Sunteți pe pagina 1din 46

INDICATIILE TRANSFUZIEI DIN SANGE SI PREPARATE DERIVATE DIN SANGE.

PATOLOGIA TRANSFUZIONALA

DEFINIII
-Produs sanguin: Orice substan terapeutic produs din snge uman -Snge integral: Snge recoltat ntr-un recipient standardizat ce conine o soluie de conservare anticoagulanta, si care nu a fost separat -Derivate plasmatice: Proteine plasmatice umane preparate n condiii farmaceutice, cum sunt: -albumina -factorii de coagulare concentrai -imunoglobulinele

DEFINIII
Component sanguin: 1) Constituent ai sngelui, separat din sngele integral, cum ar fi: -concentrat eritrocitar -suspensie eritrocitara -plasm -concentrat plachetar 2) Plasm sau plachete recoltate prin aferez (afereza reprezinta o metod de recoltare a plasmei sau a plachetelor direct de la donator, de obicei prin mijloace mecanice) 3) Crioprecipitat preparat din plasm proaspt congelat, bogat n Factor VIII i fibrinogen

Preparatele de snge
I. Snge integral II. Componente sanguine: 1. Masa eritrocitara (MER), suspensia de eritrocite, masa eritrocitara deleucocitata 2. Masa trombocitara 3.Concentrat leucocitar 4.Plasma proaspata congelata 5.Crioprecipitat III. Derivate plasmatice: 1.Solutii de albumina umana 2.Factori de coagulare: -concentrat de factor VIII -derivate plasmatice ce contin factor IX (concentrat de factor IX, concentrat de complex protrombinic) 3.Preparate de imunoglobuline

I. SNGE INTEGRAL
O unitate de snge integral conine: 450 ml de snge recoltat de la donator 63 ml de soluie anticoagulant de conservare (citrat-fosfatdextroza adenina) Hemoglobina aproximativ 12 g/ 100ml Hematocrit 35% - 45% Nu conine plachete funcionale Nu conine factori de coagulare (V i VIII) Risc de infecie: unitatea nu este sterilizat, poate deci transmite orice agent infecios prezent n celule sau n plasm, inclusiv; HIV 1 i HlV-2, hepatit B i C, alte virusuri hepatitice, sifilis, malarie, boala Chagas Conservare: intre +2 i +6C n frigider standardizat

I. SNGE INTEGRAL
Indicaii: hemoragii acute consecutive traumatismelor, interventiilor chirugicale majore, hemoragiei digestive superioare Contraindicaii: exist riscul suprancrcrii volemice la pacienii cu anemie cronic, insuficien cardiac Mod si durata de administrare: -Sngele administrat trebuie s fie compatibil n sistemul ABO i Rh cu sngele primitorului -Nu se vor aduga niciodat medicamente la unitatea de snge. -transfuzia se va ncepe iti urmatoarele 30 de minute dup scoaterea unitatii din frigider. -Transfuzia trebuie s dureze maximum 4 ore

CONCENTRAT ERITROCITAR (MASA ERITROCITAR)


Se obtine prin sedimentarea sau centrifugarea sangelui integral. O unitate contine un volum total 150-200 ml eritrocite, din care s-a ndeprtat cea mai mare parte a plasmei; Hb: 20 g/100 ml; Ht: 55-75% Riscul de infecie: acelai ca la sngele integral Conservare: aceleai condiii ca la sngele integrat Indicaii: se recomanda in special la pacientii cu anemie cronica severa, care au volum plasmatic crescut. Administrarea sangelui integral la acesti pacienti poate determina supraincarcarea volemica, cu precipitarea insuficientei cardiace. MER confera protectie impotriva aportului excesiv de electroliti (Na, K), citrat, amoniac, Ac (antiA), care nu poate fi evitat in cazul administrarii de sange integral.

CONCENTRAT ERITROCITAR (MASA ERITROCITAR)


Principalele tipuri de anemii cu indicatie majora de transfuzie: -anemie aplastica congenitala sau dobandita -anemii hemolitice congenitale: talasemie majora, siclemie, deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza -anemii severe prin deficit de vitamina B12, folati sau fier, cand valorile scazute de Hb afecteaza functiile vitale ale organismului. -supresie medulara si Hb < 10g/dl (Ht<30%) programat pentru transplant medular sau cu boala canceroasa ca leucemie, limfom, carcinom, sarcom sau statusuri precanceroase -Sepsis transfuzie indicata la Hb < 10 g/dl ( Ht<30%) -Pacientii arsi se transfuzeaza la:
- Hb < 8 g/dl pacienti noncritici fara probleme cardiopulmonare; - Hb < 10 g/dl pacienti critici si/sau cu probleme cardiovasculare.

