INDICATIILE TRANSFUZIEI

DIN SANGE SI
PREPARATE DERIVATE
DIN SANGE.
PATOLOGIA
TRANSFUZIONALA

DEFINITIE
Transfuziile sunt definite ca substutia
de sange, fie integral fie, preferabil,
fractiuni de sange de la un donator la un
primitor.

Preparatele de snge
I. Snge integral
II. Componente sanguine:
1. Masa eritrocitara (MER), suspensia de eritrocite, masa
eritrocitara deleucocitata
2. Masa trombocitara
3.Concentrat leucocitar
4.Plasma proaspata congelata
5.Crioprecipitat
III. Derivate plasmatice:
1.Solutii de albumina umana
2.Factori de coagulare:
-concentrat de factor VIII
-derivate plasmatice ce contin factor IX (concentrat de
factor IX,
concentrat de complex protrombinic)
3.Preparate de imunoglobuline

I. SNGE INTEGRAL
O unitate de snge integral conine:
450 ml de snge recoltat de la donator
63 ml de soluie anticoagulant de conservare
Nu conine plachete funcionale
Nu conine factori de coagulare (V i VIII)

I. SNGE INTEGRAL

Mod de administrare:
Sngele administrat trebuie s fie compatibil n
sistemul ABO i Rh cu sngele primitorului
Nu se vor aduga niciodat medicamente la
unitatea de snge.
Transfuzia trebuie s dureze maximum 4 ore
Conservare:
standardizat

intre

+2

+6C

frigider

I. SNGE INTEGRAL
Indicaii: hemoragii acute consecutive
traumatismelor, interventiilor chirugicale majore,
hemoragii digestive superioare
Contraindicaii: exist riscul suprancrcrii
volemice la pacienii cu anemie cronic,
insuficien cardiac
Risc de infecie: unitatea nu este sterilizat, poate
deci transmite orice agent infecios prezent n
celule sau n plasm, inclusiv; HIV 1 i HlV-2,
hepatit B i C, alte virusuri hepatitice, sifilis,
malarie, boala Chagas

MASA ERITROCITAR (MER)

Mod de administrare a MER:
ritmul administrarii trebuie sa fie lent - in functie
si de gradul de urgenta clinica; se administreaza
in doza de 4 ml/kgc (echivalentul unei unitati la
un adult de 70 kg)
daca apar reactii post-transfuzionale minore
(reactii febrile, reactii alergice minore) transfuzia
se poate intrerupe temporar si apoi se reia cu un
ritm mai lent.
se pot administra maxim 2 unitati MER intr-o
singura sedinta in functie de starea pacientului
este necesara iradierea pungilor de MER la
pacientii cu hemopatii maligne, anemie aplastica,

MASA ERITROCITAR
Indicaii: se recomanda in special la pacientii cu anemie
cronica severa, care au volum plasmatic crescut.
Administrarea sangelui integral la acesti pacienti poate
determina supraincarcarea volemica, cu precipitarea
insuficientei cardiace. MER confera protectie impotriva
aportului excesiv de electroliti (Na, K), citrat, amoniac,
Ac (antiA), care nu poate fi evitat in cazul administrarii
de sange integral.
transfuzia de MER NU se indica in mod absolut in boli in
care anemia se poate ameliora prin alte mijloace, ca de
exemplu in anemiile megaloblastice sau feriprive care
raspund la tratament substitutiv.

MASA ERITROCITAR
indicatie absoluta: Hb<7g/dl, in caz de anemie simptomatica,
in boli in care nu se poate obtine o ameliorare rapida a
valorilor Hb prin alte mijloace (ca de exemplu leucemii,
mielodisplazii, alte neoplazii cu invazie medulara, posthemoragic, anemii din bolile cronice, etc).
in cazul pacientilor in varsta si/sau cu afectiuni cardiovasculare, respiratorii, renale, neurologice severe asociate,
precum si la pacientii cu arsuri necomplicate, transfuzia de
MER poate fi inceputa daca Hb=8-9 g/dl.
se recomanda transfuzie MER, chiar daca Hb<10 g/dl, la
pacientii cu: beta-talasemie majora, sepsis, supresie
medulara programati pentru transplant medular sau cu boala
neoplazica (leucemie, limfom, carcinom, sarcom sau
statusuri precanceroase)

