Sunteți pe pagina 1din 122

Administrarea transfuziilor si

monitorizarea pacientului transfuzat

Asistent medical licențiat


Corina Preda
TRANSFUZIA
• DEFINIŢIE:
Transfuzia este o metodă terapeutică, care constă în
introducerea de sânge și componente sanguine în sistemul
circulator al bolnavului.
• SCOP:
- restabilirea volumului circulant
- înlocuirea factorilor de coagulare
- îmbunătățirea capacității de transport a O2
TRANSFUZIA- GENERALITĂȚI

• La 15 iunie 1667 Jean Denis execută prima transfuzie la om, de la


oaie la om;
• Prima transfuzie reuşită de la om la om a fost comunicată în 1818
de J.B.Blundell.
• În 1900 Karl Landsteiner a descoperit grupele sanguine A , B și O
şi dr. Wiener în 1941 sistemul Rh.
• Ulterior au fost descoperite numeroase alte sisteme antigenice:
Kell, Duffy, MNS, Kidd, Lewis, Lutheran etc.
GRUPELE DE SANGE
Sistemul ABO

Fiecare individ are un anumit sistem de aglutinogene, fapt


care împarte oamenii în diferite grupe sanguine.

Antigenii, numiti aglutinogene, sunt situați pe eritrocite,


iar anticorpii numiți aglutinine, se află în plasmă.

Landsteiner a împărțit oamenii în patru grupe sanguine,


după cum posedă sau nu pe eritrocite aglutinogene A şi B.
GRUPELE DE SANGE
Sistemul ABO

Repartizarea aglutininelor în serul uman se face dupa “regula repartiției reciproc


inversă”- Landsteiner, adică nu poate coexista aglutinina de acelaşi fel cu
aglutinogenul
GRUPELE DE SANGE
Sistemul Rh

85% din oameni posedă pe eritrocite antigenul D, numit factor Rh ei sunt


(Rh+), indiferent de sistemul OAB.

15% din oameni nu posedă factori Rh ei sunt (Rh –).


,
GRUPELE DE SANGE
Sistemul Rh

In mod natural NU există anticorpi anti Rh, in plasma.

Anticorpii anti Rh se formează:


dacă se transfuzează sânge Rh (+) la cei cu Rh(-)
SAU
dacă o mamă este Rh(-) iar fătul este Rh(+)
GRUPELE DE SANGE
Sistemul Rh
• !!!Antigenul D este cel mai imunogen dintre antigenele de grup
sanguin, de aceea regula este de a nu se transfuza un subiect Rh
negativ cu hematii Rh pozitiv!!!

• Anticorpii imuni sunt sintetizați ca urmare a unei imunizări cauzată de


introducerea unui antigen străin (în timpul unei transfuzii sau în cursul
unei sarcini).
Alte antigene eritrocitare

Alte antigene eritrocitare cu importanță transfuzională:

- Kell (K, k)- ac anti Kell imuni apar relativ frecvent-hemoliză;


- Duffy – anticorpi de tip imun, apar rar, pot fi periculoși;
- Kidd- anticorpi de tip imun, apar rar.
- MNSs – anticorpi anti-S și anti-s de tip imun, pot fi periculoși
Transfuzia de sânge și produse sanguine
Principii

1. Nu aduceti prin hematiile transfuzate un antigen absent la primitor


(pentru a evita ca prin transfuzie primitorul să fie imunizat).

2. Nu aduceti prin hematiile transfuzate un antigen corespunzând unui


anticorp prezent în serul (plasma) primitorului (pentru a evita o reactie
transfuzională legată de un conflict antigen-anticorp).
Transfuzia de sânge și produse sanguine
Practic nu se poate administra sânge care să conțină aglutinogenele de pe
eritrocite de acelaşi fel cu aglutininele din plasma primitorului.

Corect este să se administreze sânge izogrup izo Rh.

Excepție: fac până la o anumită cantitate de sânge transfuzat grupele:


O(l) - donator universal, la care aportul de aglutinina se diluează şi nu se
produc reacții
AB(IV) - primitor universal, care neposedând aglutinine pot primi limitat
sânge din celelalte grupe.
Produsele sanguine
Sunt de 2 feluri :
a) produse labile ( eritrocite, trombocite, plasma cu leucocite, plasma
lipsita de celule - proaspata sau congelata)

b) produse stabile derivate din plasma (albumina, proteinele coagularii,


imunoglobulinele)
Tipuri de preparate sanguine
SÂNGELE TOTAL

- are indicații din ce în ce mai restrânse


- se păstrează la temperatura de la +2◦C pînă la +6◦C
în frigider special.
- durata maxima de conservare este de 35 zile.

Aspect macroscopic:
- lichid de culoare roșu- închis
- după repaus sau centrifugare se separă în eritrocite
și plasmă, iar între ele stratul leuco-trombocitar
SÂNGELE TOTAL
Transfuzia de sange total are mari dezavantaje:
- este neeconomică, fiind un produs biologic ce se obtine cu dificultate
- expune la imunizări inutile
- nu are eficiență deoarece prin volumul mare de sange total nu permite
concentrarea suficienta a factorului celular sau plasmatic deficitar.
- dupa 24 de ore de la recoltare, sangele total nu mai conține factorii
plasmatici labili(V si VIII) ai coagulării în concentrații terapeutice eficiente.

