Sunteți pe pagina 1din 142

ADMNSTRAREA

MEDCAMENTELOR
Medicamentul este substanta utilizata in scopul de a
preveni , ameliora sau vindeca bolile.
Se obtine din: - produse vegetale si animale
- din substate minerale.
Actiunea lui asupra organismului depinde de:
structura chimica
doza administrata
caile de administrare
Actioneaza ca:
aliment (in doze mici)
medicament
toxic (in cantitati mari)
in punct de vedere al dozei (cantitatii) administrate se
deosebesc:
doza TERAPEUTCA la care se obtine
efectul asteptat si nu apar reactii toxice
asupra organismului
doza MAXMA cea mai mare cantitate
suportata de organism
doza TOXCA cantitatea care provoaca
reactii toxice
doza LETALA care ucide.
aile de administrare ale medicamentelor sunt:
bucala
rectala
mucoasa respiratorie
cutanata
locala
parenterala ( .M.; .V.; S.C.; .D.; .R.; .Articular)
aile de administrare se stabilesc in functie de:
scopul urmarit
capacitatea de absorbtie a caii respiratorii
actiunea medicamentelor asupra mucoaselor
starea generala a bolnavului
toleranta individuala
combinatiile medicamentelor
particularitati anatomice
preferintele bolnavului.
Medicamentele sunt prescrise de medic, dar
asistenta medicala va cunoaste:
aspectul medicamentelor si proprietatile lor
dozele (terapeutice, maximale si toxice)
indicatii de administrare
modul de administrare
incompatibilitatile medicamentelor
modul lor de pastrare
efectul normal
timpul necesar de actiune
efectele secundare:
- pozitive
- nedorite
- daunatoare
fenomene de obisnuinta si acumulare
fenomene de hipersensibilitate.
#eguli generale de administrare a
medicamentelor:
1.Respectarea intocmai a medicamentuIui prescris
2.Identificarea medicamenteIor administrate si a
pacientuIui
.Verificarea caIitatii medicamentuIui (schimbarea
aspectuIui)
.Respectarea caiIor de administrare :
p.o. (per os), s.c.(subcutanat), m. (intramuscular), i.v.
(intravenos), S. (supozitoare).
orala pentru afectiunile digestive si urinare
i.v., i.m, in functie de efectul rapid sau nu(unele
medicamente au cai stricte de administrare: i.v. pentru Calciul
bromat, Hp, HHC)
.Respectarea dozajuIui prescris - doza unica si
doza/2h.
6.Respectarea oraruIui de administrare
7.Respectarea somnuIui
8. Evitarea incompatibiIitatii Ior
emplu: - oxacilina + gentamicina = precipita (solutie laptoasa)
calciul ne se asociaza cu derivati de fosfor
fenobarbitalul se administreaza singur.
digoxinul se asociaz numai cu glucoza
. Administrarea imediata
10. Respectarea ordinei succesive de administrare a
medicamenteIor: tablete solutie picaturi injectii
supozitoare
11.Luarea medicamenteIor in prezenta asistentei
12.Servirea boInaviIor si notarea in FO
1.Prevenirea infectiiIor intraspitaIicesti
1. Raportarea imediata a greseIiIor
de administrare
ircuitul medicamentelor in spital
Condica de prescriptii a medicamentelor complectat in triplu exemplar
si contine ;
- numrul corespunztor al paginilor
- data si sectia care solicita
- numele prenumele pacientului
- salonul pacientului
- numrul foii de observatie
- numele medicamentului forma de prezentare,
- cantitatea ceruta pe 24h in cifre si litere
- semntura, parafa si numrul de cod al medicului
La eliberare si preluare asistenta medicala va verifica :
cantitatea si dozele prescrise pentru fiecare pacient
ambalaj si etichetare corespunztoare .
Medicamentele sunt depozitate in dulapuri
compartimentate
Medicamentele cu regim special ( solutiile perfuzabile,
stupefiantele, vaccinurile ,cele care trebuiesc depozitate
in locuri ce asigura protectia fata de temperaturi ridicate,
luminozitate, sau in frigidere pentru a evita pierderea din
valoarea lor biologica cu efecte nocive pentru pacient
ADMNSTRAREA ORALA
Calea orala (sau bucala) este calea naturala de
administrare a medicamentelor si se efectueaza prin
inghitire sau sublingual.
Medicamentele orale se prezinta sub forma lichida si
solida:
Lichide: - mixturi,solutii, infuzii,decocturi , tincturi, extracte,
uleiuri
Solide: - prafuri, tablete,pastile, granule,substante
mucilaginoase
ste contraindicata calea orala daca:
se descompune sub influenta sucurilor
digestive
bolnavul refuza sau nu poate inghiti
este necesara o actiune rapida
are proprietati iritante asupra mucoasei
stomacului
stari comatoase
nu se rezoarbe pe cale digestiva
se doreste ocolirea venei porte
Medicamentele orale au efect local si general:
fect local:
dizolva mucozitatile de pe peretii gastro-intestinali
favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor
protejeaza mucoasa gastrica (Magnesia usta , calciu carbonic)
excita peristaltismul intestinal (purgativele) sau
inhiba peristaltismul intestinal (spasmoliticele)
dezinfecteaza tubul digestive (furazolidon, streptomicina)
scad procesele fermentative (carbune medicinal, calciu carbonic).
fect general:
se absorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange si-si
desfasoara activitatea asupra intregului organism (antibioticele) sau
asupra unor organe si aparate.
edicamenteIe LICHIDE:
Se administreaza ca atare sau diluate (apa, ceai, lapte)
Asistenta va cunoaste concentratia lor
Sa cunoasca capacitatile recipientelor de administrare
astfel:
1 pahar de lichior contine 15g ulei
1 ceasca cafea contine 50ml apa
1 pahar vin contine 100ml apa
1 pahar apa contine 200ml
Capacitatea lingurilor:
1 lingura contine 5ml apaF 6,5ml siropF 4,5ml ulei
1 lingurita desert 10ml apaF 13ml sirop F 9ml ulei
1 lingura supa 15ml apaF 20g sirop F 12,5g ulei
Tincturiele, extractele, solutiile medicamentoase se
administreaza sub forma de picaturi:
1ml solutie apoasa contine 20 picaturi
1ml solutie alcoolica contine 60 picaturi
1ml solutie uleioasa contine 45-50 picaturi
1ml tra. Alcoolica contine 52-60 picaturi
Picaturile se administreaza:
diluat
usor indulcite
cu adaos de lapte sau suc
unele vor fi agitate inainte
Asistenta medicala va cunoaste urmatoarele
particularitati:
Lichidele amare sau cu gust dezagreabil (clorocalcin) pot fi diluate,
usor indulcite iar dupa inghitire bolnavul va fi pus sa-si clateasca
gura cu apa sau va mai bea ceai, sirop, apa.