MASA ERITROCITAR
Contraindicatii: anemii hemolitice autoimune (se
dezvolta rapid anticorpi impotriva antigenelor eritrocitare si
efectul acestora este anulat)
Riscul de infecie: acelai ca la sngele integral
Conservare: aceleai condiii ca la sngele integral
Investigatii obligatorii in transfuziile de MER/sange
integral:
a. Determinarea grupei sanguine eritrocitare in sistemul ABO
si in sistemul Rh
b. Determinarea ABO si Rh trebuie sa se faca la fiecare
transfuzie atat din sange de la pacientul ce urmeaza sa fie
transfuzat cat si din sangele din punga de MER de la Centrul
de Transfuzii.

MASA ERITROCITAR

CONCENTRATE PLACHETARE /
MASA TROMBOCITARA (MT)

Prepararea si administrarea de MT
1. Se folosesc mai multe metode pentru recoltarea
trombocitelor:
a. Folosirea trombocitelor de la donatori obinnduse mici cantiti de la mai muli donatori, care
ulterior sunt amestecate. Aceast metod este
laborioas, duce cu timpul la alloimunizare i la
scderea eficienei transfuziilor.
b. Utilizarea unui singur donator, cruia i se face o
trombocitaferez, prin separarea trombocitelor din
4-5 L de sange. Aceasta metoda creste eficienta
transfuziei de MT scazand riscul de aloimunizare.
2. Administrarea MT se poate face rapid. Ritmul
trebuie redus, sau transfuzia intrerupta daca apar

CONCENTRATE PLACHETARE /
MASA TROMBOCITARA (MT)

Dozaj: 1 UC plachetar/10 kg greutate corporala;

1U MT creste numarul de trombocite cu 10000/
mm3.
Mod de administrare:
Dup amestecare (pooling), concentratele
plachetare se vor administra ct mai curnd cu
putin, n general n primele 4 ore de la preparare,
pentru a se evita riscul de proliferare bacterian.
Concentratele plachetare nu vor fi refrigerate
nainte de administrare, deoarece aceasta reduce
capacitatea funcional a plachetelor.

CONCENTRATE PLACHETARE /
MASA TROMBOCITARA (MT)

Durata administrrii MT tb s fie de cc 30.

Concentratele plachetare preparate din sngele
integral al donatorilor Rh D pozitivi nu trebuie
administrate unui primitor femeie Rh D negativ,
in perioada fertila,
Complicatii: Reaciile alergice urticariene i cele
febrile ne-hemolitice, mai ales la pacienii
politransfuzati.
Risc de infecie: Acelai ca n cazul sngelui
integral, dar o doz normal adult reprezint 4-6
donatori
Conservare: Maximum 72 ore intre +20 si
+24 C (cu agitare), daca nu au fost colectate n
saci speciali pentru plachete validai pentru o

CONCENTRATE PLACHETARE /
MASA TROMBOCITARA (MT)

Indicatiile transfuziei de MT.

1. Indicatii absolute: Tr<10.000/l, fara evidenta de
sangerare activa si:
a. cu supresie de maduva osoasa sau cancer
b .stari precanceroase
c. hipoplazie de maduva osoasa
2. Indicatii relative
a. Trombocite intre 10000 20000/l:
-Trombocitopenii asociate cu factori care cresc
riscul de sangerare
b. Tr>20000/l, in prezenta unor hemoragii
active amenintatoare de viata