Transfuzia de sange total când lipsește un singur factor pacientului, nu este


numai o risipă ci și o greseală terapeutică.
CONCENTRATE ERITROCITARE
RESUSPENDATE

Metoda de obținere: centrifugarea sângelui integral,


extracția plasmei şi înlocuirea cu soluție de resuspendare,
nutritivă pentru eritrocite;

- durata maxima de conservare ,prin suplimentarea cu solutia


SAG-M este de 42 zile.

 - se păstrează în frigider la temperatura de la +2◦C pînă la


+6◦C
CONCENTRATE ERITROCITARE RESUSPENDATE

Au ca scop cresterea capacitatii de transport al oxigenului pentru


combaterea hipoxiei tisulare.

Plasma poate fi inlaturată total de concentratele de eritrocite prin spalarea


hematiilor cu ser fiziologic si incidentele legate de plasma sunt eliminate.

Suspensia de eritrocite deleucocitizată este utilă la pacientii cu


politraumatisme. Se previne izoimunizarea cu anticorpi antileucocitari si
antitrombocitari.
CONCENTRATE TROMBOCITARE

Aspect macroscopic: culoare gălbuie, fiind ușor turbid, fără eritrocite


CONCENTRATE TROMBOCITARE

Indicațiile preparatelor trombocitare sunt curative si profilactice:


• Trombocitopenie sub 10.000/mm3 cu risc hemoragic
• Sindroame hemoragice cu trombocitopenie severă primară sau secundară.
 Obținerea preparatelor trombocitare întâmpină dificultăți din cauza duratei scăzute de
viata, concentrația redusă în sânge și dificultăților de izolare, îmbogățire și conservare.

Conservarea are loc la temperatură controlată de +20ºC la 24ºC în condiții de agitație lentă
și continuă, durata maximă de valabilitate este de 5 zile.
PLASMĂ PROASPĂTĂ
CONGELATĂ

Aspect macroscopic: după decongelare


se prezintă ca un lichid limpede sau cu o
ușoară turbiditate, fără semne vizibile de
hemolliză
PLASMĂ PROASPĂTĂ CONGELATĂ

Indicații:

Coagulopatie gravă de consum cu prabușirea tuturor factorilor de
coagulare;
• Hemoragiile acute cu deficit global de factori de coagulare
• Profilaxia și terapia prin perturbari complexe ale coagulării când sunt
interesați mai mulți factori ai coagulării
• Purpură trombocitară
Durata de conservare:
• La o temperatură mai mică sau egală cu - 30°C are o durată maximă de
conservare de 12 luni,
• La - 30°C păstrează toți factorii labili V-VIII,
• La o temperatură între -18°C și -25°C durata maximă de conservare este
de 3 luni
Avantajele plasmei: – se poate administra în urgență fără probe de compatibilitate
Alte produse sanguine labile

• Plasmă fără crioprecipitat este plasma proaspătă congelată fără factori I,


VIII, XIII şi fibronectină, indicată ca expander plasmatic.
• PPSB - concentrat de protrombină (factor II, VII, X, IX) are indicații în
hemofilia B, hipovitaminoza K, insuficiența hepatică.
• Crioprecipitat conține factori VIII, I, XIII şi fibronectină. Principalele indicații
sunt hemofilia, boala von Willebrand, CID.
• Crioconcentrat de factor VIII se păstrează sub formă liofilizată şi după
administrare are timp de înjumătățire de 12 ore.
Produse stabile derivate din plasmă

• Antitrombina III - se prezintă sub formă liofilizată. Se indică în şoc cu CID şi


accidente trombo-embolice, rezistență la heparină. Timpul de ½ este de 2-3
ore ore.
• Imunoglobuline polivalente sau specifice: imunoglobulinele specifice
• IgG anti D : de exemplu se administrează în 48 ore de la naşterea unui copil
Rh(+) din mamă Rh(-) sau la toate cazurile cu imunizare Rh. Imunoglobulină;
• IgG antiHBS se utilizează în profilaxia hepatitei virale.
Produse stabile derivate din plasmă

Albumina:
Se prepară din plasmă sau din sângele conținut în placenta umană.
Indicația sa majoră este refacerea volemică.
Se prezintă sub formă de albumina umană 5% şi 20%.
Riscul transmiterii virale este nul, deoarece prepararea sa
implică temperaturi de 60°C mai multe ore.
ETAPELE
ACTULUI TRANSFUZIONAL
Legislație în vigoare

• ORDIN Nr. 1224 din 9 octombrie 2006


• ORDIN NR.329 din 13 martie 2018
• ORDIN Nr. 1237 din 10 iulie 2007
• ORDIN Nr. 1226 din 9 octombrie 2006
• Legea 282 din 2005 republicata
• ORDIN Nr. 1132 din 27 iunie 2007
• OMS 1243/2007(ghid utilizare)
RESPONSABILITATI
(OMS 1224/2006)
• Managementul spitalului
• Comisia de transfuzie si hemovigilenta
• CoordonatorUTS
• AsistentiUTS
• Medici curanti/prescriptori(+ garda)
• Asistenti sectie
• Sofer
• +/-Infirmiere/personal curatenie
• Structura de management al calitatii
• Coordonator local de hemovigilenta
Asigurarea tratamentului transfuzional

în conditii de securitate,


 sub 24h/24h
supraveghere medicală specializată,
 cu component sanguin de calitate,
 eficace, cost-eficienta
 utilizate rational
 fara discriminare
 personalizat
ETAPELE ACTULUI TRANSFUZIONAL