MASA ERITROCITAR

CONCENTRAT ERITROCITAR (MASA ERITROCITAR)


Contraindicatii: anemii hemolitice autoimune (se dezvolta rapid anticorpi impotriva antigenelor eritrocitare si efectul acestora este anulat) Mod de administrare: idem sngele integral
Recomandarile bazate pe concentratia Hb (Ht) sunt: -Hb > 10 g /dl transfuzie rar indicata; -Hb 7-10 g/dl transfuzie indicata in conditiile continuarii sangerarii sau alti factori de risc (varsta >65 ani, boli cardiovasculare, respiratorii,renale, neurologice severe); -Hb < 7g/dl (Ht< 21 % ) transfuzie indicata.

MASA ERITROCITARA DELEUCOCITATA


Indicaii: -reducerea imunizrii cu antigene leucocitare la pacienii crora ii se administreaz transfuzii repetate, dar pentru a obine acest rezultat pacientul trebuie s primeasc numai produse deleucocitate; reduce riscul transmiterii infeciei cu virusul citomegalic (CMV) n situaii speciale; -la pacienii care au avut anterior dou, sau mai multe reacii febrile la transfuzia de eritrocite. Contraindicaii: nu previne boala grefa-contra-gazd, in acest scop produsele sanguine vor fi iradiate cu doze de 25-30 Gy, acolo unde exist posibilitatea Mod de administrare: la fel ca sngele integral

CONCENTRATE PLACHETARE (MASA TROMBOCITARA)


Este preparata prin centrifugarea plasmei bogate in trombocite. Pot fi preparate din sange integral sau prin plasmafereza. O unitate contine: Plachete preparate dintr-o singur unitate de snge (CUT) Plachete preparate din 4-6 uniti de snge adunate intr-un singur recipient (CUP) Risc de infecie: Acelai ca n cazul sngelui integral, dar o doz normal adult reprezint 4-6 donatori (expunere de 4-6 ori mai mare) Conservare: Maximum 72 ore intre +20 si +24 C (cu agitare), daca nu au fost colectate n saci speciali pentru plachete validai pentru o perioada mai lunga de conservare; O conservare prelungit crete riscul de proliferare bacterian i de septicemie.

CONCENTRATE PLACHETARE (MASA TROMBOCITARA)


Indicatii (1): 1. Trombocite < 100000/l si politraumatism sau traumatism cranio-cerebral sever. 2. Trombocite < 50000/ l si: a. sangerare activa ( scaderea Hb cu 2g/dl sau Ht cu mai mult de 6% in mai putin de 24 ore); b. pacient cu traumatism sau in perioada perioperatorie (trei zile postoperator sau pacient in terapie intensiva sepsis, C.I.D); c. pacient programat la o procedura invaziva ca biopsia, toracocenteza, punctie lombara, bronhoscopie, extractii dentare).

Indicatii (2): 3. Trombocite < 10000/ l fara evidenta de sangerare activa si: a. cu supresie de maduva osoasa sau cancer ( leucemie,limfom, carcinom, sarcom), stari precanceroase b. hipoplazie de maduva osoasa (anemia aplastica/hipoplastica, sindrom mielodisplazic). 4. Pacientii cu defecte calitative ale trombocitelor: trombocitopenie autoimuna, purpura trombotica trombocitopenica, etc. nu ar trebui sa primeasca transfuzie cu trombocite decat in situatii de sangerare masiva sau daca vor fi supusi unor proceduri invazive.