CONCENTRATE PLACHETARE /
MASA TROMBOCITARA (MT)
d.Trombocite < 50000/ l si:
-sangerare activa ( scaderea Hb cu 2g/dl sau Ht cu mai mult de
6% in mai putin de 24 ore);
-pacient cu traumatism sau in perioada perioperatorie (trei zile
postoperator sau pacient in terapie intensiva sepsis, C.I.D);
-pacient programat la o procedura invaziva ca biopsia,
toracocenteza, punctie lombara, bronhoscopie, extractii dentare).
e.Trombocite < 100000/l si politraumatism sau traumatism
cranio-cerebral sever.
Contraindicaii: purpura idiopatic trombocitopenic
autoimun (autoAc antiplachetari)

CONCENTRATE PLACHETARE /
MASA TROMBOCITARA (MT)

Compatibilitatea in transfuziile de MT.

a. Compatiblitatea n sistemul Rh nu este necesar
dac concentratele de trombocite sunt preparate
corect
b. Compatibilitatea HLA nu este absolut necesara.
c. Dac transfuzia de trombocite reprezint o
urgen major i nu sunt disponibile concentrate
compatibile AB0, se pot administra i trombocite
incompatibile AB0; unicul inconvenient al
transfuziilor de trombocite incompatibile este o
scdere a eficienei acestora (numrul de
trombocite crete mai puin dect dac s-ar
administra trombocite compatibile), neexistnd
pericolul unor reacii hemolitice severe ca n cazul

PLASM PROASPT CONGELAT

Prepararea si administrarea PPC
Plasma proaspt congelat (PPC) este poriunea fluid
separat dup centrifugarea unei uniti de snge, ngheat
la cel puin -18C n primele 6 ore de la colectare.
Ritmul administrarii este rapid. In caz de reactii adverse,
transfuzia se poate opri sau ritmul poate fi incetinit
Exista un nivel plasmatic normal de factori de coagulare
stabili, albumin i imunoglobuline. Nivelul de factor VIII este
de cel puin 70% din cel al plasmei proaspete normale.
Risc de infecie: dac plasma nu a fost tratat, riscul este
acelai ca la sngele integral. Conservare: la -25C , sau
temperaturi mai joase, maximum un an

PLASM PROASPT CONGELAT

Contraindicatii:
- cresterea volumului de sange sau a concentratiei
de albumina;
- coagulopatii care pot fi corectate prin
administrarea de vitamina K;
- pentru normalizarea testelor de coagulare
anormale in absenta sangerarii.
Precauii: reaciile alergice acute, mai ales in caz
de transfuzii rapide.
Compatibilitatea n transfuziile de PPC: este
necesar compatibilitatea n sistemul AB0, dat
fiind prezena n plasm a anticorpilor naturali
anti-A/B. Compatiblitatea n alte sisteme nu este
absolut necesar.

PLASM PROASPT CONGELAT

(PPC)
Indicatiile PPC
1.Sangerari active datorate deficientei mai multor
factori de coagulare sau riscul de sangerare datorita
acestor deficiente.
2. Purpura trombotica trombocitopenica (PTT)
plasma exchange plasmafereza + transfuzii
masive de PPC (PEX)
3. Deficitul de vitamina K.
4.Sangerare severa datorata terapiei cu
anticoagulante orale (ACO) sau reversarea urgenta
a efectelor ACO.

PLASM PROASPT CONGELAT

Cantitatea de PPC transfuzata depinde de
indicatie
a. In hemofilii, este preferabila administrarea de
concentrate purificate.
b. In PTT, procedura de plasma exchange impune
utilizarea unor cantitati mari de PPC, 30-50ml/kg
c. In CID, insuficienta hepatica severa, cantitatea
este deseori limitata de riscul hipervolemiei. Se
admnistreaza de obicei maximum 1-1,5 L/zi
d. In deficitul de vitamina K, administrarea PPC este
necesara doar in prezenta sindromului hemoragic.
De obicei se administreaza o singura transfuzie de
PPC pana la 1-1,5L concomitent cu vitamina K
parenteral.

PLASM PROASPT CONGELAT

Doza: Plasma trebuie administrata in doze calculate pentru a
obtine minim 30% factori plasmatici, adica de obicei 10-20 ml/Kgc.

