Dezindividualizarea Unii dintre pionierii psihosociologiei au considerat ca prezenta celorlalti are efecte mult mai profunde si mai dramatice.

Gabriel Tarde (1890 si Gustave !e "on (189# au conceput influentacolectiva ca pe o forta literalmente magnetica sau hipnotica. $n viziunea lor% t&r&ti de torentulmultimii% oamenii se transforma 'n automate fara chip si individualitate sau% mai rau% 'n gloateincontrolabile

(ursa) "rehm% *assin% +ein (1999 ,apacitatea distructiva a colectivitatilor a lasat o d&ra 'ns&ngerata de-a lungul istoriei% 'n toate partile lumii) pogromuri 'mpotriva evreilor 'n .uropa de .st si 'n /usia0 linsarea negrilor din(.U.1.0 uciderea si violurile 'n masa ale chinezilor din 2an3ing% cucerit de trupele 4aponeze 'n19560 atacuri neonaziste 'mpotriva imigrantilor africani si asiatici din Germania zilelor noastre0macelarirea a circa #00.000 de Tutsi de catre rivalii lor 7utu din /8anda.,e anume face ca o multime dezordonata sa se transforme 'ntr-o gloata violenta9 : serie defactori stimuleaza 'n egala masura at&t agresivitatea individuala% c&t si pe cea colectiva) imitatiaunor modele agresive% o intensa frustrare% temperaturi 'nalte% consumul de alcool% prezenta sauaccesibilitatea armelor% care declanseaza g&nduri si actiuni agresive. ;ai e<ista 'nsa un fenomen = dezindividualizarea) pierderea de catre o persoana a individualitatii si a inhibitiilor normativefiresti ale comportametului deviant. ;a4oritatea cercetatorilor apreciaza ca dezindividualizareaeste un fenomen colectiv% ce se produce numai 'n prezenta celorlalti. $n 19>9% ?hilip

@imbardoconsidera ca surescitarea% anonimatul si slabirea responsabilitatii individuale sunt factorii care%con4ugati% duc la dezindividualizare. /olul mediului 'nfenomenul deindividualizarii ,a sa 'ntelegem dezindividualizarea% trebuie sa e<aminam mediul fizic si social 'n care se produce. (teven ?rentice-Dunn si /onald /ogers (198A% 1985 afirma ca factorii careaccentueaza comportamentul deviant sunt responsabilitatea si atentia. ?arametrii responsabilitatii afecteaza calculele individuale privind raportul dintre costuri si beneficii. 1tunci c&nd responsabilitatea este scazuta% aceia care comit acte deviante au sanse maireduse de a fi prinsi si pedepsiti% astfel 'nc&t oamenii pot alege 'n mod deliberat sa adopte uncomportament care le face placere% dar care% 'n conditii normale% este inhibat de constiinta lor normativa. (a ne g&ndim% de e<emplu% la un mediu care asigura anonimatul (pierderea 'nmultime sau ascunderea chipului dupa o masca sau cu o gluga . ,e ati facevoi daca ati fi real-mente invizibili timp de douazecisipatru de ore9 !a aceasta 'ntrebare% aproape toti studentiiamericani chestionati au raspuns indic&nd diferite acte criminale = cel mai frecvent) B1s 4efui o bancaC.,ercetarile asupra comportamentelor reale sustin cu probe si mai solide efectele anonimatului. $nlaborator% anonimatul este creat