CONCENTRATE PLACHETARE (MASA TROMBOCITARA)

CONCENTRATE PLACHETARE (MASA TROMBOCITARA)


Contraindicaii: - purpura idiopatic trombocitopenic autoimun (autoAc antiplachetari) - purpura trombofic trombocitopenic - sindromul de coagulare intravasculara diseminat ne-tratat - trombocitopenia asociat cu septicemie nainte de nceperea tratamentului, sau n hipersplenism Mod de administrare: ct mai curnd cu putin, n general n primele 4 ore de la preparare, pentru a se evita riscul de proliferare bacterian. nu vor fi refrigerate nainte de administrare, deoarece aceasta reduce capacitatea funcional a plachetelor. Durata administrrii concentratelor plachetare trebuie s fie de circa 30 de minute

PLASM PROASPT CONGELAT


O unitate (200-300 ml) conine plasma separat dintr-o unitate de snge total in primele 6 ore de la recoltare i congelata rapid la -25C , sau la temperaturi mai joase. Exista un nivel plasmatic normal de factori de coagulare stabili, albumin i imunoglobuline. Nivelul de factor VIII este de cel puin 70% din cel al plasmei proaspete normale. Risc de infecie: dac plasma nu a fost tratat, riscul este acelai ca la sngele integral. Conservare:la -25C , sau temperaturi mai joase, maximum un an

PLASM PROASPT CONGELAT


Indicaii: 1.Sangerari active datorate deficientei mai multor factori de coagulare sau riscul de sangerare datorita acestor deficiente. 2. Sangerare severa datorata terapiei cu anticoagulante orale (ACO) sau reversarea urgenta a efectelor ACO. 3. Transfuzie masiva cu sangerare coagulopatica. 4. Sangerare sau profilaxia sangerarii datorata absentei unui singur factor de coagulare cunoscut care nu este disponibil. 5. Purpura trombotica trombocitopenica. 6. Rare deficiente ale unor proteine specifice plasmatice

PLASM PROASPT CONGELAT


Contraindicatii: - cresterea volumului de sange sau a concentratiei de albumina; - coagulopatii care pot fi corectate prin administrarea de vitamina K; - pentru normalizarea testelor de coagulare anormale in absenta sangerarii. Dozare pentru a obtine minim 30 % factori plasmatici, 10-20 ml/Kg. Mod de administrare: -se administreaza ct de curnd dup dezgheare, folosind un set de transfuzie standard. -factorii de coagulare labili se degradeaz rapid; se utilizeaza n maximum 6 ore dup dezgheare.

CRIOPRECIPITAT
Este preparat din plasma proaspt congelat, prin recoltarea precipitatului care se formeaz n timpul dezgherii controlate la +4C, i re-suspendat n 10-20 ml plasm; conine aproximativ 50% din cantitatea de Factor VIII i de fibrinogen din sngele integral ex: 80-100 UI Factor VIII i 150-300 mg fibrinogen / pung. Risc de infecie: La fel ca la plasm, dar o doz normal pentru un adult presupune expunerea la riscul a minimum 6 uniti snge integral. Conservare: La -20C, sau temperatur mai joas, timp de 1 an. Mod de administrare: idem PPC

CRIOPRECIPITAT
Indicaii: 1.Ca alternativ (rar) la administrarea concentratului de Factor VIII pentru tratamentul deficitelor motenite de:
- Factor von Willebrand (boala von Willebrand) - Factor VIII (hemofilie A)

2.Pentru tratamentul hipofibrinogenemiei congenitale sau dobandite sau pentru fibrinogen < 100 mg/dl care poate apare in C.I.D. sau fibrinoliza; 3. Pentru tratamentul deficientei de FXIII congenitale sau dobandite; 4. Pentru tratamentul sangerarii active la pacientul uremic cu insuficienta renala sau cu uree > 50 mg/dl sau creatinina > 4 mg/dl.

SOLUIILE DE ALBUMIN UMAN


Se obtine din fracionarea unor cantiti mari de plasm donat. Preparate: Albumina 5%: conine 50 mg de albumin /ml de soluie Albumina 20%: conine 200 mg de albumin /ml de soluie Albumina 25%: conine 250 mg de albumin /ml de soluie Risc de infecie: dac produsele sunt corect preparate nu exist risc de infecie viral

SOLUIILE DE ALBUMIN UMAN


Indicaii: Fluid de inlocuire n cadrul schimburilor de plasm terapeutice Tratamentul edemelor rezistente la diuretice n cazul pacienilor cu hipoproteinemie, ex: sindrom nefrotic sau ascit. Desi albumina umana 5% este utilizata curent pentru o serie de indicaii (inlocuire volemica, arsuri sau hipoalbuminemie) nu exist dovezi ca ar fi superioara soluiei saline sau altor soluii cristaloide de umplere, pentru nlocuirea volumului plasmatic in situatii acute. Precauii: administrarea soluiei de albumin 20% poate provoca o expansiune acut a volumului intravascular, cu risc de edem pulmonar. Contraindicaii: nu se va folosi pentru alimentare intravenoas datorita costului crescut i a faptului ca reprezint o surs insuficient de aminoacizi eseniali.