A. Etapa pretransfuzionala
B. Etapa transfuzională(administrarea propriu-zisă)
C. Etapa posttransfuzională
ETAPA PRETRANSFUZIONALA

• Cea mai complexa


• Include multe procese/ sub-procese critice
• Locatii:
A. sectie
B. UTS
C. sectie
EVALUARE + INDICATIE TRATAMENT
TRANSFUZIONAL

Evaluarea clinico-biologică a pacientului si stabilirea


indicației de tratament transfuzional revine medicului
curant/ garda

Decizia privind indicatia adaptata pacientului se va face in


funtie de patologie, varsta, co-morbiditati, plan terapeutic
INFORMARE-CONSIMTAMANT

• Responsabil -medic curant/ garda care ia decizia de a indica


tratament transfuzional
• Cand? –inaintea prescrierii propriu-zise in FOCG
• Ce? - comunică pacientului, apartinătorului sau tutorelui legal
beneficiile si riscurile pe care le implică terapia transfuzionala
• Cum? –oral (consemnat in FOCG)+ scris, formular standard
atasat la FOCG
PRESCRIEREA
Definitie-consemnarea in FOCG a indicatiei tratament transfuzional , pe baza
deciziei
Responsabil -medic curant/ garda care ia decizia de a recomanda tratament
transfuzional
Ce se consemneaza?
• tip, cantitatea, grup,Rh
• specificatii privind caracteristici CS (DEL, izofenotip, incalzit...
• argumente pt. sustinerea deciziei terapeutice
• data adm. +/-ora, caracterul de urgenta/standard
• particularitati privind administrarea: ritm, premedicatie, frecventa, etc.
• verificarea eficacitatii transfuzionale= parametri biologici si clinici de
monitorizat, data, etc.
• teste de efectuat in UTS
Cererea de componente sanguine labile

Se stabileste prin procedura standard:


• Cine completeaza
• Cine semneaza
• Cine transporta la UTS
• Cum se receptioneaza la UTS
• Cum se procedeaza in caz de:
-urgente
-transfuzii masive
 -interventii programate
-internari de zi
-transfuzii repetate de ST/CE
-transfuzii repetate, alternantaCS
Cererea de componente sanguine labile
Formular standard-spital / national
Comenzile pentru transfuzie (bonul cerere sânge) trebuie sa includă:
- numele și prenumele pacientului și cel putin un număr unic de identificare
(CNP);
- tipul si numarul de unitati de produse sanguine solicitate;
- data și ora convenite pentru transfuzie;
- cerințe speciale, dacă estre cazul (de exemplu deleucocitat)
- motivul transfuziei
- numele medicului care a indicat transfuzia, semnatura si parafa medicului.
Prelevarea eșantioanelor de sânge

Reguli de bază:
1. Recoltarea pentru examene imunohematologice se face când se cer aceste examene.

2.Tuburile vechi sau conservate nu se vor folosi pentru examene ulterioare ( dacă este
necesară o nouă transfuzie la același pacient a 2-a zi se cere eșantion nou)
Prelevarea eșantioanelor de sânge

• Responsabil –asistent medical din sectie


• Pasi:
a.Identificarea pozitiva a pacientului
b.Pregatirea materialelor pt. recoltare
c.Recoltarea probelor
d.Etichetarea/ ID probelor
Cate 1 pacient o data, DOAR 1 asistenta implicata!
Prelevarea eșantioanelor de sânge
Identificarea pozitiva a pacientului
• Se verifica numele pacientului prin confruntare cu FOCG a pacientului si cu
formularul de cerere de sange completat.
• Daca in momentul recoltarii probei pacientul este constient, i se va cere sa
se identifice (nume, prenume, data nasterii si alte informatii necesare).
Vigilență maximă pentru:
- bolnavi comatoși,
- nou născuți
- copii
Prelevarea eșantioanelor de sânge

Materiale necesare:
Prelevarea eșantioanelor de sânge

Recoltarea probelor:
• NU in tuburi preetichetate
• DOAR 1 asistenta implicata
• ce probe? uzual: 1 tub fara anticoag. + 1 tub cu EDTA sau citrat de Na
Prelevarea eșantioanelor de sânge
Etichetarea (identificarea probelor)
Marcati eprubetele corect si clar, chiar la patul pacientului, imediat dupa recoltare:
- Numele si prenumele pacientului;
- Data nasterii pacientului
- Numarul foii de observatie,
- Data si ora recoltarii
- Semnatura persoanei care recolteaza proba.
Transmiterea eșantioanelor la UTS trebuie să se facă însoție de bonul de
cerere sânge pentru verificarea datelor si de FOCG.
!!! Probele incorect etichetate/formularele incomplete NU SE ACCEPTA IN UTS!
Identificarea si verificarea probelor
primite in UTS

Responsabil - asistenta UTS:


• Identifică
• Verifică concordanța înregistrării de pe eprubetă cu cu cea de pe
bonul cerere si FOCG
• Înregistrează proba în registrul de transfuzie
Prezervarea probelor primite în UTS

pastrarea probelor biologice pretransfuzionale si a PSL pe o perioada de


48-72 de ore posttransfuzional, , în spații frigorifice cu această destinație
necesară pentru anchete în caz de reacții transfuzionale imediate

 păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional,în


cazul tuturor pacienților transfuzați, pentru o perioadă de minimum 6 luni,
în spații frigorifice (-15 -18 grade C) cu această destinație
necesară pentru anchete in caz de reactii adverse tardive (suspiciunea de
transmitere a maladiilor transmisibile prin sange)
Hemovigilenta

