Transfuzia sanguină

Conf.Dr.M.Păpurică
Disciplina ATI, UMF Timișoara
a. Ce este?

b. Scop

c. Indicatii

d. Produse de sange

e. Nursing - implicatii
Ce este transfuzia sanguină?

Tratament

Prescrierea si administrarea de sânge si/sau

derivate de sânge endovenos (IV)

Implică abordarea sistemului vascular periferic sau

central – introducerea produselor in torentul sg.
 Scop

Imbunatațirea capacitații de transport al oxigenului

Supleerea factorilor de coagulare
Refacerea elementelor componente sanguine pierdute
Refacerea volumului sanguin
Prevenirea complicatiilor
Ce teste de laborator pentru o transfuzie?
 Lab Teste
Lab Teste Normal De ce le indicam?
Tipare și Sistem ABO, sistem Rh * determinarea grupei sanguine, screening
Atc.
compatibilitate Poztiv = incompatibilitate * determinarea compatibilitatii donor-
Negativ = probabil compatibil primitor
Hbg Barbati = 14-17,5 g/dL Hbg transporta O2 in sange. Poate scade prin
Femei = 12,3-15,3 g/dL hemoragie
(hemoglobina)
Hct Barbati = 41.5%-50.4% Hct masoara procentul din volumul sanguin
Femei = 25.9%-44.6% ocupat de eritorcite.
(hematocrit)
Valori critice: Scade in anemie si pierderi sanguine.
<18% or >54%

Nr.Trombocite 150,000-400,000 cel/μL Initiaza procesul de coagulare

Scaderea lor creste riscul de hemoragie
Valori critice:
<50,000 cel/μL
Teste coagulare aPTT, INR, TQ, tromboelastograma. evalueaza statusului coagulant
Fibrinogen, factori de coagulare spontan vs terapeutic (anticoagulant)
 Istoric
Austriacul Karl Landsteiner[1] descopera sistemului ABO,
primeste în 1930 Premiul Nobel

Sistemul AB0
Cehul Jan Janský a descris și el același sistem în 1907
 două aglutinogene, notate A și B
Grupa AB (IV) a fost descrisă tot în 1907 de către Decastrello și Sturli.
 două aglutinine specifice: α (anti A) și β (anti B)

Landsteiner și Alexander S. Wiener descopera sistemul de antigene,

Rhesus (Rh), în 1937 (rezultate publicate în 1940)
Grupele sanguine
Peste 300 de sisteme antigenice diferite

Sistemul ABO

Sistemul Rh

Se Sistemele
 Lewis,
produc anticorpi P, Ii, MNS, –Kidd,
(autoanticorpi) Kell, Duffy, Lutheran,
IgM, IgG

Xg,
 Sid, Cartright,
specifici Yk,fiecarui
impotriva Chidosistem
Rogers
antigenic
 produc reactii Ag-Ac (hemolitice)
 “naturali”
 formati prin sensitivizare
Sistemul ABO
Grupa Grupa Aglutinogen Aglutinine
Landsteiner Jansky (antigen) (anticorpi)
O I nu are α și β

A II A β

B III B α

AB IV A, B nu are
Sistemul ABO
Doua gene alele: A si B
Atc. anti A, B (IgM, G) – se produc in primul an de viata

 Ag.H (precursor al sistemului ABO)

 Absenta Ag.H (genotip hh) - este impiedicata expresia

genelor A, B
 Fenotip Bombay
 Ac.anti A, anti.B, anti H
 eritroblast

GENOTIP

sinteza glicoziltransferaza
Sistemul Rh
Este codat de 2 gene de pe cromozomul 1
46 de antigene relationate de sistemul Rh

Antigen D, C, c, E, e
 Atc corespunzatori
 D – prezent = Rh + (80-85% din populatie)
 D – absent = Rh –
 Dezvolta Atc anti D doar dupa expunere
 Transfuzie cu sange Rh +
 Sarcina
 Testele de compatibilitate
 Se tipeaza sange pacientului si cel al donorului

1. Testarea in sistemul ABO-Rh (obligatorie)

Hematiile donorului Simonin

ser cu Atc anti A/anti B

Confirmare
serul donoruluiBeth Vincent
hematii ce expun antigen A si B
 Testele de compatibilitate
 Se tipeaza sange pacientului si cel al donorului

1. Testarea in sistemul ABO-Rh (obligatorie)

Hematiile donoruluiSimonin
ser cu Atc anti A/anti B

Confirmare
serul donoruluiBeth Vincent
hematii ce expun antigen A si B
 Testele de compatibilitate