FACTORI DE COAGULARE
Concentrat de Factor VIII Risc de infecie: produsele curente inactivate viral nu par s transmit HIV, HTLV, HCV, si alte virusuri cu nveliuri lipidice. Indicaii: Tratamentul hemofiliei A. Tratamentul bolii von Willebrand.

FACTORI DE COAGULARE
Concentrat de complex de protrombin (PCC) si Concentrat de Factor IX Indicaii: -Tratamentul hemofiliei B (Boala Christmas), -Corectarea imediat a timpului de protrombin prelungit Contraindicaii: Nu este recomandat pacienilor cu boli hepatice sau cu tendint la tromboz

IMUNOGLOBULINE
Imunoglobuline de uz intramuscular Reprezinta o soluie concentrat de anticorpi IgG din plasm uman Risc de infecie: Nu s-au raportat cazuri de infecie viral Indicaii: Imunoglobulinele specifice sau hiperimune: de la pacieni cu nivel ridicat de anticorpi specifici mpotriva unor ageni infecioi (ex: hepatit B, rabie, tetanos) Prevenirea infeciilor specifice Tratamentul strilor de deficit imunologic

IMUNOGLOBULINE
Imunoglobuline ANTI-Rh D Sunt preparate din plasm ce conine titru nalt de anticorpi anti-Rh D, obinute de la persoane care au fost imunizate. Sunt indicate pentru prevenirea bolii hemolitice a nou-nscutului n cazul mamelor Rh D-negative. Imunoglobuline de uz intravenos Sunt obinute la fel ca preparatele pentru administrare im, tratate ulterior pentru administrare intravenoas. Indicaii: Purpur trombocitopenic idiopatic autoimun i alte afeciuni imunologice Tratamentul strilor de deficien imunitar Hipogamaglobulinemie Boli legate de infecia cu HIV

COMPLICATII POSTRANSFUNZIONALE
Clasificare: Complicatii imunologice: reactii imunologice impotriva eritrocitelor (hemoliza intravasculara sau extravasculara), trombocitelor, leucocitelor, imunoglobulinelor (IgA) sau a altor antigene plasmatice Complicatii non-imune: -supraincarcarea volemica -contaminarea bacteriana -transmiterea unor boli: hepatita cu virus B sau C, infectii cu citomegalovirus, SIDA, sifilis, malarie, toxoplasmoza, bruceloza -hemocromatoza secundara -toxicitatea citratului

Complicatii imunologice. Reactii hemolitice datorate incompatibilitatii de grup sanguin


Simptomele datorate unei transfuzii sanguine incompatibile depind de tipul intravascular sau extravascular al hemolizei. -hemoliza intravasculara: se datoreaza unei incompatibilitati in sistemul ABO, cu participarea complementului. La scurt timp dupa administrarea transfuziei, pacientul prezinta frison, dureri lombare si toracice, eritem facial, urmate de febra inalta. -hemoliza extravasculara: simptomatologia este mai atenuata, manifestata doar prin frison si febra, aparute dupa una sau mai multe ore. Cauza cea mai frecventa este legata de prezenta anticorpilor anti-D, datorita unei incompatibilitati in sistemul Rh. -reactia hemolitica postrtransfuzionala tardiva: apare la un interval de 7 zile, la pacientii imunizati in antecedente prin transfuzie sau sarcina; vor prezenta anemie, febra, icter, uneori hemoglobinurie.

Reactii transfuzionale acute


Exceptnd reaciile alergice urticariene i reaciile febrile nehemolitice, reaciile acute pot fi fatale i necesit tratament de urgen. Reactii usoare: -semne: urticarie, eruptii -simptome: prurit -Tratament: se ncetinete ritmul transfuziei. Se administreaz antihistaminice i.m, de ex. clorfeniramin, 0,1 mg /kg sau echivalent. Dac nu apare o ameliorare clinic n 30 de minute, iar simptomele se agraveaza, cazul va fi tratat ca o reacie moderat-severa