• !!!! Un mare numar de incidente apar in etapa de recoltare a probelor


pretransfuzionale
-Inscrierea unor date de identificare eronate pe container(nume, DN, nr. fisa)
-Intarziere in transportul probelor la UTS
-Recoltare de la un alt pacient
-Cerinte speciale neidentificate
PROTOCOL DE TESTARE
PRETRANSFUZIONALA

• Scop: pt. a preveni transfuzia de componente sanguine incompatibile care


ar putea conduce la o reactie postransfuzionala

• 2 etape: UTS + SALON (“CONTROL ULTIM PRETRANSFUZIONAL”)

• Standarde nationale(OMS 1224/2006)


PROTOCOL DE TESTARE
PRETRANSFUZIONALA in UTS
• Pacient: -Grup sanguin ABO + RH (D) ±RH –KEL ±alteAg. ER. ±Depistare ±
identificare Ac. Iregulari
!!! La nou nascut si sugari pana la 6 luni test Coombs direct pentru
confirmare grup sang!!!
• Component sanguin:-Verificare aspect macroscopic, integritate, valabilitate
–Determinare grup sanguin ABO + RH (D)
• Proba de compatibilitate(ser Pacient+ ST/CE):
-3 tehnici complementare (salin, enzimatic, TCI)
!!! La nou nascut si sugari pana la 6 luni se efectueaza proba de
compatibilitate si cu serul mamei!!!
APROVIZIONAREA CU SANGE SI
COMPONENTE SANGUINE
• !!! Stabilirea unui stoc minim de urgenta, care trebuie sa fie asigurat in UTS
in permanenta, pe baza analizei activitatii transfuzionale in acel spital in
ultimii 5 ani, pe categorii de CS, grup sanguin ABO si RH (managementul
riscului)
• !!! Informarea cu min. 72 ore in avans a interventiilor chirurgicale
programate
• !!! Intocmirea schemei de nevoi transfuzionale in functie de tipul interventiei
chirurgicale
• !!! Un CTS NU ARE OBLIGATIA DE A ASIGURA ORICAND ORICE CANTITATE
DE UN ANUMIT CS solicitat de un spital
Recepția componentelor sanguine labile

Responsabil: asistent UTS


Reguli generale:
• recepția componentelor sanguine labile este obligatorie pentru fiecare
component sanguin în parte;
• se verifică dacă există concordanță între comandă, PSL-urile existente și
cele scrise pe avizul de expediție;
• se verifică condițiile de transport;
• se verifică aspectul produsului, integritatea și data de expirare;
• se înregistrează fiecare PSL în registrul de primire-livrare sânge și produse
sanguine
Conditii de transport ale produselor sanguine

Toate PSL-urile trebuie să fie transportate și păstrate în condiții specifice și


controlate, inclusiv din punct de vedere al temperaturii;
Transportul PSL-urilor trebuie făcut doar în recipient special, omologat și
destinat doar acestui scop;
Condițiile de conservare ale produselor
sanguine ce urmează a fi transfuzate
• Concentratele eritrocitare: 2ºC și 6ºC
• PPC : -18ºC si -30ºC
• CTS și CTU: 18-24ºC, cu agitare permanentă;
Nici un PSL nu poate fi stocat în secția de îngrijire!
Orice produs distribuit trebuie să fie transfuzat sau returnat la UTS în
termen maximum de 4 ore!
PREGATIREA UNITATII SELECTATE IN VEDEREA
ADMINISTRARII

La nivel UTS:
Verificarea disponibilitatii/ starii pacientului
Scoaterea C S selectat din conditiile standard de stocare si verificare aspect,
valabilitate, integritate, cod
* PPC/PDC/CRIOCC. - se dezgheata in UTS cu echipament omologat si
validat
* ST/ CE: INCALZIRE LA 37°C
Indicatii: Functie de varsta, volum si ritm de administrare, anumite boli
intocmire documetelor de livrare si verificarea lor
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente
in conditii standard
Procedura:
a. Verificare CS selectat (eticheta de compatibilitate)
b. Verificare documente
c. Verificare concordanta date intre a si b
d. Predare delegat din sectie
Componentul sanguin ridicat trebuie IMEDIAT dus in sectie!
!!! Maxim 30 min. pana la inceperea administrarii, de la scoaterea din
conditii standard de stocare
Eticheta de compatibilitate
Pe fiecare unitate de PSL livrată se lipește eticheta de compatibilitate.
Eticheta de compatibilitate conține:
- nume , prenume pacient,
- data nasterii,
- FOCG, sectie , salon;
- grup sanguin pacient,
- codul unic al unității de sânge,
-data/ora la care s-a efectuat testul de compatibilitate.
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente
prin procedura de urgență

Îndatoriri ale personalului medical din secții:


• anunț telefonic UTS : gradul urgentei, tipul si numarul PSL solicitate;
• sa completeze si sa parafeze formularul Bon cerere de sange pe care sa
specifice GRADUL DE URGENTA;
• sa recolteze esantioanele pentru testele pretransfuzionale inainte de
administrarea unitatii de sange.
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente
prin procedura de urgență

Îndatoriri al personalului medical din UTS:

CE O NEG (faraAc. antiA/B imuni in titru mare si fara Ac anti-D)


inregistrarea transfuziei in documentatia aferentă.
după livrarea PSL se efectuează testele pretransfuzionale
Completarea documentelor la livrarea PSL-urilor