2. Testarea in sistemul Rh (obligatorie)

Hematiile donorului ser cu Atc anti D

Confirmare
serul donoruluiConfirmare
hematii ce expun antigen
D
Probabilitatea de a dezvolta Atc antiD dupa o singura expunere : 50-70%
Testele de compatibilitate
3. Crossmatching (compatibilitatea)

“mimeaza” transfuzia

hematiile donorului serul primitorului

 Se confirma tiparea in sistemul ABO si Rh

 Se detecteaza Atc din alte sisteme sanguine
 Se detecteaza Atc in titru scazut (aglutineaza lent)
Testele de compatibilitate
4. Screening pentru Atc

Se testeaza prezenta de Atc iregulari

Testul Coombs indirect

serul bolnavului hematii cu structura antigenica

cunoscuta
Transfuzia in urgență
Daca grupul este cunoscut – se face doar crossmatch
rapid si se confirma compatibilitatea in sistemul ABO
IzoGrup - IzoRh

Daca nu se cunoaste grupul : se administreaza sange

grup O Rh – neg (max.2 unit.)

Conservarea sângelui

Anticoagulant – citrat
Fosfati – sistem tampon
Dextroza – sursa de energie
Adenozina – precursor de ATP
Sânge total sau concentrat eritrocitar CER
C
1.Conservare in lichid: 1-6º C
 63 ml lichid anticoagulant de prezervare/unitate
Conservare
 ACD: 3 sapt.
 CPD: 3 sapt.

 CPD-A1: 35 zile

 CER cu SAG-Mannitol : 7 sapt.

2- Concentrat eritrocitar congelat

 -80 to - 196 º C , cu glicerol etc: ani
Efectele stocării

 CER : ATP, 2-3 DPG,

fragilitate osmotica si afinitatea ptr. oxigen

 Plasma : Hb, K, NH3 :

pH:

 Trombocite : se pierd in 2 zile

 Factori de coagulare :
 FV: nivel acceptabil si la 5 zile
 FVIII: scade cu 80% dupa 1-2 zile
 FXI: mai putin de 20% la 7 zile
 componente & produse
Hematii:
 Sânge total( proaspat/NU)
 Concentrat eritrocitar :

CER
Hematii spălate
Hematii congelate
Concentrat eritrocitar deleucocitat
Trombocite:
 Spălate
Aphereză( unic donor)
Granulocite sau celule mononucleare
Progenitori celulari din sangele periferic
 componente & produse
Plasma si produse din plasma

Plasma :
• Proaspată
• PPC
Crioprecipitat
Concentrate cu factori de coagulare
Imunglobuline preperate
Albumina
altele
Sânge total
 Compozitie:
- Hematii
- Leucocite
- Plasma
- Trombocite
- Hematocrit
- Factori Coagulare

 Scop:
- Refacerea volumului sg
- Imbunat.capacitatii de transport al O2

 Indicatii:
- Pierderi sanguine importante (>25% sange, i.e. hemoragii)
- Nn cu patologie hemolitică
Concentrat eritrocitar (CER)
Compozitie:
- Eritocite si putină plasmă (hematocrit 75%)
- F.f.putine leucocite si trombocite
Hb prag – 7g/dl
Scop:
Hb tinta – 8-10 g/dl
- Cresterea Hb. si a cap.de oxigenare
- Imbun.schimburilor gazoase (CO2, O2)

1U
Indicatie: CER creste Hb cu 1g/dl
- anemia cronica, acutizata si simptomatica
- hemoragii posttraumatice si introp.
Concentrat Trombocitar (CT)
 Compozitie:
- Trombocite
- Plasma
- Hematii
- Leucocite 1U/10 kgc
 Scop:
- Ajuta la hemostaza (reface cheagul )
- Esential pentru coagularea sangelui
1U CT
 Indicatii:
creste numarul de plachete
- cu 10.000
Trombocitopenii
– 20.000 /mm 3

- Hemofilie
- Depletie de trombocite
- Disfunctii trombocitare (IRC final, CID)
 Concentrat Trombocitar (CT)
indicatii
Profilactic in trombocitopeniile severe
(<5.000-10.000/mm3)

La valori sub 50.000 /mm3 daca pacientul va fi supus unei

interventii chirurgicale sau unei proceduri invazive cu risc
crescut de sangerare
 Valoarea tinta 100.000/mm3

Trombocitopenie si/sau trombocitopatie, in prezenta

semnelor de sângerare
Concentrat leucocitar (CL)
Compozitie:
- Leucocite suspendate in 20% plasma

- se administreaza zilnic (T1/2 foarte scurt)

Scop:
- Refacerea
- cele mai frecvente reactii adverse alergice
neutrofilelor
- Inlocuirea Leucocitelor cu functie anormala