Reactii transfuzionale acute


Reactii de severitate moderata: -semne: congestia fetei, urticarie, frisoane, febra, agitatie, tahicardie -simptome: anxietate, prurit, palpitatii, dispnee usoara, cefalee -etiologie: hipersensibilitate (moderat-severa), reactii febrile nehemolitice (Ac antileucocitari sau antiplachetari, Ac antiproteine, inclusiv anti Ig-A, posibila contaminare cu pirogeni si/sau bacterii) -tratament: Se oprete transfuzia. Se administreaz antihistaminice pe cale im (ex.clorfeniramin, 0.1 mg/kg sau echivalent), precum i antipiretice oral sau rectal (ex: paracetamol 10 mg/kg: 500 mg - 1 g, la adult). Se administreaz iv corticosteroizi i bronho-dilatatoare dac apar fenomene anafilactice (bronhospasm, stridor).

Reactii transfuzionale acute


Reactii severe: -semne: frisoane, febra, agitatie, hipotensiune, tahicardie, hemoglobinurie, sangerare inexplicabila (CID) -simptome: anxietate, durere toracica, durere la locul perfuziei, insuficienta respiratorie, dispnee, dureri lombare, cefalee -etiologie: hemoliza intravasculara acuta, contaminare bacteriana si soc septic, supraincarcare volemica, anafilaxie, leziuni pulmonare acute asociate transfuziei -tratament: Se oprete transfuzia. Se administreaz adrenalin (ca sol. 1:1000) 0.01 mg/kg im lent. Se administreaz corticosteroizi iv i bronhodilatatoare, dac apar semne de anafilaxie (bronho-spasm, stridor). Dac exist semne clinice sau de laborator de CID, se administreaz plachete si , fie crioprecipitat sau plasm proaspt congelat. Dac se suspecteaz bacteriemie (frisoane, febr, colaps vascular, n absena semnelor de hemoliz) se ncepe administrarea iv de antibiotice cu spectru larg.

Contaminarea bacterian i ocul septic


Sngele poate fi contaminat: cu bacterii care provin de pe tegumentele donatorului, n timpul punciei venoase (de obicei stafilococi) prin bacteriemie care exist la donator n momentul donrii (ex: Yersinia) prin manipulare incorect n timpul pregtirii componentelor sanguine din cauza defectelor sau deteriorrii pungii de plastic Unele bacterii contaminante, n special Pseudomonas, cresc la temperaturi cuprinse ntre +2C i +6C i supravieuiesc sau se pot multiplica i n unitile de eritrocite conservate la aceast temperatur. Stafilococii prefer temperaturi mai ridicate i pot prolifera n concentratele de plachete, de la +20C la +24C, limitnd durata de pstrare a acestora. Semnele contaminrii bacteriene apar de obicei la scurt timp dup nceperea transfuziei, dar se pot manifesta i cu o ntrziere de cteva ore. O reacie sever este caracterizat de instalarea brutal a frisoanelor, hipertermiei i hipotensiunii. Suport terapeutic de urgenta cu ATB cu doze mari.

Suprancrcarea volemica
Apare cu predilectie la persoanele varstnice, cu anemie severa, carora li se administreaza rapid o cantitate mare de sange. Primele simptome si semne sunt reprezentate de dispnee, tuse seaca, jugulare turgescente, raluri subcrepitante bazal bilateral. Se va intrerupe transfuzia, iar la nevoie se practica flebotomia. Suprancrcarea volemica poate avea drept urmare insuficien cardiac i edem pulmonar. Pentru profilaxia acestei complicatii, in cazurile de anemie severa se administreaza numai 250 ml MER.

Reaciile anafilactice
Reprezinta o complicaie rar a transfuziilor de componente de snge sau derivai plasmatici. Riscul este mai mare dac produsele se administreaz rapid, dar mai ales la pacienii la care se folosete plasm proaspt congelat pentru schimb plasmatic. Citokinele plasmatice pot fi una din cauzele bronho-constrictiei i vaso-constriciei la unii pacieni. Deficitul de IgA la primitor este o cauza rara de reacii anafilactice severe. Pot fi cauzate de orice produs sanguin, deoarece majoritatea conin urme de IgA. Survine la cteva minute de la nceperea transfuziei i se caracterizeaz prin: colaps cardiovascular, insuficien respiratorie, fr s fie nsotite de febr. Reaciile anafilactice pot fi fatale daca nu se intervine rapid si agresiv.