• Fisa de monitorizare a pacientului transfuzat într-un singur exemplar


care se ataseaza FOCG;
• Formular pentru cerere sange, rămâne in UTS;
• Eticheta esantioane unitate de PSL livrata - se atasaza eșantioanelor
• Eticheta de compatibilitate - se lipește pe unitatea de PSL livrată
• Registrul de primire- livrare sange si produse sanguine.
• Registrul de serotecă - păstrarea esantionului de ser din proba
pacientului minimum 6 luni din momentul crioprezervarii;
CONTROLUL ULTIM PRETRANSFUZIONAL

!!!PREZENTA SI RESPONSABILITATEA MEDICULUI CURANT


 Impune prezenta a 2 persoane:
- asistenta care va administra
- asistenta sau medic prescriptor
CONTROLUL ULTIM PRETRANSFUZIONAL
Pași importanți:
• Verificarea unitatii de sange
• Verificarea identitatii pacientului si a produsului inaintea transfuziei
• Verificarea identitatii grupului sanguin la patul bolnavului (cardurile de control
pretransfuzional) - proba globulara Beth Vincent
• Verificarea starii pacientului - Monitorizarea pacientului
• Efectuarea probei biologice Oelecker
Verificarea unității de sânge
Examinare macroscopică:
• Culoare;
• Absenta cheagurilor din unitatea de sange
• Absenta semnelor care indică fisurarea pungii si scurgerea
conținutului.
• Etichetare (eticheta de compatibilitate)

Nu transfuzati daca unitatea de sange nu are aspect normal,


daca este deteriorată.
Informati imediat serviciul de transfuzie.
Verificarea identității produsului înaintea
transfuziei

Se verifică:
• Numărul de identificare de pe unitatea de sânge
• Eticheta de produs și grupa de sânge de pe pungă
• Data de expirare a produsului sanguin
Verificarea identității pacientului

Identificarea exactă a pacientului este esențială:


Care este numele tău?
Care este data ta naștere?
 Atenție sporită la pacienții inconștienți și nou-născuți –
brățara de identificare!
 Atenție la pacienții cu același nume!
Controlul ultim de concordanță

 Concordanța dintre numele, data nașterii ce figurează pe etichetă și


buletinul de livrare cu identitatea primitorului.
Concordanța numerelor de pe unitățile de sânge pentru a fi transfuzate, fișa
transfuzională și buletinul de livrare.
Concordanța între grup ABO și Rh de pe unitatea de sânge de transfuzat ,
fișa transfuzională și buletinul de livrare.
Concordanța informațiilor: PACIENT-FORMULAR DE TRANSFUZIE- FOCG
Verificarea identității grupului sanguin la patul
bolnavului

Cardurile de control pretransfuzional - proba globulară Beth Vincent


Scop: controlul preliminar al grupei de sânge la patul bolnavului și o
analiză de identitate imediat înainte de transfuzie
Ultimul test la patul bolnavului – procedură
Materiale necesare:
- cardul de control pretransfuzional
- 1 segment pilot de la unitatea de sânge
- mănuși nesterile
- soluție dezinfectantă pentru mâini
- tampoane de vată cu alcool
- 1 lancetă
- spatule
Ultimul test la patul bolnavului –
tehnică de lucru
Ultimul test la patul bolnavului –
tehnică de lucru
Ultimul test la patul bolnavului -
interpretarea rezultatelor
Verificarea starii pacientului

• Verificare:
 Temperatura,
TA,
AV,
Ritm respirator,
Diureza,
Stare generala

• Consemnare in FOCG / Fisa de monitorizare a pacientului transfuzat


TRANSFUZIA PROPRIU-ZISA

• Unde? - la nivelul sectiei

• Cine? - asistent sectie - efectuează transfuzia sanguină


propriu-zisă
- medic prescriptor - supraveghează desfăsurarea
procedurii de administrarea transfuziei;
TRANSFUZIA PROPRIU-ZISA
• !!! Procedura
1. Verificare trusa de transfuzie
2. Dezinfectia locului de punctie
3. Instalarea transfuziei & administrare
4. Supraveghere clinica
5. +/-Reactiiadverse/ incidente !
• Documentare–inregistrare in in FOCG/ Fisa transfuzionala
Verificare trusa de transfuzie
• Unica folosinta,
• Apirogena
• Filtru 170-240 microni
• Ambalaj intact
• Termen de valabilitate
!!! Timp maxim de folosire: 4 ore
!!!Schimbat cel puțin odată la 2-4 unități de sânge.
!!! Trusa noua pt. CONCENTRAT TROMBOCITAR
Dezinfectia locului de punctie & punctia
venoasa
• Accesul venos va fi rezervat doar pentru transfuzie!!!
• Cateterul venos periferic trebuie sa aibe lumenul minim 20 G.
• Un acces venos prea mic ar putea provoca liza hematiilor din sânge!
Montarea cateterului venos periferic -
materiale necesare
Montarea cateterului venos periferic
Tehnică de lucru
Montarea pungii de sânge
Tehnică de lucru

• Se umple tubulatura cu soluție salină normală (0,9% NaCl)


care să ude bine filtrul, pentru asigurarea permeabilitatii.
Montarea pungii de sânge
Tehnică de lucru
• Rupeți orificiul corespunzător al unității de sânge și introduceți acul trusei de
transfuzie prin apăsare ușoară și o ușoară rotație.
Montarea pungii de sânge
Tehnică de lucru
• Agățați punga de sânge în stativ și atașați trusa de transfuzie
la cateterul venos al pacientului.
Montarea pungii de sânge
Tehnică de lucru

