Sunteți pe pagina 1din 48

Transfuzia sanguină

Conf.Dr.M.Păpurică
ATI, UMF Timișoara
 Ce este?

 Scop

 Indicatii

 Produse de sange

 Nursing - implicatii
Ce este transfuzia sanguină?
 Tratament
 Prescrierea si administrarea de sânge si/sau
derivate de sânge endovenos (IV)
 Implică abordarea sistemului vascular periferic
sau central – introducerea produselor in
torentul sg.
Scop
 Refacerea volumului sanguin
 Supleerea factorilor de coagulare
 Imbunatațirea capacitații de transport al
oxigenului
 Refacerea elementelor componente sanguine
pierdute
 Prevenirea complicatiilor
 Ce teste am indica pentru o transfuzie?
Lab Teste
Lab Teste Normal De ce le indicam?
Tipare și Sistem ABO, sistem Rh Determinarea grupei sanguine,
Poztiv = incompatibilitate screening Atc., determinarea
compatibilitate
Negativ = probabil compatibil compatibilitatii donor-primitor

Hbg Barbati 14-17,5 g/dL Hbg transporta O2 in sange. Poate


Femei 12,3-15,3 g/dL scadea prin hemoragie
(hemoglobina)
Hct Barbati 41.5%-50.4% Hct masoara procentul din volumul
Femei 25.9%-44.6% sanguin ocupat de eritorcite. Scade in
(hematocrit)
Valori critice: anemie si pierderi sanguine.
<18% or >54%

Nr.Trombocite 150,000-400000 cel/uL Initiaza procesul de coagulare


Valori critice: Scaderea lor creste riscul de
<50,000 cel/uL hemoragie
Istoric

Austriacul Karl Landsteiner[1] descopera sistemului ABO,


primeste în 1930 Premiul Nobel

Sistemul
Cehul a descris și el același sistem în 1907
AB0
Jan Janský

două aglutinogene, notate A și B


douăABaglutinine
Grupa (IV) a fost descrisă tot în 1907α
specifice: A) și β și(anti
către Decastrello
de(anti Sturli.B)

Landsteiner și Alexander S. Wiener descopera sistemul de antigene,


Rhesus (Rh), în 1937 (rezultate publicate în 1940)
Grupele sanguine
Peste 300 de sisteme antigenice diferite

Sistemul ABO

Sistemul Rh

 produc anticorpi
Se Sistemele Lewis,
(autoanticorpi)
P, Ii, MNS, –Kidd,
IgM, IgG
Kell, Duffy, Lutheran,
Xg,
 Sid, Cartright,
specifici Yk,fiecarui
impotriva Chidosistem
Rogers
antigenic
 produc reactii Ag-Ac (hemolitice)
 “naturali”
 formati prin sensitivizare
Sistemul ABO
Grupa Grupa Aglutinogen Aglutinine
Landsteiner Jansky (antigen) (anticorpi)
O I nu are α și β

A II A β

B III B α

AB IV A, B nu are
Sistemul ABO
Doua alele: A si B

Atc. anti A, B (Ig M, G) – se produc in primul an de viata

 Ag.H (precursor al sistemului ABO)

 Absenta Ag.H (genotip hh) - este impiedicata expresia


genelor A,B
 Fenotip Bombay
 Ac.anti A, anti.B, anti H
Sistemul Rh
 Este codat de 2 gene de pe cromozomul 1
 46 de antigene relationate de sistemul Rh

Antigen D, C, c, E, e

 Atc corespunzatori
 D – prezent = Rh + (80-85% din populatie)
 D – absent = Rh –
 Dezvolta Atc anti D doar dupa expunere
 Transfuzie cu sange Rh +
 Sarcina
Testele de compatibilitate
 Se tipeaza sange pacientului si cel al donorului

1. Testarea in sistemul ABO-Rh (obligatorie)

Hematiile donoruluiSimoninser cu Atc anti A/anti B

Confirmare
Beth Vincent
serul donorului hematii ce expun antigen A si B
Testele de compatibilitate

1. Testarea in sistemul Rh (obligatorie)

Hematiile donorului ser cu Atc anti D

Confirmare

serul donorului
Confirmare
hematii ce expun antigen D

Probabilitatea de a dezvolta Atc antiD dupa o singura expunere : 50-70%


Testele de compatibilitate
2. Crossmatching (compatibilitatea)

 “mimeaza” transfuzia

hematiile donorului serul primitorului

 Se confirma tiparea in sistemul ABO si Rh


 Se detecteaza Atc din alte sisteme sanguine
 Se detecteaza Atc in titru scazut (aglutineaza
lent)
Testele de compatibilitate
3. Screening pentru Atc

 Se testeaza prezenta de Atc iregulari


 Testul Coombs indirect

serul bolnavului hematii cu structura antigenica


cunoscuta
Transfuzia in urgență
 Daca grupul este cunoscut – se face doar crossmatch
rapid si se confirma compatibilitatea in sistemul ABO
IzoGrup - IzoRh

 Daca nu se cunoaste grupul : se administreaza sange

grup O Rh – neg (max.2 unit.)