Unele picaturi pot fi administrate cu zahar sau siropuri daca nu au
alte contraindicatii (diabet)
Substantele acide si lichidele feruginoase se administreaza prin
aspiratie cu ajutorul unui tub de sticla, avandu-se grija sa nu se
atinga dintii (ele ataca smaltul dentar), se va avea grija ca bolnavul
sa-si curete dintii dupa fiecare ingestie de medicament.
Medicamentele cu gust dezagreabil (expl. uleiul de ricin sau
parafina) se pot administra in capsule gelatinoase. Acestea contin
de obicei 3g substanta si se va lua numarul necesar de capsule.
Purgativele saline, ca sulfat de Mg, sulfat de Na, cu gust foarte
neplacut, se vor dizolva in apa calda, apoi racita, iar pacientul va
bea apa rece pana la disparitia gustului. (Faringoseptul se va
suge, nu va bea sau manca apoi 2 ore).
Medicamentele cu baza de gelatina se administreaza in stare calda,
cu adaus de lapte sau sucuri de fructe.
Nitroglicerina se rezoarbe prin mucoasa bucala. Solutia se picura pe
limba bolnavului sau tableta se aseaza sub limba.
nfuziile, decocturile, emulsiile precum si alte medicamente lichide
se sedimenteaza si de aceea vor fi agitate inainte de utilizare.
Ceaiurile medicinale vor fi proaspat preparate caci altfel substantele
active se volatilizeaza din ele.
Ceaiurile din flori si frunze se prepara dupa metoda infuziei;
Ceaiurile din seminte, radacini, frunze tari dupa metoda decoctului.
Alte moduri de obtinere a medicamentelor lichide:
Solutii: - substante dizolvate in apa sau alcool,
Mituri: - amestecuri de solutii sau solutii cu substante
insolubile care raman in suspensie
Tincturi: - sunt solutii extractive alcoolice obtinute din
produse de origine animala sau vegetala
tracte: - sunt lichide rezultate din concentrarea
solutiilor extractive obtinute din produse animale sau
vegetale
mulsiile: - sunt preparate din doua lichide ce nu se pot
amesteca, unul fiind dispersat in celalalt
edicamenteIe SOLIDE:
Dezavantaj: se inghit mai greu
Avantaje: contin cantitatea exacta de substanta.
Pentru pulberile administrate se va sti ca:
1 lingurita plina contine 2,5 5g
1 lingurita rasa contine 1,5 2,5g
un varf de cutit rotunjit contine 0,5 1g
Se administreaza:
puse direct pe limba (catre radacina acesteia)
dizolvate (cele cu gust dezagreabil)
in casete si capsule
Granulele se administreaza cu lingurita,
Tabletele se administreaza intregi sau dizolvate in apa,
rajeele sunt tablete acoperite cu un strat de zahar care le maschiaza gustul
Tabletele zaharate sunt pentru supt sau sublingual (faringosept, Vitamina C,
nitroglicerina)
Ele au calitatea de a nu mai trece prin ficat.
Medicamentele enterosolvente sunt cele iritante pentru mucoasa stomacului.
Se prepara invelite intr-un strat de Keratina (rezistenta la acidul clorhidric) si care
odata ajunsa in intestine poate fi dizolvata de fermentii intestinali.
La bolnavii comatosi, inconstienti, administrarea medicamentelor se face prin
sonda Einhorn, pregatite sub forma de solutie.
Majoritatea medicamentelor sub forma de pulberi, se pot amesteca intre ele si
date intr-o singura priza.
Praful de carbune medical, nu se amesteca cu nici un alt praf deoarece
absoarbe medicamentele. Daca totusi trebuie dat, se va administra la cel putin 3 ore
de la celelalte.
Se prescriu sub forma de pulberi medicamentele inofensive, care nu expun
bolnavul la accidente (calciu carbonic, magneziu usta etc.).
Observatie
medicamentele se verifica naintea administrrii
exfolierea comprimatelor din ambalaj se face din exterior.
Nu se pune mana pe medicament
nu se administreaz deodat medicamente care prin
interactiune modifica resorbtia si efectul dorit
pentru copii sub doi ani se prefera siropurile cu gust plcut
administrarea preparatelor de fier se face cu grija sa nu se
ating smaltul dentar ( cu pai)
interzis a se folosi aceleasi instrumente pentru mai multi
pacienti (pahare, linguri, lingurite)
acestea dup folosire sunt dezinfectate, splate iar cele de
unica folosinta colectate pentru a fi
duse la crematoriu
asistenta se va spal bine pe mini cu apa si spun
este interzisa oferirea dozei zilnice complete, fara a fi
educat pacientul pentru utilizare medicamentele sunt
administrate de asistenta medicala, sau luate de pacient
in prezenta acesteia respectnd ordinea succesiva de
administrare
pacientul este prevenit asupra efectelor secundare sau
reactiile adverse ale anumitor
medicamente.
ADMNSTRAREA PERCUTANATA
(sau administrarea prin piele)
FRICTIONAREA: - pentru administrare se inglobeaza
substanta de administrat in substanta lipoide sub forma
de: - unguente,uleiuri, emulsii.(Apa si solutiile saline nu
se resorb prin piele)
Se folosesc in tratamentul reumatismului cu salicilati si
sulf.
Tehnica:
se folosesc manusi de protectie
se spala suprafata tegumentului cu apa calda, apoi se
usuca
se aplica medicamentul pe piele si se maseaza cu varful
degetelor sau cu toata suprafata palmei prin miscari
circulare, sub o usoara presiune timp de 20-25' pana ce
medicamentul dispare in aparenta, ramanand un usor
luciu de grasime.
pentru a proteja lenjeria de pat si de corp se infasoara
suprafata tratata (chiar tot corpul daca este cazul)
se va avea grija ca unguentul sa nu atinga ochii
bolnavului si ai asistentei medicale
timpul, zona, frecventa si orarul sunt stabilite de medic.
IONOFOREZA: - este introducerea medicamentelor in
organism cu ajutorul curentului galvanic (iod, magneziu,
salicilat de Na, novocaina, histamina).
Scopul este terapeutic (cu efect general)
Tehnica:
se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii,
este condus in sala de fizioterapie, unde este ajutat sa se
dezbrace si sa urce in pat.
se spala pielea cu apa si sapun si se clateste abundent
pentru a nu fi introduse in organism substante organice ale
resturilor de sapun
se imbiba electrodul active cu substanta medicamentoasa si
se leaga la polul negative al generatorului de curentcontinuu
se aplica polul activ pe regiunea aleasa
se ofera polul opus bolnavului in mana (inchide circuitul
electric)
se supravegheaza bolnavul tot timpul aplicarii (10-0-60')
se indeparteaza electrozii la terminare
Dupa tehnica este ajutat sa coboare din pat si sa se
imbrace, este condus in salon si asezat comod in pat.
se supravegheaza starea generala.