Leziunile pulmonare acute asociate transfuziei (TRALI)


Determinate de obicei de plasma donatorului care conine anticorpi mpotriva leucocitelor primitorului. Se instaleaza rapid insuficien respiratorie acut ntr-un interval de 1-4 ore de la nceperea transfuziei i la examenul radiologie apar opacifieri pulmonare. Nu exist terapie specific. Este nevoie de tratament de suport respirator si general n unitatea de terapie intensiv.

Complicatii tardive ale transfuziei


Purpura post-transfuzional Reprezinta o complicaie rar, dar potenial fatal, a transfuziei de concentrate eritrocitare sau plachetare, determinat de anticorpi mpotriva antigenelor specific plachetare la primitor. Frecvent intalnita la pacieni de sex feminin. Semne i simptome: semne de sngerare, trombocitopenie acut, sever, la 5-10 zile dup transfuzie, cu valori ale trombocitelor sub 100 x 109/L Tratament: cnd trombocitele scad sub 50 x 109/L, cu pericolul unor sngerri oculte la valori mai mici de 20 x 109/L. Se administreaz doze mari de corticosteroizi, imunoglobulin iv timp de 5 zile. Numrul de plachete revine la normal n mod obinuit dup 2-4 sptmni.

Complicatii tardive ale transfuziei


Boala gref-contra-gazd Este o complicaie rar, potenial fatal, a transfuziei. Apare la pacieni, cum sunt: Primitorii imunodeficienti de transplanturi de mduv, Pacieni imunocompeteni care primesc transfuzii cu snge de la o persoan cu care au n comun un antigen tisular compatibil (HLA), de obicei, rude de snge. Semne i simptome: apar in mod obinuit la 10-12 zile de la transfuzie, fiind caracterizate de: febr, erupie cutanat cu descuamare, diaree, hepatit, pancitopenie Tratament de susinere; nu exist terapie specific. Boala gref-contra-gazd poate fi prevenit prin iradierea cu radiaii gama a componentelor celulare ale sngelui, pentru a se opri proliferarea limfocitelor transfuzate.

Complicatii tardive ale transfuziei


Hemocromatoza Nu exist mecanisme fiziologice care s elimine excesul de fier i din acest motiv pacienii care sunt dependeni de transfuzii acumuleaz n organism, dup o perioad ndelungat de timp, fierul excedentar, rezultnd hemocromatoza. Semne i simptome: pigmentarea cu aspect bronzat a tegumentelor, disfunctie cardiaca, ciroza, diabet, atrofie testiculara, artropatie. Cel mai important test screening pentru diagnosticul hemocromatozei este nivelul seric al feritinei. Deoarece cresterea feritinei serice poate fi intalnita si in alte conditii clinice (infectii, neoplazii, afectiuni hepatice), diagnosticul trebuie confirmat prin biopsie hepatica. Tratament: se folosesc pe scar larg chelatori de fier, cum este desferalul, in injectii intramusculare profunde, pentru a reduce la minimum acumularea de fier la aceti pacieni. Se poate administra si subcutanat.

Complicatii tardive ale transfuziei


Infectii transmise prin transfuzie Prin transfuzie pot fi transmise urmtoarele infecii: HIV-1 i HIV-2 HTLV-I i HTLV-II Hepatita viral de tip B i de tip C Sifilis (Treponema pallidum) Boala Chagas (Trypanosoma cruzi) Malarie Virusul citomegalic (CMV) Alte infecii rare transmisibile prin transfuzie, inclusiv: parvovirusul uman B19, bruceloza, virusul Epstein-Barr, toxoplasmoza, mononucleoza infecioas, boala Lymes. Deoarece o reacie transfuzionala intrziata poate apare dupa zile, sptmni, sau luni de la transfuzie, asocierea cu transfuzia poate fi uor ignorata.

Transfuzii masive cu volume mari de snge


Transfuzia masiv este definit ca nlocuirea unei pierderi de snge echivalent sau mai mare dect-volumul sanguin total al pacientului, n mai puin de 24 de ore 70 ml /kg la adult, 80-90 ml /kg la copil sau nou nscut La astfel de pacieni morbiditatea i mortalitatea sunt mari, nu din cauza volumelor de snge transfuzat, ci din cauza traumatismelor iniiale, al leziunilor tisulare i organice, secundare hemoragiei i hipovolemiei. Cu toate acestea, administrarea unor volume mari de snge i lichide de nlocuire poate, prin ea nsi, s dea natere unui numr de complicaii.