Conservarea sângelui

 Anticoagulant – citrat
 Fosfati – sistem tampon
 Dextroza – sursa de energie
 Adenozina – precursor de ATP
C Sânge total sau concentrat eritrocitar CER
1.Conservare in lichid: 1-6º C
 63 ml lichid anticoagulant de prezervare/unitate
Conservare
ACD: 3 sapt.
 CPD: 3 sapt.

 CPD-A1: 35 zile

 CER cu SAG-Mannitol : 7 sapt.

2- Concentrat eritrocitar congelat


 -80 to - 196 º C , cu glicerol etc: ani
 Efectele stocării
 CER : ATP, 2-3 DPG,
fragilitate osmotica si afinitatea ptr. oxigen

 Plasma : Hb, K, NH3 :


pH:

 Trombocite : Pierd in 2 zile

 Factori de coagulare :
Eg:
 FV: nivel acceptabil si la 5 zile
 FVIII: scade cu 80% dupa 1-2 zile
 FXI: mai putin de 20% la 7 zile
componente & produse
 Hematii:
 Sânge total( proaspat/NU)
 Concentrat eritrocitar :
CER
Hematii spălate
Hematii congelate
Concentrat eritrocitar deleucocitat
 Trombocite:
 Spălate
 Aphereză( unic donor)
 Granulocite sau celule mononucleare
 Progenitori celulari din sangele periferic
componente & produse
 Plasma si produse din plasma

 Plasma :
• Proaspată
• PPC

 Crioprecipitat
 Concentrate cu factori de coagulare
 Imunglobuline preperate
 Albumina
 altele
Sânge total
 Compozitie:
- Hematii
- Leucocite
- Plasma
- Trombocite
- Hematocrit
- Factori Coagulare

 Scop:
- Refacerea volumului sg
- Imbunat.capacitatii de transport al O2

 Indicatii:
- Pierderi sanguine importante (>25% sange, i.e. hemoragii)
- Nn cu patologie hemolitică
Concentrat eritrocitar (CER)
 Compozitie:
- Eritocite si putină plasmă (hematocrit 75%)
- F.f.putin leucocite si trombocite
Hb prag – 7g/dl
 Scop:
Hb tinta – 8-10 g/dl
- Cresterea Hb. si a cap.de oxigenare
- Imbun.schimburilor gazoase (CO2, CO)
1U CER creste Hb cu 1g/dl
 Indicatie:
- anemia cronica si simptomatica
- hemoragii posttraumatice si introp.
Concentrat Trombocitar (CT)
 Compozitie:
- Trombocite
- Plasma
- Hematii
- Leucocite
1U/10 kgc
 Scop:
- Ajuta la hemostaza (reface cheagul )

1U- CT
Esentialcreste
pentru coagularea
numarul sangeluide plachete

cu 10.000 – 20.000/mm3
 Indicatii:
- Trombocitopenii
- Hemofilie
- Depletie de trombocite
- Disfunctii trombocitare (IRC final, CID)
 Profilactic in trombocitopeniile severe (<5.000-
10.000/mm3)

 La valori sub 50.000 /mm3 daca pacientul va fi supus


unei interventii chirurgicale sau unei proceduri
invazive cu risc crescut de sangerare
 Valoarea tinta 100.000/mm3

 Trombocitopenie si/sau trombocitopatie, in prezenta


semnelor de sangerare
Concentrat leucocitar (CL)
 Compozitie:
- Leucocite suspendate in 20% plasma

- se administreaza zilnic (T1/2 foarte scurt)


 Scop:
- Refacerea neutrofilelor
- cele mai frecvente reactii adverse alergice
- Inlocuirea Leucocitelor cu functie anormala

- tinde sa fie inlocuit de G-CSF / GM – CSF


 Indicatii:
- Sepsis (fara raspuns la antibiotice)
- Granulocitopenie
PPC – plasma proaspata congelata
 Compozitie:
- Plasma
- Toti factorii de coagulare
1U PPC creste nivelul de factori ai
coagularii
 Scop: cu 2-3%
- Volumul de plasma - refacere
- Refacerea factorilor de coagulare