Pentru ionoforeza se pot folosi bai electrice.
onii introdusi prin ionoforeza se elimina mai lent ca
cei introdusi prin injectii subcutanate.
a
APLCAREA LOCALA A MEDCAMENTELOR
Este o tehnica percutanata la care efectul asteptat este strict la locul de
administrare si nu introducere de medicament in organism.
Se face sub forma de:
pudre,
comprese,
badijonari,
solutii,
unguente,
linimente,
paste,
mixturi,
sapunuri terapeutice,
creioane sau stilete caustice,
emplaste,
bai medicamentoase.
Pudrajul - se executa cu tampoane, pudriere cu capac
perforat, pulverizatoare, avand scopul de a absorbi
excesul de grasimi de pe suprafata tegumentelor, de a
usca si racori pielea.
ompresele medicamentoase - sunt bucati de material
textile, impaturite, imbibate in solutii medicamentoase
prescise (solutie Buraw, musetel, rivanol, etc.). Se aplica
reci sau calde si trebuie mentinute la temperatura
ridicata pe timpul aplicarii.
Badijonarea - este o forma de aplicare locala a
medicamentelor pe suprafata corpului sau mucoaselor.
Se efectueaza cu tampoane de vata montate pe port
tampon sau pensa si imbibate in solutia
medicamentoasa.
Tampoanele - nu se introduce in solutia
medicamentoasa, ci se toarna pe ele sau se pregateste
o cantitate mica pe o sticla de ceasornic si se inmoaie
tamponul, (care se foloseste numai o data).
Expl:
- iod folosita pentru dezinfectia pielii la interventii
chirurgicale, punctii, injectii, afectiuni micotice.
- glicerina boraxata cu stamicina sau vitamina A.
Unguentele - sunt preparate farmaceutice semisolide,
care avand substanta activa incorporata in vaselina,
grasimi animale sau vegetale, se inmoaie la temperatura
corpului. Se pastreaza la rece.
Se aplica prin: - intindere cu spatula
- frectionare
- direct din tub pe mucoase.
Pastele sunt preparate din grasimi si pudre, mai
consistente ca unguentele. Se aplica pe tegument cu
ajutorul unei spatule.
Linimentele - au consistenta lichida sau semisolida,
cu aspect limpede sau laptos. Se intend cu tamponul
sau cu mana (cu manusi).
Miturile sunt formate dintr-un amestec de substante lichide si
solide (pudre) care nu se dizolva. nainte de utilizare vor fi bine
agitate. Se intind pe suprafata pieli cu tampoane fiind lasate sa se
usuce.
Sapunurile medicinale contin substante medicamentoase (sulf,
gudron) inglobate in sapun neutru. Se folosesc pentru spalarea
regiunii de tratat sau obtinerea unui efect medicamentos mai
puternic cand este intins pe piele si lasat sa se usuce. Se
indeparteaza la cateva ore sau la 1-2 zile. Adaugate la clisme cu
efect purgativ.
reioanele sau stiletele caustice (din sulfat de cupru, nitrat de
argint), au forma unor bastoanse si sunt introduse in tuburi
protectoare. Servesc la cauterizarea unor formatiuni papilomatoase,
a excrescentelor ce apar in ulceratii sau ca hemostatic.
mplastul medicamentos este format dintr-o substanta
vascoasa, aderenta, neiritanta, care este lipita de o
bucata de panza, in compozitia ei intrand diferite
substante medicamentoase. Tegumentul se pregateste
prin spalare ca apa si sapun, eventual degresare pentru
ca emplastul sa adere.
Emplastul lichid se intinde direct pe piele cu ajutorul
unei pensule. Dupa evaporarea solventului se prezinta
ca un strat subtire aderent.
Emplastul vascos, inainte de utilizare va fi incalzit pe
baie de apa.
Baile medicamentoase sunt procedee hidroterapice, combinate cu aplicatii externe
de medicamente. Actiunea lor este: termica, mecanica, chimica.
Pot fi: partiale sau complete.
Dupa substanta continuta pot fi: - dezinfectante
- cu substante chimice anorganice
- cu droguri
- gazoase
Baile dezinfectante: - se folosesc in infectiile cutanate si se fac cu bromocet sau
permanganate de K.
Baia cu permanganat de K: - se prepara dintr-o solutie concentrata pregatita in
prealabil (1lingurita permanganat la 100ml apa). Din aceasta se picura in vana
cantitatea necesara pana ce apa de baie are culoarea roz. Nu se pun cristale de
permanganate direct in vana (cada) caci acestea lezeaza pielea umeda.
Baia de bromocet: - se pregateste adaugand 2 lingurite de substanta la 10 l
apa. Actiunea este dezinfectanta si indeparteaza substantele medicamentoase (alifii,
unguente). romocetuI nu se foIoseste impreuna cu sapunuI!
Baile cu substante chimice anorganice: - se efectueaza la t0 de 35-370C iar durata
lor este de 10-20'.
Expl: baia cu sare, care se pregateste din 6-10Kg sare care se dizolva in cam
tot atata apa fierbinte. Solutia se strecoara si se toarna in cada cu apa. Se
recomanda in afectiunile reumatice si ginecologice.
Se mai folosesc baile cu sulf, iod, feruginoase, carbonat de Ca.
Baile cu droguri: - se prepara din plante medicinale (flori de fan, specii aromatice,
brad, tarate de grau)
Au actiune: - calmanta si sedative
- revulsiva (cu mustar)
- astringenta (cu tanin)
Ele actioneaza prin substantele ce le contin, asupra terminatiilor nervoase din
piele.
Baile gazoase: - se fac cu apa continand substante gasoase; gazelle adera pe piele
excitand prin masaj mechanic terminatiile nervoase. Baile gazoase se prepara pe
cale chimica si fizica (sunt si bai naturale).
chimic: cu carbonat de Na+acid clorhidric puse direct in cada,
fizic: au un generator de bule asezat pe fundul cazi.
APLCAREA DE MEDCAMENTE PE MUCOASE
conjunctivala
nazala
auriculara
bucala
genitala
Se fac cu scopul dezinfectiei si
descongestionarii mucoaselor. Se gasesc
sub forma de solutii, unguente, pulberi.
A. APLCATLE CONJUCTVALE
1) Instilatia oculara este picurarea unor solutii pe mucoasa
conjunctivala.
Materiale necesare: pipeta, tampon de vata steril, solutie
medicamentoasa, tavita renala.