Alte variante de plasma:

PLASM LICHID: Plasma separat dintr-o unitate de snge
integral i conservat la + 4C. Nu conine factori de coagulare
labili (Factor V i Factor VIII).
PLASM DE-CRIOPRECIPITATA: Plasm din care aproximativ
jumtate din cantitatea de fibrinogen i de Factor VIII a fost
ndeprtat sub form de crioprecipitat, dar care conine toti
ceilali constitutenti ai plasmei normale.
PLASM "INACTIVAT" VIRAL: Plasma tratat prin inactivare
cu albastru de metilen/ lumin ultraviolet, pentru a reduce
riscul transmiterii infeciei cu HIV, hepatita B i C.

COMPLICATII
POSTRANSFUNZIONALE

Clasificare:
Complicatii imunologice: reactii imunologice
impotriva eritrocitelor (hemoliza intravasculara sau
extravasculara), trombocitelor, leucocitelor,
imunoglobulinelor (IgA) sau a altor antigene
plasmatice
Complicatii non-imune:
-supraincarcarea volemica
-contaminarea bacteriana
-transmiterea unor boli: hepatita cu virus B sau C,
infectii cu citomegalovirus, SIDA, sifilis, malarie,
toxoplasmoza, bruceloza
-hemocromatoza secundara
-toxicitatea citratului

Reactii hemolitice datorate

incompatibilitatii de grup sanguin
Simptomele datorate unei transfuzii sanguine
incompatibile depind de tipul intravascular sau
extravascular al hemolizei.
-hemoliza intravasculara: se datoreaza unei
incompatibilitati in sistemul ABO, cu participarea
complementului. La scurt timp dupa administrarea
transfuziei, pacientul prezinta frison, dureri lombare
si toracice, eritem facial, urmate de febra inalta.
-hemoliza extravasculara: simptomatologia este mai
atenuata, manifestata doar prin frison si febra,
aparute dupa una sau mai multe ore. Cauza cea
mai frecventa este legata de prezenta anticorpilor
anti-D, datorita unei incompatibilitati in sistemul Rh.
-reactia hemolitica postrtransfuzionala tardiva:

Reactii transfuzionale acute

Exceptnd reaciile alergice urticariene i reaciile
febrile ne-hemolitice, reaciile acute pot fi fatale i
necesit tratament de urgen.
Reactii usoare:
-semne: urticarie, eruptii
-simptome: prurit
-Tratament: se ncetinete ritmul transfuziei. Se
administreaz antihistaminice i.m, de ex.
clorfeniramin, 0,1 mg /kg sau echivalent. Dac nu
apare o ameliorare clinic n 30 de minute, iar
simptomele se agraveaza, cazul va fi tratat ca o
reacie moderat-severa

Reactii transfuzionale acute

Reactii de severitate moderata:
-semne: congestia fetei, urticarie, frisoane, febra,
agitatie, tahicardie
-simptome: anxietate, prurit, palpitatii, dispnee
usoara, cefalee
-etiologie: hipersensibilitate (moderat-severa),
reactii febrile nehemolitice (Ac antileucocitari sau
antiplachetari, Ac anti-proteine, inclusiv anti Ig-A,
posibila contaminare cu pirogeni si/sau bacterii)
-tratament: Se oprete transfuzia. Se administreaz
antihistaminice pe cale im (ex.clorfeniramin, 0.1
mg/kg sau echivalent), precum i antipiretice oral
sau rectal (ex: paracetamol 10 mg/kg: 500 mg - 1 g,
la adult). Se administreaz iv corticosteroizi i
bronho-dilatatoare dac apar fenomene anafilactice