 Indicatii:
Doza terapeutica
- sângerări la pacientii10-15 ml/kgc
cu deficit de factori de coagulare; plasmafereza
- arsuri
- Insuficienta hepatica
- Infectii severe
Albumina
 Compozitie:
- Albumina 5, 20%

 Purpose:
- Supleere volemica
- Refacerea nivelurilor ALB serice

 Indicatii:
- Hipoproteinemie
- Arsuri
- Soc hipovolemic
- Trauma
- Sepsis, soc septic
- Plasmafereza
- Dializa hepatica
 Imune
1. Hemolitice a. Acute
b. Întarziate

2. Non-hemolitice a. Reactii febrile


b. Urticariene
c. Reactie anafilactica
d. Edem pulmonar acut noncardiogen
(TRALI)
e. Purpura postransfuzionala
f. Imunosupresia

 Non-imune
1. infectioase
2. volemice
1.a.Reactiile hemolitice acute
Hemoliza intravasculara (1 caz/38.000Tf)
 Incompatibilitatii in sistemul ABO
 Severitate mare (potential letale-deces 1/100.000 Tf )
 Cazurile severe apar la administrarea de 10-15 ml de sange
incompatibil

 Simptome:
- frison, febra, greata, durere toracica (constrictie)
- tahicardie, hipotensiune,
- Hb-urie, sangerare difuza in campul chirurgical

 Complicatii : CID, soc, insuficienta renala acuta (NTA)


Nursing
 Se opreste Tf imediat
 Se verifica datele de identificare
 Se recolteaza de urgenta sange pentru:
 Testul de compatibilitate
 Timpi de coagulare, HLG
 Se monteaza sonda urinara – Hb-urie
 Se forteaza osmotic diureza (fluide, manitol,
diuretice)
 Se recomanda terapie de substitutie
 Hemodializa
1.b.Reactiile hemolitice intarziate
 Simptome usoare
Hemoliza extravasculara
- febra, stare alterata, (1 caz/12.000 Tf)
icter (B creste)
- Htscade
Atc. iregulari
in absenta sangerarilor si sub adm. CER
 apar la 2-21 zile

 Diagnostic:
Factori
- testul favorizanti:
Coombs direct: se detecteaza anticorpi impotriva
- Tf anterioare
membranei hematiei(1-1.6% )
- sarcinile (expunerea
 Tratamentul : suportiv la eritrocitele fatului)
2.Reactiile imune nonhemolitice
a. Reactii febrile
- febra, dar in absenta stigmatelor de hemoliza
- Senzitivizare la Ag leucocitare sau trombocitare
- CER deleucocitizat
b. Urticaria
- eritem, prurit, fara febra
- Relativ frecvent (1%)
- Senzitivizare la proteinele plasmatice
- Tratament: antihistaminice, corticosteroizi
2.Reactiile imune nonhemolitice
c. Reactii anafilactice
- Foarte rare (1 caz/150.000 Tf)
- Tipic: pacient cu deficit de IgA, care are in ser Atc anti IgA, ce vor
reactiona cu IgA din sangele transfuzat
- Prevalenta deficitului de IgA (1/600-800 p)
2.Reactiile imune nonhemolitice
c. Reactii anafilactice
- Foarte rare (1 caz/150.000 Tf)
- Tipic: pacient cu deficit de IgA, care are in ser Atc anti IgA, ce vor
reactiona cu IgA din sangele transfuzat
- Prevalenta deficitului de IgA (1/600-800 p)

Tratament:
- fluide, blocanti H2, corticosteroizi, adrenalina in cazurile severe, -
- terapie suportiva

Transfuzii in viitor eritrocite “spalate”, concentrat eritrocitar


deglicerolizat, sange IgA free.
2.Reactiile imune nonhemolitice
d. TRALI
- Leziuni ale membranei alveolo-capilare
Tratament: similar ARDS (VM); se rezolva in 24-48 ore

e. Purpura postransfuzionala
- Trombocitopenie severa (Atc anti Tr)
- Tratament: corticoterapie, plasmafereza
Complicații non-immune infectioase

 Infectii virale
 Hepatita B, C (1 caz la 63.000 Tf – 1 caz la 1.600.000)
 75% din cazuri evolueaza fara icter
 50% evolueaza spre cronicizare
 HIV (1 caz/ 1.900.000 Tf)
 Altele: CMV, Epstein Barr, HTLV
Complicații non-immune infectioase
 Infectii parazitare
 Malarie, toxoplasmoza, boala Chagas