Tehnica:
spalarea mainilor
bolnavul se aseaza in decubit dorsal sau pe scaun cu
capul aplecat pe spate si sprijinit
se deschide fanta palpelerala, deprimand usor pleoapele inferioare
cu policele mainii stangi
se invita bolnavul sa priveasca in sus
se sprijina marginea cubitala a mainii drepte pe fruntea bolnavului
se lasa sa cada din pipeta 1-2 picaturi solutie in fundul de sac
conjunctival inferior spre unghiul extern
se solicita bolnavul sa miste globul ocular
daca este necesar se continua si la celalalt ochi
se sterge picatura sau lacrima care se scurge.
2) Unguentele oculare: se aplica pe fundul de sac conjunctival sau
pe marginea pleoapelor, din tub sau din cutie, cu ajutorul unei
baghete de sticla rotunjita fin si latita la o extremitate.
Materiale necesare: bagheta, unguent, tampon de vata steril
Tehnica:
spalarea mainilor
bolnavul sta sezand cu capul pe spate si este invitat sa priveasca in
sus
se trage in jos si in afara pleoapele inferioare cu policele mainii
stangi folosind un tampon
se aplica unguentul (cat un bob de grau) pe fata interna a ploapei cu
bagheta sau presand din tub
se da drumul ploapei si se solicita bolnavului sa inchida si deschida
ochiul pentru a antrena unguentul pe suprafata globului ocular
se sterge plusul de unguent cu tampon.
3) Pulberile oculare: se introduc in sacul conjunctival cu
tampoane de vata montate pe baghetele de sticla.
Tehnica:
spalarea mainilor
bolnavul sta cu capul flectat spre spate
se incarca tamponul cu pudra
se trage in jos pleoapa inferioara cu policele stang
se presara pudra usor prin valuri usoare asupra baghetei
se cere bolnavului sa inchida ochii (antreneaza pudrarea
pe suprafata ochiului).
B. APLCAREA PE MUCOASA NAZALA
1.Instilatia nazala: este picurarea unor solutii medicamentoase pe
mucoasa nazala.
Materiale necesare: pipeta+medicamentul prescris.
Tehnica:
se invita bolnavul sa-si sufle nasul
se aseaza in decubit dorsal, fara perna sau sezand cu capul
aplecat pe spate si lateral de partea narii in care se face instilatia
se introduce varful pipetei in vestibulul fosei nazale fara ai atinge
peretii
se lasa sa cada numarul de picaturi prescrise
se repeta operatia in narina opusa
i se cere bolnavului sa ramana in aceasta pozitie 30-40'' pentru ca
substanta sa ajunga in faringe. Nu se va aspira pentru ca in acest
caz va ajunge in laringe si apare tusea.
a
3.Aplicarea unguentelor: se face cu tampoane montate pe
port tampon.
Tehnica:
bolnavul sulfa nasul
se aseaza in decubit dorsal
se incarca tamponul cu unguent (cat un bob de grau)
se ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi pentru a
evidential mai bine narina (sau orificiul extern al fosei nazale
se depunde unguentul pe suprafata interna a vestibulului
se scoate tamponul, se inchide narina, se apleaca capul usor
inainte si i se solicita sa aspire medicamentul treptat pentru a
nu il ingiti.
C. APLCAREA N CONDUCTUL AUDTV
EXTERN
Instilatia auriculara: este picurarea unor solutii medicamentoase in conductul
auditiv extern.
Materiale necesare: bagheta, pipeta, tampon de vata, solutie
medicamentoasa, vas cu apa calda 370C
Tehnica:
spalarea mainilor
bolnavul se aseaza in decubit lateral sau semisezand cu capul si
trunchiul aplecate lateral de partea opusa a urechii in care se face
instilatia
se curate conductul cu un tampon de vata pe baghetase incalzeste
solutia medicamentoasa in aburi de apa calda (370C)
se trage usor pavilionul in sus cu mana stanga
se lasa sa cada din pipeta numarul de picaturi prescrise
se mentine bolnavul in aceeasi pozitie cateva minute
se introduce in ureche un tampon de vata
se procedeaza la fel si la cealalta ureche
Unguentele: se aplica cu ajutorul tampoanelor de vata infasurate pe
port tampon.
Tehnica:
se aseaza bolnavul in decubit lateral sau semisezand cu capul si
trunchiul aplecat lateral
se incarca tamponul cu unguent (un bob de grau)
se introduce tamponul in conductul auditiv
se depune unguentul pe partea bolnava sau pe tot conductul
se inchide conductul cu un tampon steril
nu se va patrunde peste limita vizibilitatii pentru a nu leza
membrane timpanului
se utilizeaza tampoane separate pentru fiecare ureche si se vor
folosi numai odata
a
D. APLCAREA PE MUCOASA BUCALA
Badijonarea mucoasei bucale: se efectueaza total sau partial.
Materiale necesare: spatula linguala sterile, tampoane sterile
montate pe porttampon sau prinse cu pense, solutii
medicamentoase.
Tehnica:
spalarea mainilor
bolnavul se aseaza cu capul aplecat spre spate
deschide gura
se inspecteaza minutios cavitatea bucala
se imbiba tamponul cu substanta medicamentoasa prin turnare si
se aplica pe portiunea afectata
se atinge sau se pensuleaza zona
la sfarsit spalarea mainilor
Nu se introduce tamponul in solutia folosita; se schimba dupa
fiecare utilizare.
Badijonarea mucoasei faringiene:
Tehnica:
bolnavul este asezat cu capul aplecat spre
spate
se apasa limba cu spatula tinuta in mana
stanga
cu mana dreapta se pensuleaza polierii,
peretele posterior al faringelui, amigdalelor. Se
rasuceste cu delicatete tamponul la nivelul
acestora pentru ca solutia sa patrunda in
criplele amigdaliene.
3.Gargarea: - se face cu solutie medicamentoasa la
temperature corpului. Se executa in doua etape:
1) spalarea gurii
2) spalarea orofaringelui
4)Aplicarea medicamentelor cu ajutorul atomizorului
E. APLCAREA MEDCAMENTELOR PE
MUCOASA VAGNALA
Tampoanele vaginale: sunt confectionate dintr-o bucata de vata presata, de forma
alungita, imbracata intr-o fasa sau tricot, care se prelungeste de la tampon inca
20-25 cm.
Capetele ramase in afara vaginului permit extragerea tamponului. Se introduce
astfel solutii si unguente.
Materiale necesare: valve vaginale, pensa ginecologica, solutii medicamentoase,
tavita renala, glicerina pentru lubrefiere, tampoane sterilizate, manusi de cauciuc
sterile.