Reactii transfuzionale acute

Reactii severe:
-semne: frisoane, febra, agitatie, hipotensiune, tahicardie,
hemoglobinurie, sangerare inexplicabila (CID)
-simptome: anxietate, durere toracica, durere la locul
perfuziei, insuficienta respiratorie, dispnee, dureri lombare,
cefalee
-etiologie: hemoliza intravasculara acuta, contaminare
bacteriana si soc septic, supraincarcare volemica, anafilaxie,
leziuni pulmonare acute asociate transfuziei
-tratament: Se oprete transfuzia. Se administreaz adrenalin
(ca sol. 1:1000) 0.01 mg/kg im lent. Se administreaz
corticosteroizi iv i bronho-dilatatoare, dac apar semne de
anafilaxie (bronho-spasm, stridor). Dac exist semne clinice
sau de laborator de CID, se administreaz plachete si , fie
crioprecipitat sau plasm proaspt congelat. Dac se
suspecteaz bacteriemie (frisoane, febr, colaps vascular, n
absena semnelor de hemoliz) se ncepe administrarea iv de

Contaminarea bacterian i ocul septic

Sngele poate fi contaminat:
cu bacterii care provin de pe tegumentele donatorului, n
timpul punciei venoase (de obicei stafilococi)
prin bacteriemie care exist la donator n momentul donrii
(ex: Yersinia)
prin manipulare incorect n timpul pregtirii componentelor
sanguine
din cauza defectelor sau deteriorrii pungii de plastic
Unele bacterii contaminante, n special Pseudomonas, cresc la
temperaturi cuprinse ntre +2C i +6C i supravieuiesc sau
se pot multiplica i n unitile de eritrocite conservate la
aceast temperatur.
Stafilococii prefer temperaturi mai ridicate i pot prolifera n
concentratele de plachete, de la +20C la +24C, limitnd
durata de pstrare a acestora.
Semnele contaminrii bacteriene apar de obicei la scurt
timp dup nceperea transfuziei, dar se pot manifesta i cu o
ntrziere de cteva ore.

Suprancrcarea volemica
Apare cu predilectie la persoanele varstnice, cu
anemie severa, carora li se administreaza rapid o
cantitate mare de sange.
Primele simptome si semne sunt reprezentate de
dispnee, tuse seaca, jugulare turgescente, raluri
subcrepitante bazal bilateral. Se va intrerupe
transfuzia.
Suprancrcarea volemica poate avea drept
urmare insuficien cardiac i edem pulmonar.
Pentru profilaxia acestei complicatii, in cazurile
de anemie severa se administreaza numai 250 ml
MER.

Reaciile anafilactice
Reprezinta o complicaie rar a transfuziilor de
componente de snge sau derivai plasmatici.
Riscul este mai mare dac produsele se
administreaz rapid, dar mai ales la pacienii la care
se folosete plasm proaspt congelat pentru
schimb plasmatic. Citokinele plasmatice pot fi una
din cauzele bronho-constrictiei i vaso-constriciei la
unii pacieni. Deficitul de IgA la primitor este o
cauza rara de reacii anafilactice severe. Pot fi
cauzate de orice produs sanguin, deoarece
majoritatea conin urme de IgA.
Survine la cteva minute de la nceperea
transfuziei i se caracterizeaz prin: colaps
cardiovascular, insuficien respiratorie, fr s fie
nsotite de febr.

Leziunile pulmonare acute

asociate transfuziei

Determinate de obicei de plasma

donatorului care conine anticorpi mpotriva
leucocitelor primitorului.
Se instaleaza rapid insuficien
respiratorie acut ntr-un interval de 1-4 ore
de la nceperea transfuziei i la examenul
radiologie apar opacifieri pulmonare.
Nu exist terapie specific. Este nevoie de
tratament de suport respirator si general n
unitatea de terapie intensiv.

Purpura post-transfuzional
Reprezinta o complicaie rar, dar potenial fatal, a
transfuziei de concentrate eritrocitare sau
plachetare, determinat de anticorpi mpotriva
antigenelor specific plachetare la primitor. Frecvent
intalnita la pacieni de sex feminin.
Semne i simptome: semne de sngerare,
trombocitopenie acut, sever, la 5-10 zile dup
transfuzie, cu valori ale trombocitelor sub 100 x
109/L
Tratament: cnd trombocitele scad sub 50 x
109/L, cu pericolul unor sngerri oculte la valori
mai mici de 20 x 109/L.
Se administreaz doze mari de corticosteroizi,
imunoglobulin iv timp de 5 zile. Numrul de

Boala gref-contra-gazd
transfuzionala

Este o complicaie rar, potenial fatal, a transfuziei.