- tinde sa fie inlocuit de G-CSF / GM – CSF

Indicatii:
- Sepsis (fara raspuns la antibiotice)
- Granulocitopenie
 PPC – plasma proaspata congelata
 Compozitie:
- Plasma
- fibrinogen
1U -PPC creste
toti factorii nivelul de factori ai
de coagulare
coagularii cu 2-3%
 Scop:
- Volumul de plasma - refacere
- Refacerea factorilor de coagulare

Doza terapeutica 10-15 ml/kgc

 Indicatii:
- sângerări la pacientii cu deficit de factori de coagulare; plasmafereza
- arsuri
- Insuficienta hepatica
- Infectii severe
Albumina
 Compozitie:
- Albumina 5, 20%

 Purpose:
- Supleere volemica
- Refacerea nivelurilor ALB serice

 Indicatii:
- Hipoproteinemie
- Arsuri
- Soc hipovolemic
- Trauma
- Sepsis, soc septic
- Plasmafereza
- Dializa hepatica
 Complicaţiile administrării
sângelui şi a produselor din sânge

Raportare
eveniment advers
Imune
1. Hemolitice a. Acute
b. Întarziate

2. Non-hemolitice a. Reactii febrile

b. Urticariene
c. Reactie anafilactica
d. Edem pulmonar acut noncardioge
(TRALI)
e. Purpura postransfuzionala
f. Imunosupresia
Non-imune
1. infectioase
2. volemice
1.a.Reactiile hemolitice acute

Hemoliza intravasculara (1 caz/38.000Tf)

 Incompatibilitatii in sistemul ABO
 Severitate mare (potential letale-deces 1/100.000 Tf)
 Cazurile severe apar la administrarea de 10-15 ml de sange incompatibil

 Simptome:
- frison, febra, greata, durere toracica (constrictie)
- tahicardie, hipotensiune,
- Hb-urie, sangerare difuza in campul chirurgical

 Complicatii : CID, soc, insuficienta renala acuta (NTA)

Nursing
Se opreste Transfuzia imediat !!!!
Se verifica datele de identificare
Se recolteaza de urgenta sange pentru:
 Testul de compatibilitate
 Timpi de coagulare, HLG
Se monteaza sonda urinara – Hb-urie
Se forteaza osmotic diureza (fluide, manitol, diuretice)
Se recomanda terapie de substitutie
Hemodializa
1.b.Reactiile hemolitice intarziate

Hemoliza
Simptomeextravasculara
usoare (1 caz/12.000 Tf)
- febra, stare
 Atc. alterata, icter (Bi creste)
iregulari
- Htscade
apar lain2-21
absenta
zilesangerarilor si sub adm. CER

 Diagnostic:
Factori favorizanti:
- testul -Coombs direct:(1-1.6%
Tf anterioare se detecteaza
) anticorpi impotriva
membranei hematiei
- sarcinile (expunerea la eritrocitele fatului)
Tratamentul: suportiv
2.Reactiile imune nonhemolitice
a. Reactii febrile
- febra, dar in absenta stigmatelor de hemoliza
- Senzitivizare la Ag leucocitare sau trombocitare
- CER deleucocitizat

b. Urticaria
- eritem, prurit, fara febra
- Relativ frecvent (1%)
- Senzitivizare la proteinele plasmatice
- Tratament: antihistaminice, corticosteroizi
2.Reactiile imune nonhemolitice
c. Reactii anafilactice
- Foarte rare (1 caz/150.000 Tf)
- Tipic: pacient cu deficit de IgA, care are in ser Atc anti IgA, ce vor
reactiona cu IgA din sangele transfuzat
- Prevalenta deficitului de IgA (1/600-800 p)
2.Reactiile imune nonhemolitice
c. Reactii anafilactice
- Foarte rare (1 caz/150.000 Tf)
- Tipic: pacient cu deficit de IgA, care are in ser Atc anti IgA, ce vor
reactiona cu IgA din sangele transfuzat
- Prevalenta deficitului de IgA (1/600-800 p)

Tratament:
- fluide, blocanti H2, corticosteroizi, adrenalina in cazurile severe, - -
terapie suportiva

Transfuzii eritrocite “spalate”, concentrat eritrocitar deglicerolizat,

sange IgA free.
2.Reactiile imune nonhemolitice
d. TRALI
- Leziuni ale membranei alveolo-capilare
Tratament: similar ARDS (VM); se rezolva in 24-48 ore

e. Purpura postransfuzionala
- Trombocitopenie severa (Atc anti Tr)
- Tratament: corticoterapie, plasmafereza
Complicații non-immune infectioase

Infectii virale
Hepatita B, C (1 caz la 63.000 Tf – 1 caz la 1.600.000)
 75% din cazuri evolueaza fara icter
 50% evolueaza spre cronicizare

HIV (1 caz/ 1.900.000 Tf)