Tehnica:
spalarea mainilor
asezarea bolnavului in pozitie ginecologica
se imbraca manusile
se lubrefiaza valvele
se departeaza peretii vaginului cu valvele vaginale
se imbiba tamponul si se aseaza pe o pensa ginecologica
se introduce tamponul prin lumenul creat de valva pana la fundul de sac posterior
al vaginului in asa fel incat ata sa ramana in afara vaginului. Se indeparteaza
tamponul la ora sau ziua indicata de medic
GLOBULL VIAL: sunt preparate ovale sau sferice cu
medicamentul inglobat in substanta care se topeste sub influenata
temperaturii vaginale.
Materiale necesare: manusi, globule si materiale pentru spalare
vaginala
Tehnica:
spalarea mainilor
se pun manusile
se aseaza bolnavul in pozitie ginecologica
se efectueaza spalatura vaginala
se departeaza labile cu degetele mainii stangi pentru evidentierea
vaginului
se introduce cu mana dreapta globulul si se impinge spre col
se poate folosi un dispozitiv de introducere a ovulului, care
functioneaza pe principiul unui piston.
ADMNSTRAREA RECTALA
Se foloseste la bolnavii cu:
intoleranta digestive (greata, varsaturi, sangerari gastrice)
cand medicamentul are actiune iritanta asupra stomacului
cand bolnavul are tulburari de degluditie (inghitire)
cand s-au practicat interventii chirurgicale pe tubul digestive
refuza inghitirea medicamentelor
se doreste evitarea trecerii prin ficat
exista o staza in sistemul portal (ciroza)(Reteaua venoasa a rectului
se varsa direct in vena cava, deci se ocoleste vena porta, deci
ficatul.
Se administreaza sub forma de: supozitoare si clisme
medicamentoase.
SUPOZITOARELE: sunt forme medicamentoase in care substanta active este
cuprinsa intr-o masa solida (unt de cacao) care se topeste la temperature corpului.
Scopul: este terapeutic si purgativ
Au forma conica sau ovala cu o extremitate ascutita.
Actiunea lor este:
- locala prin golirea rectului
- calmarea durerii
- atenuarea peristaltismului intestinal
Ca materiale de baza contin glicerina cu stearina sau gelatina cu glicerina.
generala (supozitor cu morfina, efedrina, digitala). Au ca material de baza untul de
cacao.
SUPOITOA#L PU#GATIV: se introduce cu partea ascutita pan ace
extremitatea va trece de sfincterul anal. La introducere vor fi trecute in prealabil prin
apa calda sau tinute desfacute daca este cald, pentru a aluneca mai usor sau unse
cu vaselina sau solutie uleioasa.
La introducere pozitia bolnavului este in decubit lateral cu membrele inferioare
flectate. Se foloseste manusa de cauciuc, se departeaza fesele, se vizualizeaza
orificiul anal iar cu cealalta mana se introduce supozitorul (ca mai sus).
a
SUPOITOA#L MIAMTOAS:
se administreaza numai dupa clisma evacuatoare ca:
microclisma sau picatura cu picatura.
Observatie:
se verifica supozitoarele pentru conformitate cu
prescriptia
pentru a nu degrada supozitorul se foloseste
foarfece la exfoliere
intrerzisa manipularea directa cu mana
interzisa administrarea concomitenta a
mai multor supozitoare
interzisa folosirea acelorasi manusi pentru
mai multi pacienti
in cazul clismelor temperatura solutiei mai mare cu 1-2C ca
temperatura corpului pentru a se evita senzatia de defecare
ADMNSTRAREA MEDCAMENTELOR PE CALE
RESPRATORE
Se face sub forma de:
- gaze sau substante gazeificate
- pulberi dizolvate
- lichide fin pulverizate (vapori sau aerosoli)
- solutii prin instilatii traheale
Scop: - dezinfectie
- decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
IALATIA: este introducerea unor substante
medicamentoase in organism. Substantele pot fi
inhalate, pulverizate in stare lichida sau cu ajutorul
vaporilor de apa.
Indicatii: rinite, bronsite, astm bronsic, faringite, anestezia
generala etc.
Materiale necesare: vaselina, inhalator, substante
medicamentoase, cort cu pelerina de cauciuc, prosop
Pregatirea bolnavului:
se anunta bolnavul si i se explica in ce consta tehnica
se aseaza bolnavul pe scaun si sufla nasul
i se pune prosop in jurul gatului
se unge zona cu vaselina
i se explica bolnavului ca va inspira pe gura si expira pe
nas
a
Tehnica:
spalarea mainilor
se pune apa in recipient pana la jumatate
se pune la sursa de incalzire
in recipient se pune medicamentul
cand apa fierbe, vaporii se ridica si antreneaza medicamentul
se aduce inhalatorul cu rezervorul incalzit in fata bolnavului
se acopera bolnavul cu cortul sau pelerine de cauciuc explicandu-i-
se sa stea la o distanta de 30-80 cm de inhalator, invitandu-l sa
respire pe gura si sa expire pe nas
durata inhalatiei este de 5-20 minute.
upa tehnica se sterge fata bolnavului cu un prosop
- se acopera bolnavul pentru al feri de raceala
Igienizarea locului: se curate, se spala, se dezinfeteaza inhalatorul
Bioxidul de carbon se inhaleaz la fel ca oxigenul este indicat sa se administreze in
cazul pericolului de paralizie a centrului respirator in colapsul periferic cu paralizia
centrilor vasomotori
nhalatia intratraheala, reprezint introducerea medicamentelor lichide in caile
respiratorii cu ajutorul seringi laringiene cu efect local interesnd partea inferioara,
bazala a cailor respiratorii.
njectia intratraheala, prin ligamentul tirocricoidian in hipolaringc.Cu ajutorul seringii
se pot trece prin ac in caile respiratorii substante anesteziante sau medicamente.
Sondajul traheo-bronsic cu sonda Metras inlatura dificultatea instilatiei si a
injectiei
intratraheale. ntroducerea se face direct in focarele supurative.
Sub forma de inhalatie se utilizeaz si substantele volatile.Astfel, nitritul de amil se
picura pe pnza sau tifon, impaturit, de unde bolnavul aspira substanta care se
volatilizeaz imediat. n timpul crizelor de angina pectorala, fiola se taie in tifon sau
batista, de unde substanta poate fi aspirat imediat.
Substantele narcotice : eterul,cloroformul, clorura de etil se inhaleaz sub forma de
vapori.Ele sunt
administrate in stare lichida, dar se volatilizeaz imediat, fiind aspirate de bolnav sub
forma de vapori

Aspirarea prafurilor solide se face cu ajutorul unor tuburi incurbate in forma de "S" la
ambele extremitti. Curbura externa, indreptata in sus ,usor lrgit in forma de
degetar, in aceasta se pune medicamentul care va fi aspirat Curbura interna se
indreapta in jos, urmnd forma bazei limbii spre laringe.Bolnavul inchide gura, fixeaz
ermetic buzele pe tub, inspirnd brusc prin tub.