Transfuzii masive cu volume mari de snge


Acidoza Dac acidoza apare la un pacient care primete volume mari de snge, aceasta se datoreaz probabil unui tratament inadecvat al hipovolemiei, dect efectelor transfuziei. Folosirea uzuala a bicarbonatului sau a altor alcalinizante, in funcie de numrul de uniti transfuzate, nu este necesar. Hiperpotasemia Conservarea sngelui are ca efect i o cretere moderat a concentraiei potasiului extracelular, cu att mai mare cu ct durata conservrii se prelungete. Aceasta cretere este rareori semnificativ din punct de vedere clinic, cu excepia exsanguinotransfuziei practicate la nou-nscut. Se va folosi sngele cel mai proaspt disponibil n serviciul de transfuzie, cu o durat de conservare mai mic de 7 zile.

Transfuzii masive cu volume mari de snge


Toxicitatea citratului i hipocalcemie Toxicitatea citratului este rareori o problem, dar poate s apar n special cnd se transfuzeaz cantiti mari de snge integral. Citratul fixeaza calciul ionic din plasma, cu aparitia spasmelor musculare si prelungirea intervalului QT pe ECG. Daca se administreaza o cantitate mai mare de 2 l de sange la fiecare 20 minute, se adauga obligatoriu 1 g calciu gluconic pentru fiecare litru transfuzat. Depleia fibrinogenului i a factorilor de coagulare Plasma sufer o pierdere progresiv a factorilor de coagulare n cursul conservrii, n special a Factorilor VIII i V atunci cnd conservarea nu se face la temperaturi de -25C sau mai joase. Concentratele eritrocitare i unitile deplasmatizate sunt lipsite de factori de coagulare, care se gsesc n componenta plasmatic. Dilutia factorilor de coagulare i a plachetelor apare ca urmare a administrrii unor volume mari de fluide de nlocuire. Transfuziile masive sau cu volume mari pot avea deci ca efect i tulburri de coagulare.

Transfuzii masive cu volume mari de snge


Depleia plachetara Funcia plachetar se pierde rapid n cursul conservrii sngelui i nu exist, practic, nici o plachet funcional dup 24 de ore. Tratament: concentratele de plachete se vor administra numai atunci cnd pacientul manifest semne clinice de sngerare microvasculara, ex: sngerare din plgi, mucoase, locuri de ptrundere a cateterelor, escoriaii, denudri tegumentare, iar numrul de plachete scade sub 50 x 109/L. Hipotermia Administrarea rapid a volumelor mari de snge sau a lichidelor de nlocuire, direct din frigider poate avea ca rezultat o reducere semnificativ a temperaturii corpului. Tratament: se vor lua masuri atente n timpul transfuziilor unor volume mari de snge sau fluide de inlocuire.

Transfuzii masive cu volume mari de snge


Coagularea intra-vascular diseminat Coagularea intra-vascular diseminat este activarea anormal a sistemelor de coagulare i de fibrinoliz care apare ca urmare a consumului de factori de coagulare i a plachetelor. CID poate s se manifeste n cursul unei transfuzii masive de snge, dei ea poate fi cauzat mai curnd de motivele pentru care se face transfuzia, dect de transfuzia propriu-zis: oc hipovolemie, traumatisme, complicaii obstetricale Tratamentul va fi ndreptat spre corectarea cauzelor de baz i corectarea defdicitelor de coagulare pe msur ce acestea se manifest.

Transfuzii masive cu volume mari de snge


Micro-agregatele Leucocitele i plachetele se pot agrega n timpul conservrii sngelui integral, dnd natere micro-agregatelor. In timpul transfuziei, mai ales n cazul unei transfuzii masive, aceste microagregate pot s determine embolii pulmonare, prezena lor fiind implicat n apariia sindromului de insuficien respiratorie a adultului (ARDS). Cu toate acestea, sindromul de insuficien respiratorie care apare dup transfuzie se datoreaz mai curnd leziunilor tisulare consecutive ocului hipovolemic. Tratament: filtre care permit ndeprtarea microagregatelor, dar studiile efectuate nu au confirmat c utilizarea acestora mpiedic apariia sindromului.

BIBLIOGRAFIE Hematologie Clinica, Delia Mut Popescu, Editura Medicala Ghidul National de utilizare terapeutic raional a sngelui si a componentelor sanguine umane, Ministerul Snttii Publice, Institutul Naional de Transfuzie Sanguin