• În cazul în care transfuzorul are două capete (transfuzor în Y), un


capăt se adaptează la punga cu ser fiziologic, iar celălalt capăt la
punga cu produsul sanguin.
Montarea pungii de produs sanguin

Recomandări

NU se introduc în punga cu produsul sanguin medicamente sau


alte soluții perfuzabile.
Produsele sanguine nu se vor amesteca între ele în timpul
transfuziei.
Pentru administrarea medicamentelor se foloseste alt abord
venos.
Efectuarea probei biologice Oelecker

Ultimul test la începerea transfuziei


Efectuarea probei biologice Oelecker-
Tehnică de lucru
Instalarea transfuziei & administrare

• Conectarea pungii la trusa de transfuzie


• Stabilirea ritmului de administrare - indicatii medic curant
- mediu: 60 pic/min
!!! Primele 15 minute - risc de aparitie a reactiilor transfuzionale majore
• Supraveghere pacient pe toată durata administrării:
a. vizual, regulat
b. masurare parametri
Supravegherea și monitorizarea pacientului
în timpul transfuziei
Responsabil –asistent medical sectie
Supravegheați și monitorizați cu mare atenție pacientul ,mai ales în primele
15 minute de la începerea transfuziei, urmărind apariția semnelor reacțiilor
postransfuzionale (febră, frisoane, respirație șuierătoare)
Reacțiile severe apar cel mai frecvent în primele 15 minute ale transfuziei!
Supraveghere și monitorizarea pacientului
Recomandări practice

• Se cere pacientului să anunțe imediat în cazul aparitiei unor reactii cum ar fi:
frison, înrosirea tegumentelor, durere, dispnee sau anxietate.

• Să vă asigurati că pacientul poate fi observat direct.

• Să verificati daca acesta ajunge la butonul de alarma.


Supraveghere și monitorizarea constantă a
pacientului

 înainte de transfuzie
 timp de 15 minute după începerea transfuziei
 monitorizare la intervale de timp prestabilite până la terminare transfuziei
 la terminarea transfuziei
 la intervale de câte 1 oră până la 6 ore după terminarea transfuziei.
se urmareste evolutia posttransfuzionala a pacientilor in urmatoarele 48 de ore.
Supraveghere și monitorizarea constantă a
pacientului
În fișa de monitorizare a pacientului transfuzat se înregistrează:
• data si ora exactă a începerii transfuziei;
• data si ora exactă a terminarii transfuziei;
• volumul și tipul tuturor produselor transfuzate;
• codul unic de donare al produselor transfuzate;
• orice efecte adverse.
Respectați indicațiile privind
limitele de timp pentru transfuzie!
Limite de timp pentru transfuzie
Produs snguin Începerea transfuziei Terminarea transfuziei
Concentrat eritrocitar, sânge În maxim 30 min. de la CER – de la 1ora- la 3 ore
integral scoaterea din frigider ST în maximum 4 ore
(sau mai puţin, la
temperatura ambiantă mai
mare de 24˚C)

Concentratul trombocitar Imediat De la ½ ora- la 1 ora


unitar (echivalentul a 10
unitati de CTS)
Plasma proaspata congelata, Cât de repede posibil De la ½ ora- la 2ore
crioprecipitat
Recomandări practice

Când se administrează mai multe unități de sânge folosiți un


aparat de încălzit sângele pentru a evita hipotermia.
Recomandări practice

• Pentru administrarea sângelui, cu un debit mai mare, poate fi


folosit sacul de presiune.
Incetarea transfuziei

• Scoaterea trusei/ mentinere abord venos (dupacaz)


• Evaluare pacient: TA, AV, T, respiratie, vizual
• Consemnare Fisa transfuzionala/FOCG
• Stocare temporara punga
Incetarea transfuziei
• După terminarea transfuziei trebuie să vă puneți mănușile și să aruncați
trusa de transfuzie la deșeuri biologice!
• Trusa de transfuzie poate fi o sursă care să favorizeze dezvoltarea
bacteriilor. Nu se lasă atașată la bolnav!
Incetarea transfuziei

• Unitățile de sânge cu un conținut restant de 15-20 ml se vor


returna la UTS și se vor păstra 48 -72 ore după transfuzie.

• Scop: reverificarea compatibilității transfuzionale în caz de reacții


postransfuzionale.
Gestionarea documentelor aferente actului
transfuzional
La sfârșitul transfuziei finalizăm completarea documentelor:
1.Completarea foii de observație
2.Completarea fișei transfuzionale
3.Completarea fisei de reactii posttransfuzionale după caz

Gestionarea documentelor privind actul transfuzional presupune și respectarea


trasabilității de la donator la primitor!
Trasabilitatea trebuie urmărită pe întregul parcurs al lanțului transfuzional pentru
ca produsul sanguin să fie administrat bolnavului, pe cât posibil, fără incidente!
ETAPA POST-TRANSFUZIONALA

• La nivelul:
A. sectiei
B. UTS
• SUPRAVEGHERE ACTIVA - RISC DE REACTII ADVERSE
Etapa post-transfuzionala
Sectie

• Supraveghere pacient: 48 ore


• Feed-back catreUTS
• Reactii adverse / incidente
• Randament transfuzional & Reevaluarea nevoilor transfuzionale
Etapa post-transfuzionala
UTS