Apare la pacieni, cum sunt:
Primitorii imunodeficienti de transplanturi de mduv,
Pacieni imunocompeteni care primesc transfuzii cu snge
de la o persoan cu care au n comun un antigen tisular
compatibil (HLA), de obicei, rude de snge.
Semne i simptome: apar in mod obinuit la 10-12 zile de
la transfuzie, fiind caracterizate de: febr, erupie cutanat cu
descuamare, diaree, hepatit, pancitopenie
Tratament de susinere; nu exist terapie specific.
Boala gref-contra-gazd poate fi prevenit prin iradierea
cu radiaii gama a componentelor celulare ale sngelui, pentru
a se opri proliferarea limfocitelor transfuzate.

Hemocromatoza
Nu exist mecanisme fiziologice care s elimine excesul de
fier i din acest motiv pacienii care sunt dependeni de
transfuzii acumuleaz n organism, dup o perioad
ndelungat de timp, fierul excedentar, rezultnd
hemocromatoza.
Semne i simptome: pigmentarea cu aspect bronzat a
tegumentelor, disfunctie cardiaca, ciroza, diabet, atrofie
testiculara, artropatie.
Cel mai important test screening pentru diagnosticul
hemocromatozei este nivelul seric al feritinei. Deoarece
cresterea feritinei serice poate fi intalnita si in alte conditii
clinice (infectii, neoplazii, afectiuni hepatice), diagnosticul
trebuie confirmat prin biopsie hepatica.
Tratament: se folosesc pe scar larg chelatori de fier, cum
este desferalul, in injectii intramusculare profunde, pentru a
reduce la minimum acumularea de fier la aceti pacieni. Se
poate administra si subcutanat.

Infectii transmise prin transfuzie

Prin transfuzie pot fi transmise urmtoarele infecii:
HIV-1 i HIV-2
HTLV-I i HTLV-II
Hepatita viral de tip B i de tip C
Sifilis (Treponema pallidum)
Boala Chagas (Trypanosoma cruzi)
Malarie
Virusul citomegalic (CMV)
Alte infecii rare transmisibile prin transfuzie, inclusiv:
parvovirusul uman B19, bruceloza, virusul Epstein-Barr,
toxoplasmoza, mononucleoza infecioas, boala Lymes.
Deoarece o reacie transfuzionala intrziata poate apare
dupa zile, sptmni, sau luni de la transfuzie, asocierea cu
transfuzia poate fi uor ignorata.

Transfuzii masive cu volume mari

de snge

Transfuzia masiv este definit ca nlocuirea unei

pierderi de snge echivalent sau mai mare dectvolumul sanguin total al pacientului, n mai puin de
24 de ore
70 ml /kg la adult,
80-90 ml /kg la copil sau nou nscut
La astfel de pacieni morbiditatea i mortalitatea
sunt mari, nu din cauza volumelor de snge
transfuzat, ci din cauza traumatismelor iniiale, al
leziunilor tisulare i organice, secundare hemoragiei
i hipovolemiei.
Cu toate acestea, administrarea unor volume
mari de snge i lichide de nlocuire poate, prin ea
nsi, s dea natere unui numr de complicaii.

Transfuzii masive cu volume mari

de snge
Hiperpotasemia
Conservarea sngelui are ca efect i o cretere
moderat a concentraiei potasiului extracelular, cu
att mai mare cu ct durata conservrii se
prelungete. Aceasta cretere este rareori
semnificativ din punct de vedere clinic, cu excepia
exsanguino-transfuziei practicate la nou-nscut. Se
va folosi sngele cel mai proaspt disponibil n
serviciul de transfuzie, cu o durat de conservare
mai mic de 7 zile.