 Infectii bacteriene (a 2 a cauza deces asociata cu Tf)


 Cand sangele nu este corect stocat/transportat/administrat
Sepsis
 Gram pozitivi sau Gram-negativi
– Sangele
 aparsesemne rapid
administreaza la 2h
in maxim 4 ore de la preparare

- febra, frison, dureri abd., diaree,


Boli bacteriene cu transmitere prin sange: sifilis, bruceloza,
hipotensiune,
salmoneloza, rickettioze etc dispnee
Complicații non-immune infectioase

Supraîncarcare volemică

Mecanism Onset Signs and Symptoms


Oricand/in 1-2 dispnea, tuse, raluri, tahipnee, dureri
Transfuzie
ore dupa de cap, hipertensiune, tahicardia,
rapida/excesiva
transfuzie jugulare turgescente, creste PVC
Nursing - Implicații
Înainte de transfuzie:

 Verifica existenta indicatiei de transfuzie in FO


 Intelege si raționeaza indicatia
 Verifica procedurile spitalului in domeniu
 Verifica existenta/solicita semnatura pe consimtamantul
informat
 Verifica valorile de laborator
 Aplica procedurile standard pretransfuzionale
Nursing - Implicații
Înainte de transfuzie:

 Inspecteaza produsul: culoare, cheaguri, flocoane, etanșeitate


 Verifica eticheta de identificare a produsului, destinatarului
 Termenul de valabilitate este verificat
 Cere pacientului sa se identifice (nume si prenume)
 Identitatea pacientului (FO, bratara mana, stick punga)
 Compatibilitatea grupei si Rh-ului
 Proba directa la pat
 Completeaza documentele
Nursing - Implicații

In timpul transfuziei:

 Monitorizeaza semnele vitale

 Verifica locul punctiei venoase

 Observa si noteaza semnele si simptomele ce pot aparea


Nursing - Implicații
După transfuzie:

 Indeparteaza materialele/echipamentul

 Observa clinic pacientul

 Recolteaza probele de laborator indicate – eficacitatea


transfuziei
Ce facem dacă apar………
 Stop transfuzie
 Inlocuieste trusa de administrare
 Infuzeaza SF 0.9%
 Monitorizează semnele vitale
 Informeaza doctorul
 Informeaza unitatea de transfuzie si returneaza produsul
 Administreaza medicatia functie de tipul de reactie
 Adrenalina, antihistamine, antibiotice, antipiretice,
analgezice, diuretice, corticosteroizi
References
Bare, B., Smeltzer, S. C., Williams, B., Paul, P., & Day, R. A. (2004). Medical-surgical nursing (10th Ed.).
Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins.
Be Transfusion Smart. (2010). Screening and diagnosis. Retrieved from
http://www.betransfusionsmart.com/patient/screening_diagnosis.jsp?site=PU019478&source=01030&irm
asrc=EXJWB0221&usertrack.filter_applied=true&NovaId=4029461999768351678
Blood Book. (2005). Common blood products. Retrieved from
http://www.bloodbook.com/products.html#Whole%20Blood
Brundage, S., Curet, M., Dicker, R., Greco, R., Gregg, D., Morton, J., Nguyen, T., Norton, J., Shelton, A., Spain, D.,
Tavana, L., & Welton, M. (2004). Blood transfusion protocol at Stanford surgery ICU. Retrieved from
www.scalpel.stanford.edu/ICU/.../Transfusion%20Medicine%20TICU.ppt
Cincinnati Children’s Association. d(2010). Hematology and blood tests and procedures. Retrieved from
http://www.cincinnatichildrens.org/health/info/blood/procedure/components.htm
Day, R. A., Paul, P., Williams, B., Smeltzer, S. C., & Bare, B. (2007). Brunner and Suddarth’s textbook of medical-
surgical nursing (1st Canadian Ed.). Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins.
Malarkey, L., & McMorrow, M. (2005). Nursing guide to laboratory and diagnostic tests. St. Louis, MI: Elsevier
Saunders.
National Heart Lung and Blood Institute. (n.d). Types of blood transfusions. Retrieved from
http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/bt/bt_types.html
North Bay General Hospital. (2006). Nursing practice manual: Transfusion, blood and blood products (Policy No.
NP 1-90).
Perry, A.G., & Potter, P. A. (2006). Clinical nursing skills & techniques (6th Ed.). St. Louis, MI: Mosby, Inc.
Watson, D., & Hearnshaw, K. (2010). Understanding blood groups and transfusion in nursing practice. Nursing
Standard, 24 (30), 41-48.