NEBULZAREA
se face cu aparate speciale , numite nebulizatoare
in aparat se introduc substante cu rol de a umidifica
secretiile
A
OXIGOT#APIA ( sau administrarea
oigenului).
Scop: Terapeutic = imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii
hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor)
= ameliorarea concentratiei de oxigen in sange
ipoia poate fi:
= anemica prin reducerea hemoglobinei
= histotoxica prin blocarea la nivelul celulelor
= circulatoare prin tuburari de circulatie
La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in
plasma, cantitatea de 0,3 ml oxigen la 100ml sange. Oxigenoterapia
necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea O2 sub o
atmosfera.
ndicatii: = hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar,
infarct miocardic)
= hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii
postoperatorii, nou nascuti).
Surse de oigen: = statie centrala de oxigen sau
microstatie
= lampa de oxigen (de 300-10.000l oxigen
comprimat la 150atm.)
= pentru a se putea administra, presiunea se
regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care
indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica
cu ajutorul barbotorului.
uteIia de oxigen are n partea superioar un orificiu de
umplere prevzut cu un robinet
peste aceasta se nsurubeaz un reductor de presiune
care adapteaz presiunea crescut din rezervor la o
presiune mai sczut, reglabil dup necesitti
reductorul de presiune este prevzut cu dou
manometre - unul care indic presiunea din tub si unul
care arat presiunea si volumul oxigenului care iese din
reductor, spre bolnav ( manometru de lucru )
buteliile cu oxigen sunt vopsite n albastru, sunt
prevzute cu dou robinete de cauciuc pentru a le
proteja de lovituri bruste n timpul transportrii
transportul se face pe crucior cu roti de cauciuc; se transport n
pozitie vertical; trebuie fixat de perete cu inel de fier
deoarece oxigenul favorizeaz combustia ( ! A FOC !) prezenta sa
trebuie atentionat -pacienti si vizitatori - NU se aprinde flacr, NU
se fumeaz n preajma sursei de oxigen
NU se ung robinetele, garniturile bombei; de asemenea contactul cu
grsimi sau uleiuri, poate genera explozii sau incendiu; manipularea
aparatului cu minile unse este interzis
- - interzis aparate electrice care pot produce scntei sau
care se nclzesc pn la incandescent, interzis flambarea, sau
folosirea de eter, ciclopropan ( n timpul anesteziei generale )
- interzis folosirea mbrcmintei de material plastic, sintetic - dac
este folosit ciclopropanul
- poate crea explozie si arde pielea victimelor
umidificatorul ( barbotorul )
const ntr-un borcan de sticl nchis
ermetic cu un dop de cauciuc,
prin care trec dou tuburi de sticl - unul pn n
fundul borcanului, altul pn sub dop;
se racordeaz la reductorul de presiune prin tubul lung, iar de cel
scurt se leag un tub de cauciuc care transport oxigenul la bolnav.
Borcanul se umple pe jumtate cu ap distilat si alcool etilic ( 2/3 +
1/3 ).
asigur umidificarea oxigenului,
trebuie fixat la perete si tinut drept.
ATENTE! - dac se rstoarn apa poate fi mpins de oxigen prin
tuburile de legtur siajunge n cile respiratorii !!! - ASFXAZ
BOLNAVUL
Administrarea oigenului se face cu:
sonda sau cateter nazal
ochelari
masca
cort de oxigen
balon Ambu sau Ruben
Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce in
nara prin faringe, schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate
introduce si in laringe.
Tehnica:
se dezobstrueaza caile aeriene
se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si
perpendicular pe buza superioara
se fixeaza sonda cu leucoplast
se fixeaza debitul la 4-6 l/minut
se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor
se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza
debitul.
a
.elari: pentru oxigen se fixeaza dupa urechi si prezinta
2 mici sonde de plastic care patrund in nari. Se
recomanda la copii si bolnavi agitati.
as.a: pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se
fixeaza acoperind gura si nasul. n general este greu
suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare.
Tehnica:
se verifica scurgerea oxigenului din sursa
se pune masca in mana bolnavului pentru
a-i usura controlul masti si i se sustine mana.
Debitul de 10-12 l/minut.
se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura
cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua
de fixare in jurul capului
a
Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50%
a oxigenului, realizeaza o circulatie deficitara a
aerului, ducand la incalzirea pacientului. Se impune
racirea cu ghiata.
$onda de intubat
Traeostoma
Balon Ambu sau Ruben
$istem de administrare
Incidente la administrarea oigenului:
distensia abdominala prin patrunderea gazului prin
esofag
enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului
prin fisurarea mucoasei.
Se va sti ca:
nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de
explozie si pneumonie)
bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie,
orizontal pentru a evita loviturile
oxigenul nu se foloseste fara manometru
barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare
impinge apa in caile respiratorii ale bolnavului
ADMNSTRAREA ANTBOTCELOR
Antibioti.ele: sunt substante organice provenite din metabolismul celulelor vii
(mucegaiuri, bacterii) sau obtinute prin sinteza avand proprietati: = bacteriostatice
= bactericide
= antimicotice
Cimioterapi.ele: sunt substante cu actiune bacteriostatica sau bactericida asupra
germenilor patogeni fara a fi toxice pentru organismul gazda al acestora (sulfamidele)
Scopul: distrug sau impiedica dezvoltarea microbilor (ele au actiune selectiva si de
aceea administrarea lor se face dupa identificarea germenului pathogen si testarea
sensibilitatii acestuia prin antibiograma).
n urgente se administreaza antibiotice cu spectru larg
Timpul de eliminare este de 3-4-6-12 ore, in functie de aceasta se stabileste ritmul de
administrare care urmareste mentinerea unei cantitati eficiente in sange.
pl: peniciline 3-4-6 ore
streptomicine 12-24 ore
clorenfenicolul 4-6 ore
Cand se urmareste o absorbtie lenta, acestea sunt inglobate in anumite substante
(Expl: moldaminul are actiune 4-5 zile)
Prezentarea antibioticelor sub forma de :
drajeuri
capsule
pulberi
siropuri
solutii
unguente
ADMNSTRAREA PARENTERALA A
MEDCAMENTELOR
CTA: - este introducerea traumatica a unei substante
medicamentoase sub forma lichida in organism cu
ajutorul unei seringi, prin intermediul unui ac. (viteza de
absorbtie este in functie de intensitatea circulatiei si
fluiditatea substantei)
Scopul: explorator sau terapeutic.