• Documentare in evidentele UTS: trasabilitate= destinatia finala CS


-ADMINISTRAT+ container returnat, incinerat
-ADMINISTRARE PARTIALA (motiv)+ container returnat, incinerat
-NEADMINISTRAT (motiv)+ CS returnat, REBUT, incinerat
• Stocare temporara container : 48 -72h
• Gestionare containere-deseuri periculoase
EXTERNARE
• Biletul de iesire/ scrisoare medicala cuprinde informatii privind:
-tratamentul transfuzional primit(detalii)
-rezultate
-eventuale RA
-nevoi transfuzionale ulterioare
-profil imunohematologic ABO, RH, DAI….
-particularitati
-recomandari
Reacții posttransfuzionale

CADRUL LEGISLATIV:
• Directiva2002/98/CE & 2005/61/CE
• Legea282/2005 (incidente şi reacții adverse)
• OMS 1228/2007, cu modif. OMS 1132/2007
• OMS 1243/2007(ghid utilizare)
DEFINIȚII

• Reacție adversă severă-o reacție neprevăzută la donator sau la pacient,


legată de colectă ori de transfuzia de sânge sau de componente sanguine
umane, care este mortală, pune viața în pericol, determină o invaliditate sau
o incapacitate, provoacă ori prelungeşte spitalizarea sau morbiditatea

• Incident advers sever - orice eveniment inoportun legat de colectă,


controlul biologic, prepararea, conservarea sau distribuirea sângelui şi a
componentelor sanguine umane, susceptibil de a determina decesul ori de a
pune în pericol viața, de a determina o invaliditate sau incapacitate a
pacientului ori care provoacă sau prelungeşte spitalizarea ori morbiditatea
Reacții adverse posttransfuzionale

Clasificare:

După timpul de apariție a răspunsului: Imediate si tardive


După tipul reactiei: Imunologice și non-imunologice
După gradul de severitate: Ușoare sau grave
Reacții postrasfuzionale imunologice

 Imediate:
• Hemoliza acută
• Hipertermia
• Reacția alergică/anafilactică
• TRALI (transfusion-related acute lung injury)
 Întârziate:
• Hemoliză întârziată
• Alloimunizarea
• Purpură posttransfuzionala
• Reactie grefa -contra -gazda
Reacții non-imunologice
Imediate :
• Supraîncărcarea volemică sau TACO
• Reactii febrile nehemolitice
• Hipotermia
• Embolia cu aer
• Tulburările electrolitice
• Intoxicatia cu citrate
• Hemoliză non-imună
• Contaminarea bacteriană
• Transfuzii cu un volum mare de sânge administrat
Întârziate :
• Boli transmisibile prin intermediul transfuziei (boli parazitare, boli virale)
• Supraincarcare cu fier
• TRIM (transfusion-related immunomodulation)
Recunoașterea reacțiilor adverse
Supravegherea și monitorizarea transfuziei în timpul și în perioada
imediat după transfuzie este un element cheie.
Orice simptome neașteptate sau suspecte ar trebui să fie raportate ca fiind
o reacție posttransfuzională posibilă ce trebuie anchetată.
Recunoașterea reacțiilor adverse
Supravegheați și monitorizați cu mare atenție pacientul,mai ales în primele
15 minute de la începerea transfuziei, urmărind apariția semnelor reacțiilor
postransfuzionale (febră, frisoane, respirație șuierătoare)
Reacțiile severe apar cel mai frecvent în primele 15 minute ale transfuziei!
Recunoașterea reacțiilor adverse
Reactiile acute pot lua mai multe forme:
Febră
Frisoane
Urticarie sau erupții cutanate, mâncărime, tumefiere
Dispnee, dificultăți de respirație
Hipotensiune sau hipertensiune arterială
Hematurie, sângereare difuză, peteșii, purpură
Dureri de spate, anxietate, durere la injecatarea intravenoasă
Greață și vărsături
Cefalee
La bolnavii fără cunoştință / sub anestezie generală semnele principale ale
transfuziei incompatibile sunt hipotensiunea şi hemoragia necontrolată din rană –
CID.
Conduita în caz de reacție adversă
suspectată
Oprirea imediată a transfuziei!
Se înlocuieste transfuzorul si se mentine o cale iv deschisă,
perfuzată cu ser fiziologic;
Conduita în caz de reacție adversă
suspectată

Se cheamă medicul.


Se asigură primul ajutor pentru pacient.
Conduita în caz de reacție adversă
suspectată
• Urmărirea și înregistrarea semnelor vitale;
• Se verifică concordanța dintre datele mentionate pe eticheta
unității de sânge si datele de identitate ale pacientului.
Conduita în caz de reacție adversă
suspectată
Tratament in functie de tipul reactiei - LIM:
• Oxigen pe masca
• Antihistaminice
• Antipiretice
• Corticosteroizi
• Bromhodilatatoare
• Substante inotrope
• Substitutie volemica
Conduita în caz de reacție adversă
suspectată

Se va nota în fișa de observație /fisa de monitorizare a pacientului:


• durata transfuziei până la apariția reacției;
• volumul transfuzat,
• numărul pungilor cu produsele de sânge transfuzate,
• remediul;
Conduita în caz de reacție adversă
suspectată
• Se anunță personalul UTS.
• NU se aruncă unitatea de sânge și setul de transfuzie și se returnează în UTS
pentru investigatii.
Conduita în caz de reacție adversă
suspectată
Se trimit în UTS:
- punga cu sânge și dispozitivul atașat cu care s-a administrat transfuzia;
- cardul de control final de grup;
- 2 probe de sânge (una pe simplu si alta pe anticoagulant), recoltate din
vena de la bratul opus;
- formularul de notificare a reactiei posttransfuzionale completat de
medicul curant

Se raportează reacția adversă la Centrul de Transfuzie Sanguină


Notificarea reacției adverse

Indiferent de gravitatea incidentului sau accidentului transfuzional


completați formularul de notificare , trimiteți o copie la UTS și păstrați un
exemplar în FOCG!!!
Formularul de notificare a reactiei adverse transfuzionale cuprinde:
• Tipul de reacție transfuzională
• Timpul care a trecut de la începerea transfuziei pană la apariția reacției
• Volumul, tipul şi codurile de donare ale PSL transfuzate
• Rezultatele investigațiilor pentru urmărire.
Investigarea reacției adverse

In UTS /CTS se reevaluează pacientul din punct de vedere imunohematologic


prin :
repetarea GS şi RhD din probele pre- si post-transfuzionale ale pacientului si
ale eșantioanelor din pungile livrate;
repetarea depistării de aloanticorpi și a testelor de compatibilitate
test Coombs direct;
Investigarea reacției adverse

Se trimit in laboarator:
• proba de urină proaspătă
• urina din următoarele 24 de ore - semne de hemoliza?
• probe de sange – semne de coagulare diseminata intravasculara?
• hemoculturi
Stabilirea nivelului de imputabilitate

Criterii de identificare a atribuirii:


• NA= nu se poate evalua: date insuficiente
• 0. Exclusă= Nicio relatie (cauze alternative) = dovezi clare în favoarea altei
cauze
• 1. Posibilă= dovezile sunt neclare pentru atribuirea fie transfuziei, fie altei
cauze)
• 2.Probabilă= dovezile sunt în favoarea transfuziei pentru o legatură cauza-
efect)
• 3.Certă= dovezi dincolo de îndoiala rezonabila pentru atribuirea transfuziei
Raportarea reactiei adverse
în funcție de gradul de severitate
• Suspiciunea de RA si incidente= toate:
SECTIE COORDONATOR LOCAL HV UTS
• Confirmare RA nonsevera: raportare periodica

DSP MS
COORDONATOR LOCAL HV UTS CTS

• RA severa: notificare caz cu caz

CTS
COORDONATOR LOCAL HV UTS DSP
MS CE
MS CE
• Confirmare RAS
DSP
CTS
CONCLUZII

Pentru orice transfuzie de sânge trebuie să respectăm regulile impuse de


sistemul de hemovigilență pentru a evita apariția accidentelor
posttransfuzionale, atât a celor majore legate de eroarea de grupă de sânge,
cât și a accidentelor imunologice întârziate!!!
Bibliografie
• American National Red Cross. Practice Guidelines for Blood Transfusion: A complication from
recent. Peer-Reviewed Literature. Second Edition, 2007, 64.
• Blood Transfusion Therapy. A Physician’s Handbook. 7 th Edition. 2002, 174p;
• Botescu Venera, Proceduri de practică pentru asistenții medicali generaliști, Ghid elaborat de
Ministerul Sănătății în 20.06.2013, pag 105-109;
• Cristopher J. Gresens. Directive pentru transfuzia sîngelui şi a componentelor sanguine: Pacienții
pediatrici şi nou născuți. 2008.
• Ghidului național de utilizare terapeutică rațională a sângelui și a componentelor sanguine
umane 2007 Ministerul Sănătății Publice, Institutul National de transfuzie Sanguină,, INHT
București;
• Petra Seeber, Aryeh Shander. Basics of Blood Management, First Edition. 2007, 389;
• Victoria Hălmagi, Cristina Bichiș. Pași importanți în siguranța transfuzională, Editura Mirton,
Timișoara 2015, 479p.
Bibliografie
• LEGE nr. 282 din 5 octombrie 2005 privind organizarea activitatii de transfuzie sanguina,
donarea de sange si componente sanguine de origine umana, precum si asigurarea calitatii si
securitatii sanitare, in vederea utilizarii lor terapeutice emis de Parlament publicat in
Monitorul Oficial nr. 915 din 13 octombrie 2005
• Maxwell MJ., Wilson MJ.A. Complications of blood transfusion. Continuing Education in
Anaesthesia, Critical Care and Pain, 2006; 6: 225;
• Nomenclatorul din 10 iulie 2007 (Anexa a Ord. MS 1237/10.07.2007)- național al componentelor
sanguine pentru utilizare terapeutică cu modificările aduse în 2012 prin: Ordinulnr.814 din 14
august 2012;
• ORDIN nr. 1.224 din 9 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind activitatea
unitatilor de transfuzie sanguina din spitale emis de Ministerul Sănătății Publice publicat în
Monitorul Oficial nr. 870 din 24 octombrie 2006 ;
• ORDIN nr. 1.228 din 9 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
sistemului de hemovigilenta, de asigurare a trasabilitatii, precum si a Regulamentului privind
sistemul de inregistrare si raportare in cazul aparitiei de incidente si reactii adverse severe
legate de colecta si administrarea de sange si de componente sanguine umane emis de
Ministerul Sănătății Publice publicat în Monitorul Oficial nr. 870 din 24 octombrie 2006
Va multumesc!