Altele: CMV, Epstein Barr, HTLV
Complicații non-immune infectioase
Infectii parazitare
 Malarie, toxoplasmoza, boala Chagas

Infectii bacteriene (a 2 a cauza deces asociata cu Tf)

 Cand sangele nu este corect stocat/transportat/administrat
 Gram pozitivi sau Gram-negativi
Sepsis
 Sangele se administreaza in maxim 2 ore

– apar semne rapid la 2h

- Boli bacteriene
febra, frison, cu transmitere prin sange: sifilis, bruceloza,
dureri abd., diaree, hipotensiune,
salmoneloza, rickettioze etc
dispnee, tahicardie
 Complicații non-immune volemice

Supraîncarcare volemică

Mecanism Debut Semne and Simptome

Oricand/in 1-2 dispnea, tuse, raluri, tahipnee, dureri de cap,
Transfuzie
ore dupa hipertensiune, tahicardia, jugulare turgescente,
rapida/excesiva
transfuzie creste PVC
 Nursing - Implicații
Înainte de transfuzie:

Anunta medicul prescriptor

Verifica existenta indicatiei de transfuzie in FO
Intelege si raționeaza indicatia
Verifica procedurile spitalului in domeniu
Verifica existenta/solicita semnatura pe consimtamantul
informat
Verifica valorile de laborator
Aplica procedurile standard pretransfuzionale
 Nursing - Implicații
Înainte de transfuzie:

Inspecteaza produsul: culoare, cheaguri, flocoane, etanșeitate

Verifica eticheta de identificare a produsului, destinatarului
Termenul de valabilitate este verificat
Cere pacientului sa se identifice (nume si prenume)
Identitatea pacientului (FO, bratara mana, stick punga)
Compatibilitatea grupei si Rh-ului
Proba directa la pat
Completeaza documentele
 Nursing - Implicații

In timpul transfuziei:

Monitorizeaza semnele vitale

Verifica locul punctiei venoase

Observa si noteaza semnele si simptomele ce pot aparea

 Nursing - Implicații
După transfuzie:

Informează medicul

Indeparteaza materialele/echipamentul

Observa clinic pacientul

Recolteaza probele de laborator indicate – eficacitatea

transfuziei
Ce facem dacă apar………
Stop transfuzie
Inlocuieste trusa de administrare
Infuzeaza SF 0.9%
Monitorizează semnele vitale
Informeaza doctorul
Informeaza unitatea de transfuzie si returneaza produsul
Administreaza medicatia functie de tipul de reactie
Adrenalina, antihistamine, antibiotice, antipiretice,
analgezice, diuretice, corticosteroizi
Ce facem dacă apar………
References
Bare, B., Smeltzer, S. C., Williams, B., Paul, P., & Day, R. A. (2004). Medical-surgical nursing (10th Ed.). Philadelphia, PA:
Lippincott Williams & Wilkins.
Be Transfusion Smart. (2010). Screening and diagnosis. Retrieved from
http://www.betransfusionsmart.com/patient/screening_diagnosis.jsp?
site=PU019478&source=01030&irmasrc=EXJWB0221&usertrack.filter_applied=true&NovaId=4029461999768351678
Blood Book. (2005). Common blood products. Retrieved from http://www.bloodbook.com/products.html#Whole%20Blood
Brundage, S., Curet, M., Dicker, R., Greco, R., Gregg, D., Morton, J., Nguyen, T., Norton, J., Shelton, A., Spain, D., Tavana, L.,
& Welton, M. (2004). Blood transfusion protocol at Stanford surgery ICU. Retrieved from
www.scalpel.stanford.edu/ICU/.../Transfusion%20Medicine%20TICU.ppt
Cincinnati Children’s Association. d(2010). Hematology and blood tests and procedures. Retrieved from
http://www.cincinnatichildrens.org/health/info/blood/procedure/components.htm
Day, R. A., Paul, P., Williams, B., Smeltzer, S. C., & Bare, B. (2007). Brunner and Suddarth’s textbook of medical-surgical
nursing (1st Canadian Ed.). Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins.
Malarkey, L., & McMorrow, M. (2005). Nursing guide to laboratory and diagnostic tests. St. Louis, MI: Elsevier Saunders.
National Heart Lung and Blood Institute. (n.d). Types of blood transfusions. Retrieved from
http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/bt/bt_types.html
North Bay General Hospital. (2006). Nursing practice manual: Transfusion, blood and blood products (Policy No. NP 1-90).
Perry, A.G., & Potter, P. A. (2006). Clinical nursing skills & techniques (6th Ed.). St. Louis, MI: Mosby, Inc.
Watson, D., & Hearnshaw, K. (2010). Understanding blood groups and transfusion in nursing practice. Nursing Standard,
24 (30), 41-48.