prin diferite proceduri) nu se mentioneaza numele participantilor0li se comunica faptul ca nu vor fi identificati0 uneori% fetele lor sunt acoperite. $n comparatie cugrupurile de control = ai caror membri 'si pastreaza individualitatea = subiectii anonimi sunt maiagresivi% mai ales atunci c&nd% fara sa stie% li s-a indus 'n prealabil o stare de agitatie [Link] diferentele de gen pot fi reduse astfel. $ntr-un studiu din 199D% condus de catre !ightdale si?rentice% barbatii s-au comportat mai agresiv dec&t femeile atunci c&nd persoanele puteau fiidentificate. !a adapostul anonimatului 'nsa% femeile s-au dovedit la fel de agresive ca si barbatii. ?arametrii atentiei reprezinta un al doilea factor de mediu care poate spori devianta. Endividuluita de sine si 'si concentreaza 'ntreaga atentie 'n alta directie. 1tunci c&nd se diminueazaautosupravegherea% are loc o modificare a starii de constiinta. $n aceasta Bstare dedepersonalizareC% individul e mai putin constr&ns de normele sale interne de conduita%reactioneaza mai direct fata de situatia imediata 'n care se gaseste si e mai putin sensibil fata deconsecintele pe termen lung ale actelor sale. ,omportamentul scapa din fr&nele controluluicognitiv% iar oamenii actioneaza impulsiv.(timularea intensa de catre mediu este% probabil% cea mai obisnuita metoda de diminuare agradului de autosupraveghere. $n studiile de laborator% grupurile de participanti situati 'ntr-unmediu e<trem de agresiv asupra simturilor (muzica roc3 sau heavF metal la ma<ima intensitate% 4ocuri video si de lumini naucitoare s-au dovedit mult mai agresivi% dezinhibati si e<tremisti 'nactele lor.$n 196>% .d8ard Diener si 1rthur "eaman au efectuat c&teva studii de teren foarte ingenioase% privind responsabilitatea si atentia 'n timpul noptii de 7allo8een = care ofera conditii ideale pentru studierea depersonalizarii) copiii sunt costumati si mascati% umbla noaptea pe strazi 'ngrupuri numeroase si sunt foarte surescitati. Eata cu ce rezultate s-a soldat un studiu% 'n care a fostobservat discret comportamentul a peste 1500 de copii% veniti Bsa sperie lumeaC 'n noaptea de7allo8een% 'n douazecisisapte de case din (eattle. $n fiecare dintre aceste case% un cercetator i-a'nt&mpinat si i-a invitat 'nauntru pe copii% care au venit fie singuri% fie 'n grupuri. $n primaconditie% cercetatorul i-a 'ntrebat pe copii cum 'i cheama si unde locuiesc0 'n cea de-a douaconditie% nu le-a pus nici o 'ntrebare legata de identitatea lor. Epoteza a fost aceea ca% daca li secere sa se identifice% copiii si-ar supraveghea comportamentul cu mai multa gri4a si ar fi mairesponsabili de actele lor. $n schimb% copiii care nu au fost identificati ar trebui sa se simta'ntruc&tva depersonalizati% feriti de responsabilitate% anonimi sub deghizarea [Link] ce au fost primiti 'n casa% copiii au fost poftiti sa ia c&te o bomboana dintr-un vas de pemasa. :bservatori ascunsi au urmarit c&te