Avantaje:
efectul este mai rapid (mai ales la cele intravenoase)
pot fi administrate medicamente care sunt inactivate in
tractul digestive, cum ar fi insulina sau sunt iritante
pentru acestea
instalarea efectului terapeutic este independenta de
constienciozitatea pacientului.
se pot administra indiferent de starea de constienta a
bolnavului
unele medicamente (preparatele retard ca insulina,
anticonceptionalele injectabile o data la 3 luni) pot
elibera substante active in decursul mai multor luni.
se obtine dozarea exacta (in tubul digestive se pierd).
n functie de tesutul in care se administreaza injectia poate fi:
intramusculara
intravenos sau intraarterial
subcutanat sau hipodermic (sub piele)
intradermic (in grosimea pielii)
intracardiac (in muschi, atrii sau ventricole)
intramedular (in maduva rosie a oaselor)
subarahnoidian (in spatial arahnoidian)
alea de administrare este aleasa de medic
in functie de:
rapiditatea instalarii efectului
compatibilitatea tesuturilor cu substantele
medicamentoase
Expl: Ca bromat se face strict intra venos
(intra muscular produce necroze)
Digoxinul strict intra venos (altfel este
extreme de dureros)
#eguli generale de administrare a injectiilor:
medicul sa indice in scris medicamentul, doza, si modul
de administrare
medicamentul sa fie steril
folosirea pe cat posibil a fiolelor cu doza unica, ce vor fi
deschise la administrare. Cantitatea ramasa in fiolele
normale poate fi folosita doar in situatii de exceptie (expl:
opiaceele) si doar dupa o pastrare de scurta durata.
in cazul recipientelor de mare capacitate fara
conservanti (ex: apa distilata, NaCl, etc,) este permis a fi
folosite maximum o zi
daca este necesar uzul indelungat al flacoanelor cu mai
multe doze (expl: insulina) se pastreaza flaconul inceput
la rece. Solutia de insulina contine substanta
conservanta.
alegerea corecta a caii de administrare
acul sa corespunda ca grosime si lungime caii de administrare
verificarea instrumentarului inainte de sterilizare
sterilizarea instrumentelor
verificarea calitatii solutiilor de injectat, a ambalajelor
incarcarea corecta a seringii
injectarea imediata a continutului seringii
dezinfectarea locului in care se va practica injectia cu respectarea
timpului de instalare a efectului (30)
medicamentele pastrate la rece vor fi incalzite in mana (altfel produc
iritatia locala, durere, tensiune locala)
injectarea lenta
Dupa ce fiola a fost sparta, se introduce acul pana la
fundul fiolei sau pana la locul unde ajunge iar in acest
caz se apleaca fiola care se tine in mana stanga iar
seringa in dreapta. Tractiunea pistonului se face cu
degetele 2-3 ale mainii drepte. Cu degetul mare de la
mana stanga se face un contrasprijin pe corpul seringii.
Dupa extragerea serului se face evacuarea aerului
tinand seringa cu acul in sus si impingand pistonul pana
ce la varful acului apare o picatura de lichid.
njectia nu se va face cu acelasi ac cu care s-a scos
lichidul (mai ales prin inteparea dopului).
ezinfectant: alcoolul ,tinctura de iod sau betadina
Garoul: este o bucata de cauciuc (tub) lunga de 30 cm.
Se foloseste pentru a face staza venoasa.
OALA PRIN SERINGA:
se refera la complicatiile administrarii injectiilor. Acestea
sunt: abcese, flegmoane (reduse prin asepsie si
antiseptice)
introducerea unor substante antigenice (serul de cal
care produce boala serului)
hepatita epidemica (instrumente nesterilizate corect)
SDA
Pregatirea injectiei:
Materiale:
o $eringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa
-> pentru injectia intradermica seringa de 0,5 ml gradata in sutimi de volum
-> pentru injectia intravenoasa seringa cu amboul situat excentric
- se prefera seringi de unica folosinta, in ambalaj individual, sterilizate care
prezinta urmtoarele avantaje:
conditii maxime de sterilitate
risc de contaminare a pacientului este redus la maxim
economie de timp
economie de personal (pentru pregtirea in vederea refolosirii) manipulare usoara
o A.ele se gsesc mpreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate.
Se pregteste un ac cu diametru mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru
injectare cu dimensiuni in functie de tipul injectiei.
Amboul acului : tip Luer- Lok (infiletarea acului pe ambou)
- Record
Bizoul acului: pentru aspirare - lung
intradermica - scurt
subcutanat - lung
intramuscular - lung
intravenos scurt
n.ar.area seringii:
se face spalarea si dezinfectia mainilor
se verifica integritatea ambalajului, seringii si
valabilitatea. Se alege capacitatea
seringii,corespunzatoare cantitatii de administrat
se verifica substanta de administrat:
eticheta cu denumirea, dozajul, valabilitatea
aspectul solutiei (clar, transparent, limpede)
integritatea fiolelor
se goleste lichidul din gatul fiolelor prin miscari de
rotatie
se dezinfecteaza gatul fiolei cu tampon de alcool sau
prin flambare
se flambeaza pentru sterilizare pila
se taie gatul fiolei
se deschide fiola prinzand partea subtiata a fiolei cu
degetele mainii drepte, protejate cu ajutorul
unei comprese sterile sau cu tampoane de vata,
de eventuale taieri
se aspira solutia avand grija ca varful acului sa fie mereu
acoperit cu lichid
se elimina bulele de aer din seringa, tinand-o vertical in
mana stanga cu acul in sus, pana la aspiratia primei
picaturi de lichid
se introduce acul in teaca pana la efectuarea injectiei
pentru a nu se desteriliza
pentru fiecare injectie se foloseste o seringa si ac
individual
dizolvarea antibioticului
fiolele neetichetate sau sterse se arunca
fiolele deschise nu se pastreaza
solutiile uleioase care se incarca greu in seringa pot fi
incalzite putin pentru a se fluidifica
substantele precipitate nu vor fi confundate cu
emulsiile sau suspensiile (la acestea din urma prin
agitare dispare orice deposit)
daca in fiola cad cioburi, aceasta nu se mai foloseste
Substanta de injectat: este apoasa sau uleioasa.
Solutiile apoase se pot injecta intra muscular si intra
venos.
Solutiile uleioase se pot administra numai intramuscular
deoarece dau accidente grave (embolii uleioase) iar la
nivel intradermic sau subcutanat nu se resorb si pot da
nastere la flegmoane.
Sarurile metalelor grele (iod, bismut, mercur) nu se
injecteaza intra venos.
Clorura de calciu, solutiile concentrate de clorura de
Na, glucoza concentrate nu se administreaza intra
muscular sau sub cutanat ci numai intravenos, deoarece
necrozeaza tesutul.
NJECTA NTRAMUSCULARA
Este introducerea unor solutii in stratul muscular prin
intermediul unui ac atasat la seringa.
Scopul: terapeutic
Locuri de electie:
regiunea supero-externa fesiera, deasupra marelui
trohanter
fata externa a coapsei in treimea mijlocie
a
fata externa a bratului in muschiul deltoid
vaccinarea
NJECTA SUBCUTANATA
Este introducerea unor substante medicamentoase
(izotonice, lichide, nedureroase) prin intermediul unui ac
in tesutul celular subcutanat.
