6.

2 Psihopatologia functiilor: A) proxice si

B) mnezice;
A)Atenia
funcie psihic bazal care realizeaz orientarea i concentrarea selectiv a
activitii psihice asupra unui grup de elemente sau fenomene
proprietatile atentiei sunt: selectivitatea, mobilitatea sau
flexibilitatea,directionarea, distributivitatea, stabilitatea, volumul;
tipuri: involuntar( neintentionala, primara): determinate de stimuli ce
apar brusc; noutate informaional; organism nepregtit; voluntar: deliberate si
susinut de efort voliional; habitual( postvoluntara): stare de pregtire, de
ateptare
A)Psihopatologia ateniei
Disprosexiile= tulburri ale ateniei
Hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere;
-- apar n-- episoadele expansive,
-- intoxicaii uoare,
-- hipocondria ,
-- fobici si obsesionali
-- se manifesta selective ex.:-- melancolici idei depressive de culpabilitate, de
ruina ; ! -- cenestopatii si hipocondriaci orientate asupra starii de sanatate, asupra
functionarii organismului! -- deliranti orientate asupra evenimentelor, persoanelor
implicate in sistemul delirant respectiv !
Hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere;
- apar n-- surmena"; anxietate, depresie, oligofrenie, demen,
schizofrenie, intoxicatii cu alcool, benzodiazepine, barbiturice
aprosexia: dispariia oricrei activiti psihice; numai n strile comatoase
tulburarile atentiei pot fi observate in timpul anamnezei, dar se pot utilize si
teste specifice de atentie dintre care cea mai utilizata este metoda Kraepelin: # se cere
bolnavului sa numere de la $%% inapoi din & in & sau din ' in '.
B) emoria
proces psihic al orientrii retrospective realizat prin fixare ntiprire!,
conservare pstrare! i reactualizare evocare! ; oglindete experiena anterioar si
constituie rezervorul g(ndirii i imaginaiei ; suportul forei cognitive a individului ;
str(ns corelat cu procesele afective
Procesele memoriei
memorarea: transformri menite s asigure fixarea informaiei pe suporturi
adecvate; factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul
de omogenitate a materialului, semnificaia materialului; factori subiectivi: starea
fiziologic, motivaia, gradul de tensiune afectiv, v(rsta ; pstrarea ; reactualizarea
!ipuri "e memorie
#mediat: reproducerea sau recunoaterea unui material p(n la $% secunde
de la momentul prezentrii
)ecent: reproducerea sau recunoaterea are loc la un interval mai mare de
$% secunde de la prezentare
* evenimentelor ndeprtate memoria de lung durat!: evenimentele trite
de la nceputul vieii i p(n n present
Dismnezii cantitati#e
a! Hipomnezii: scderea n diferite grade a forei mnezice ; *par n surmena" ,
involuie , oligofrenie, depresie, anxietate, schizofrenie, la cei cu +,,, afectari
cerebralepostmeningoencefalita!
b! Amnezii: pierderea totala a forei mnezice; rar poate fi intalnita o raela
amnezie,practice sub aceasta denumire es ascund hipomnezii severe; pot fi pariale
sau totale n strile comatoase!, retrograde i anterograde
b.$! amnezii anterogra"e $"e fixare)
- se refer la imposibilitatea memorrii evenimentelor de la mbolnvire spre prezent;
sunt mai frecvente ; - scade capacitatea de fixare - nu se poate evoca un eveniment
recent, dar le conserva pe cele din trecut
- apar n: - sindromul -orsa.ov, de etiologie alcoolica, infectioasa sau traumatica, -
stri confuzive, - stri reactive n situaii traumatice ma"ore, de mas!, - psihoza
maniaco- depresiva, - stari nevrotice si reactii psihogene
b./! amnezia retrogra"% $"e e#ocare):- tulburarea memoriei se intinde
progresiv dinaintea bolii spre trecut, - destructurarea nu este at(t de accentuat,
intalnita in demente
Amnezia lacunara= hiatus mnezic temporar
- *par in: stari confuzionale, traumatisme cranio-cerebrale, echivalente
epileptice sau stari crepusculare, stari de betie patologica
- 0nii autori impart in Amnezii totale: n come; Amnezii pariale (par a fi
hipomnezii!:
Amnezie tar"i#% sau intarziata: legat de o tulburare de contien; apare
progresiv; n stari confuzionale, epilepsie
Amnezia electi#% tematic!: nregistrare voluntare bine efectuat,
recunoatere imposibil; influenat de strile afective negative posttraumatic!