bomboane a luat fiecare copil. ,e au remarcat9 ,elemai multe bomboane au fost luate de catre subiectii cei mai depersonalizati) cei care se aflau 'ngrup si care nu fusesera identificati. $ntr-un alt e<periment% cercetatorii au plasat o oglinda 'ndreptul vasului cu bomboane. Dupa cum am remarcat 'n ,apitolul A% prezenta unei oglinzi tinde sa sporeasca automonitorizarea. ,opiii care-si spusesera numele% mai ales cei mai marisori% carese gaseau 'n fata unei oglinzi% au furat bomboane mult mai rar dec&t cei care au fost primiti 'ntr-ocamera fara oglinda. . de presupus ca niste copii mai mari si-au interiorizat norma sociala careinterzice furtul% astfel 'nc&t stimularea autosupravegherii lor sporeste probabilitatea ca ei sa secomporte conform normei interiorizate.

;ultimile si identitatea individuala (ub aspectul responsabilitatii personale% e<ista o mare diferenta 'ntre efectele parametrilor deresponsabilitate si efectele parametrilor de atentie. 1 sav&rsi un act interzis deoarece crezi ca nuvei fi prins este rezultatul unei decizii deliberate. 1-ti pierde autocontrolul este un caz dediminuare a capacitatilor mintale. Desi distinctia teoretica este clara% aplicarea ei 'n viata realaeste mai complicata. +aptul de a face parte dintr-o multime numeroasa% de e<emplu% poate saaccentueze anonimatul si% totodata% sa diminueze autocontrolul. ?robabil ca acest dublu impacte<plica de ce cu c&t grupurile sunt mai numeroase% cu at&t violenta lor creste. $n 198>% "rian;ullen a cercetat relatarile din ziare a >0 de cazuri de linsare a unor negri americani% ce au avutloc 'ntre anii 1899 si 19D>% si a constatat ca cu c&t a fost mai mare raportul dintre multimeafurioasa si numarul victimelor% cu at&t s-a intensificat brutalitatea linsa4ului. $n 1981% !eon ;anna descoperit ca% atunci c&nd cineva ameninta ca se va sinucide% arunc&nduse de la 'naltime% ceidin multimea care asista sunt mai puternic 'nclinati sa-l 'ndemne pe nefericit sa se arunce 'n golatunci c&nd grupul este mai numeros% 'ndeosebi noaptea% c&nd cei din multime se simt mai bine prote4ati de anonimat.$n pofida asocierii dintre multimi si violenta% pierderea identitatii personale nu conduce'ntotdeauna la un comportament antisocial. $ntr-un studiu efectuat 'n 1969 de catre /obertGohnson si !eslie Do8ning% un grup de studente au fost 'mbracate 'n niste mantii albe% seman&ndfie cu robele purtate de membrii *u *lu< *lan% fie cu halatele asistentelor medicale. Gumatatedintre participante au fost identificate 'n timpul e<perimentului0 celelalte nu. Toate participanteleau avut posibilitatea sa amplifice ori sa diminueze intensitatea socurilor electrice administrateunei alte participante (de fapt% o complice a e<perimentatorilor % dupa ce aceasta se purtase% 'n prealabil% de o maniera antipatica sau necuviincioasa. ?articipantele 'mbracate 'n robe *u *lu<*lan au marit intensitatea socului 'n ambele conditii = fie ca fusesera identificate sau nu. $nschimb% participantele 'mbracate 'n halate albe de asistente medicale au fost mai 'nclinate sascada intensitatea socurilor electrice0 faptul revelator 'n acest caz este acela ca participanteleanonime au facut acest lucru de patru ori mai des dec&t cele identificate (vezi Graficul 6.A . De aici se desprinde o idee importanta. Uneori% scaderea responsabilitatii ori a autocontrolului neface mai sensibili si mai receptivi fata de nevoile celorlalti. Daca deindividualizarea 'i afecteaza pe oameni 'n bine sau 'n rau pare sa reflecte caracteristicile grupului. $n masura 'n care sediminueaza identitatea personala si autocontrolul% identitatea sociala si normele sociale seamplifica. Daca un grup se autodefineste (ca HnoiI prin ura si pre4udecati fata de un alt grup(HeiI % deindividualizarea poate sa declanseze o e<plozie de violenta. Dar daca un grup seautodefineste prin gri4a fata de ceilalti% deindividualizarea poate sa declanseze un acces de bunatate si compasiune. ,onsecintele pierderii identitatii personale depind de ceea ce 'i face peindivizi sa si-o piarda.

contagiune mentala J. comportament colectiv% imitatie% multime ?ropagarea si generalizarea in rindurile maselor a unei stari psihice% idei% atitudini% sentimente. 1ceasta difuzare are un caracter involuntar% transmitindu-se rapid de la individ la individ% actionind mai ales la nivelul inconstientului. (tarile psihice propagate prin cm. pot fi) entuziasmul% panica% furia% e<altarea. En multime (pe stadioane% in intruniri religioase sau politice% in sali de concerte sau de dans etc. cm. se manifesta deosebit de puternic. .a a fost tratata prin analogie cu epidemiile. Gustave !e "on (?sFchologie des foules% 189# a facut din cm. un principiu general de e<plicare a psihologiei multimilor. K:rice sentiment% orice act - scria G. !e "on - este in cazul unei multimi contagios% atit de contagios% incit individul isi 4ertfeste cu cea mai mare usurinta interesul personal in favoarea interesului colectiv% lata o aptitudine contrara naturii sale% de care omul nu devine capabil decit in clipa cind face parte dintr-o multimeL. Dispozitia sufleteasca de uniformizare se realizeaza contagios prin trei mecanisme) imitatia - tendinta fiecarui individ de a face acelasi lucru pe care-l fac ceilalti0 sugestibilitatea - o stare in care indivizii devin receptivi fata de imaginile% directiile si afirmatiile emanate de la altii (Kun cuvint fericit% o imagine evocata la un moment potrivit au deturnat multimile de la actele cele mai singeroa-seL 0 reactia circulara - un proces in care emotiile celorlalti sint percepute de individ cu o mai mare intensitate% apoi sint retransmise rapid celorlalti% care le percep cu o intensitate si mai accentuata s.a.m.d. 1stfel are loc Ke<agerarea in sentimenteL. I.F.