Transfuzii masive cu volume mari

de snge
Toxicitatea citratului i hipocalcemie
Toxicitatea citratului este rareori o problem, dar
poate s apar n special cnd se transfuzeaz
cantiti mari de snge integral. Citratul fixeaza
calciul ionic din plasma, cu aparitia spasmelor
musculare si prelungirea intervalului QT pe ECG.
Daca se administreaza o cantitate mai mare de 2 l
de sange la fiecare 20 minute, se adauga
obligatoriu 1 g calciu gluconic pentru fiecare litru
transfuzat.

Transfuzii masive cu volume mari

de snge
Depleia fibrinogenului i a factorilor de coagulare
Plasma sufer o pierdere progresiv a factorilor de
coagulare n cursul conservrii, n special a Factorilor VIII i V
atunci cnd conservarea nu se face la temperaturi de -25C
sau mai joase. Concentratele eritrocitare i unitile
deplasmatizate sunt lipsite de factori de coagulare, care se
gsesc n componenta plasmatic. Dilutia factorilor de
coagulare i a plachetelor apare ca urmare a administrrii
unor volume mari de fluide de nlocuire.
Transfuziile masive sau cu volume mari pot avea deci ca
efect i tulburri de coagulare.

Transfuzii masive cu volume mari

de snge

Depleia plachetara
Funcia plachetar se pierde rapid n cursul conservrii
sngelui i nu exist, practic, nici o plachet funcional dup
24 de ore.
Tratament: concentratele de plachete se vor administra
numai atunci cnd pacientul manifest semne clinice de
sngerare microvasculara, ex: sngerare din plgi, mucoase,
locuri de ptrundere a cateterelor, escoriaii, denudri
tegumentare, iar numrul de plachete scade sub 50 x 10 9/L.
Hipotermia
Administrarea rapid a volumelor mari de snge sau a
lichidelor de nlocuire, direct din frigider poate avea ca rezultat
o reducere semnificativ a temperaturii corpului.
Tratament: se vor lua masuri atente n timpul transfuziilor
unor volume mari de snge sau fluide de inlocuire.

Transfuzii masive cu volume mari

de snge

Coagularea intra-vascular diseminat

Coagularea intra-vascular diseminat este
activarea anormal a sistemelor de coagulare i de
fibrinoliz care apare ca urmare a consumului de
factori de coagulare i a plachetelor. CID poate s
se manifeste n cursul unei transfuzii masive de
snge, dei ea poate fi cauzat mai curnd de
motivele pentru care se face transfuzia, dect de
transfuzia propriu-zis:
oc hipovolemie,
traumatisme,
complicaii obstetricale
Tratamentul va fi ndreptat spre corectarea
cauzelor de baz i corectarea defdicitelor de

Transfuzii masive cu volume mari

de snge

Micro-agregatele
Leucocitele i plachetele se pot agrega n timpul
conservrii sngelui integral, dnd natere microagregatelor. In timpul transfuziei, mai ales n cazul
unei transfuzii masive, aceste microagregate pot s
determine embolii pulmonare, prezena lor fiind
implicat n apariia sindromului de insuficien
respiratorie a adultului (ARDS). Cu toate acestea,
sindromul de insuficien respiratorie care apare
dup transfuzie se datoreaz mai curnd leziunilor
tisulare consecutive ocului hipovolemic.
Tratament: filtre care permit ndeprtarea microagregatelor, dar studiile efectuate nu au confirmat
c utilizarea acestora mpiedic apariia

BIBLIOGRAFIE
1. Uhl L, Kruskall M.S., Complications of
transfusions: transfusion reactions and transfusiontransmitted diseases. n Young NS, Gerson S, High
K, Clinical Hematology, Mosby-Elsevier, 2006, 12721989
2. Slichter S.J., Evidence-Based Platelet Transfusion
Guidelines. Hematology 2007: 172-178
3. Triulzi D.J., Transfusion-Related Acute Lung Injury:
An Update, Hematology 2006, 497-501
4. Petrov, Cucuianu, Bojan, Urian. Hematologie
Clinica, Ed Casa Cartii de Stiinta 2009.