c) Hipermneziile
evocri exagerate, tumultuoase, ndeprteaz individul de la preocuprile
sale de moment
apar la - normal, legate de momente cu continut afectiv negative sau pozitiv,
psihopatia paranoida, oligofreni hidrocefali, stari febrile, narcoza cu eter, chloroform,
barbiturice, socurile cu insulina, starile hipnotice, stari de surmena", convalescenta
unor boli somatice febrile
hipermnezii selecti#e: la paranoici, n intoxicaii; bolnavul i mobilizeaz
toat fora mnezic pentru tema pe care o are n minte: procurarea 1actelor
doveditoare2 pentru a demonstra urmrirea etc.,sau procurarea drogului.
mentismul : derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic i incoercibil a
ideilor i amintirilor,tulbura somnul pacientului care nu poate sa doarma din cauza
amintirilor
*lte hipermnezii:tematic%: afectogen, autist%: n schizofrenie, mecanic%,
fr nelegerea datelor n oligofrenie!, oneiroi"%: n toxicomanii, #iziunea
retrospecti#%: derularea fulgertoare a ntregii viei n ultimele c(teva clipe dinainte
de moarte,in momentele de mare anxietate si in crizele de epilepsie temporala
!ul&ur%rile calitati#e ' paramneziile
amintiri deformate, false fie sub aspectul desfurrii cronologice, fie sub
aspectul lipsei legturii cu realitatea obiectiv trit de pacient
a) Tulburri ale sintezei mnezice imediatepseudomnezii, iluzii de memorie!
adevrate iluzii de recunoatere, evocri eronate ale unor evenimente trite
n realitate, dar care nu sunt ncadrate n timpul i spaiul real sau nu sunt recunoscute
ca trite sau netrite. +ipuri:
(riptomnezia: nerecunoaterea ca fiind strin un material citit sau auzit n
realitate; bolnavul l consider a fi propriu.
*pare n - schizofrenie, deliruri sistematizate paranoia si parafrenia!, demenesenile,
arteriosclerotice!
)nstr%inarea amintirilor : 3situatia inversa criptomneziei, cand bolnavul
considera ca evenimentele traite sunt doar citite, auzite; in ambele scade capacitatea
discriminatorie ntre evenimentele proprii i cele strine; apare n demene
falsa recunoa*tere+ , varianta de criptomnezie, ce consta in recunoasterea a
ceea ce de fapt bolnavul nu cunoaste
- se intalneste in: - stari de surmena", -stari de obnubilare,- stari maniacale -
schizofrenii
- este probabil starea premergatoare a fenomenelor de 2 d4"5 vu6, 2de"a connu6,
2de"a eprouve6, in care pacientul are impresia de a mai fi vazut, cunoscut, persoanele
sau situatiile respective
iluzia "e nerecunoa*tere+ in care bolnavul crede ca recunoaste persoane pe
care nu le-a cunoscut si nu este sigur ca recunoaste personae pe care le-a cunoscut
paramneziile "e re"uplicare$Pic-) bolnavul crede c o persoan a fost
multiplicat n mai multe exemplare, cu un anumit scop sau ca a mai fost in situatii
asemanatoare!
b) Tulburrile rememorrii trecutului allomnezii
sunt falsificri mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente
reale din trecut, pe care le situeaz n present, sunt de mai multe feluri:
&..) Pseu"oreminiscene: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe
care le triete ca evenimente prezente. *par n sindromul amnestic, n demene.
(onfa&ulaii$Pic-) $halucinaii "e memorie): reproducerea unor
evenimente imaginare, bolnavul nu spune adevarul dar nici nu minte. 7ot fi:- mnestice
umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile! ; , fantastice
descriu lucruri neplauzibile!, , onirice ca scenele de vis!
/cmnezia: tulburare global de memorie, cu ntoarcerea ntregii
personaliti n trecutpacientul confunda trecutul cu prezentul ; apare n stadiile
tardive de demen senile, in cadrul delirului senile 8islin!
Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate;
posibil dac se sugereaz unul sau mai multe elemente ; apare n surmena" i n
afeciuni deteriorativeprdemente si demente!
+ulburarile de memorie pot fi observate din anamneza,dar sunt si metode
specifice, cea mai utilizata fiind proba oraselor se dau bolnavului 9-: nume de orase
si # se atrage atentia ca trebuie sa le retina, iar dupa ce # se distrage atentia un minut #
se cere sa le redea!