Scop: terapeutic injectarea insulinei la diabetici
- tratament anticoagulant
(Substanta introdusa formeaza un deposit din care
difuzeaza lent spre sistemul capilar in care e resorbit si
transportat)
Materiale necesare: seringi + ace (2-3) mici si subtiri cu bizou lung
Pentru introducerea oblica (la 450) se folosesc ace lungi de 23-
32mm, iar pentru introducerea perpendiculara L=12mm. Cu cat este
mai scurt drumul pe care varful acului il are de parcurs, cu atat
scade riscul lezarii de nervi si vase, durerea este mai mica si
hematomul rar.
Straturile pielii sunt:
epidermul (grosimea = 0,007-1,3mm)
dermul (grosimea = 1mm)
hipodermul (diferit in functie de regiune)
Pregatirea pacientului: se aseaza pe scaun cu membrul superior
sprijinit in sold si se descopera zona (fata externa a bratului,
regiunea abdominala, etc).
ecutie:
spalarea mainilor
montarea seringii si acului, fara a atinge amboul seringii
se verifica fiolele, se taie se incarca seringa
se elimina aerul, se schimba acul
se tine seringa in mana dreapta ca pe un creion
se cuteaza cu policele si indexul (aratatorul) mainii stangi o portiune
mai mare de piele fixand-o si radicand-o de pe planurile profunde.
Se va tine astfel pana la introducerea intregii cantitati (se evita astfel
patrunderea intra musculara)
se patrunde prin tegument dealungul axului longitudinal al cutei, in
profunzimea stratului subcutanat la adancime de 2-4 cm. Se
verifica daca acul nu a ajuns intr-un vas (aspirand). Tendinda de a
renunta la aspiratie, intr-o zona slab vascularizata.
se injecteaza lent prin apasarea cu indexul pe piston
la terminare se retrage si se tamponeaza cu vata si alcool
la introducerea unor cantitati mai mari de 0,5 ml se mentine acul in
tesut inca 5 secunde dupa injectare pentru a impiedica refularea
substantei in canalul de punctie.
se maseaza locul injectarii pentru a favoriza circulatia locala in
vederea accelerarii rezorbtiei.
a
Locul de electie:
fata externa a bratului
fata supraexterna a coapsei (anterior si lateral)
fata supra si subspinoasa a omoplatului
regiunea deltoidiana
regiunea subclaviculara
flancurile pretelui abdominal (regiunea periombilicala)
regiunile centrale fesiere
a
insulina
a
SC cu aspiratie
SC fara aspiratie
Accidente si incidente:
U##A: prin lezarea unor terminatii nervoase sau prin distensia
brusca a tesuturilor. Acul va fi retras catre suprafata.
#UP#A AULUI: se extrage manual sau chirurgical
MATOM: prin perforarea unui vas sau la administrarea heparinei.
Observatii:
nu se administreaza subcutanat Clorura de Na, compusi ai metalelor
nu se administreaza subcutanat sunbstante uleioase (doar
exceptional)
nu se administreaza subcutanat - in zone de infiltratie a altor injectii
- in zone infectate (furuncul, foliculita)
- zone cu modificari dermatologice
Pentru insulina, se allege locul in functie de timpul de rezorbtie
estimate. Studiile au aratat ca la nivelul abdomenului se rezoarbe de
2 ori mai repede decat la nivelul coapsei iar la nivelul bratului este
de 2 ori mai mica decat abdominal, dar mai mare ca la coapsa. La
brat sunt diferente de pana la 30%; de aceea pare scurta datorita
rezorbtiei oscilante.
a
a
INJECTIA INTRAARTERIALA
Scopul: - injectarea spre periferie a substantei
medicamentoase (vasodilatatoare, antibiotice, substante
radioopace)
- transfuzii in socuri grave
Se executa de catre medic.
Materiale: le pregateste asistenta ca si pentru injectia
intravenoasa
acul lung si subtire, elastic dar lung cu bizoul scurt
La nevoie se face descoperirea chirurgicala a arterei
Arterele folosite sunt: artera femurala si artera humerala.
n artera femurala se executa dedesubtul arcadei
crurale, la nivelul triunghiului Scarpa.
n artera humerala se punctioneaza la nivelul plicii
cotului, se punctioneaza mai greu si in caz de colaps
circulator, pentru a putea patrunde in lumenul ei, este
necesara descoperirea.
Medicul fizeaza artera intre degetele mainii stangi. Cand
acul a patruns in artera, sangele, sub influenta presiunii
sanguine, refuleaza in seringa, impingand pistonul, acul
pulseaza sincron cu pulsul. njectarea substantei
medicamentoase se face foarte incet, altfel poate
produce spasm arterial foarte dureros.
Dupa injectare, acul se retrage brusc, iar locul injectiei
se comprima cu un tampon cateva secunde. Peretii
elastici favorizeaza inchiderea rapida a orificiului
provocat de ac.
NJECTA NTRAVENOASA
Este introducerea unei solutii medicamentoase in circulatia
venoasa. Pe aceasta cale se introduce solutii izotonice
sau hipertonice (care sunt caustice pentru tesutul
muscular sau subcutanat)
NU se introduc substante uleioase F produc embolii si
consecutive moartea.
Se baseaza pe punctia venoasa.
Locuri de electie:
plicea cotului (cu evitarea regiuni mediane risc de infectare
intraarteriale)
antebrat
fata dorsala a mainii sau piciorului
venele capului la sugar (epicraniene)
venele jugulare -copil
Materiale necesare:
ace cu bizoul scurt = subtiri pentru injectare
= mai gros pentru recoltare
seringi cu ambou excentric
branule
catetere
venos central
percutan
prin denudare
fluturas
substanta de administrat
incarcarea seringii se face cu un ac mai gros
Pregatirea pacientului:
se anunta, i se explica
se aseaza in decubit dorsal cu bratul in extensie, sprijinit
pe o mica perna, protejata cu musama si aleza.
Incidente si accidente:
Flebalgia (durere pe vas) din cauza injectarii rapide sau a unor substante iritante
ale interiorului vasului
Uscaciunea faringelui valuri de caldura, care impune injectarea mai lenta
ematom prin strapungerea venei sau neindepartarea garoului
Injectarea paravenos manifestata prin tumefiere, durere, necroza. Se raporteaza
medicului si se face infiltratii locale cu ser fiziologic.
ecroze: cand se administreaza glucoza 33%
Ameteli, lipotemie, colaps
mbolie gazoasa sau uleioasa (mortala pentru cantitati mari)
Avantajele administrarii medicamentelor i.v.
perfuzia
a
njectia intraosoasa
a