un studiu prospectiv efectuat în perioada ianuarie 2015 - decembrie 2015, cu acordul Comisiei de Etică în cadrul Unității de Terapie Intensivă „Casa Austria”, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara. Criteriile de includere sunt reprezentate de Injury Severity Score (ISS) > 16 și vârsta > 18 ani. Rezultate: Grupul de pacienți la care s-a administrat terapie antioxidantă a fost format din 35 de pacienți care au îndeplinit criteriile de selecție (Grupul 1, n = 35), iar Grupul de control a fost constituit din 32 de pacienți (Grupul 2, n = 32). În Grupul 1 s-a observat o scădere semnificativ statistică în ceea ce privește incidența de sepsis (p < 0.05) și MODS (p < 0.05). Nu au fost evidențiate diferențe semnificative în ceea ce privește timpul de ventilație mecanică (p > 0.05) și timpul de staționare în unitatea de terapie intensivă (p > 0.05). Rata de mortalitate a fost semnificativ statistică mai mică în cazul Grupului 1 (p < 0.05). Concluzii: Prin modularea expresiei redox sunt aduse îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește incidența de sepsis și prognosticul acestor pacienți.

Objectives: A high percentage of trauma patients develop sepsis during the stay in the ICU. More than that, the augmentation of the inflammatory status by excessive production of free radicals is responsible for the drastic reduction in survival. In this prospective study we evaluated the clinical aspects in the critically ill trauma patients and the influence of the antioxidant therapy on the incidence of sepsis. Materials and Methods: This is a prospective study conducted from January 2015 - December 2015 in the Intensive Care Unit Casa Austria, Emergency County Hospital „Pius Brinzeu” Timișoara with the consent of the ethics committee The including criteria were represented by the Injury Severity Score (ISS) > 16 and age above 18 years. Results: The group of patients who benefited of the antioxidant therapy was made by 35 patients who met the selection criteria (Group 1, n = 35) and the control group was made by 32 patients (group 2, n=32). In Group 1 we observed a statistically significant decrease in the incidence of sepsis (p < 0.05) and MODS (p < 0.05). There were no significant differences in terms of time mechanical ventilation (p