 Daca nu se aplica regula lui 3

 Verificarea indicilor eritrocitari

 Eritrocitoza (Hg>18, 19g/dl)
 Trombocite < 100.000, >1

mil/mm3.
 Leucocite >13.000/mm3,
limfocite>5000/mm3,
eozinofile>1500/mm3,
monocite>1300/mm3, neutrofile
<1000/mm3,
 Pancitopenie
 Prezenta de celule anormale
 Analizorul nu prezinta formula
leucocitara.
O picatura de sange (volum ajustabil,
cca 10 microl) se intinde pe o lama de
sticla cu ajutorul unei lame rodate.
 Elementele nu trebuie sa fie suprapuse
 Colorare May-Grunwald-Giemsa

1.Fixare cu metanol anhidru

2.Colorare cu coloranti May-Grunwald-
Giemsa
 Colorantii contin albastru de
metilen – coloreaza componentele
acide (nucleu, proteine)
 Eozina – coloreaza componentele

bazice (componente
citoplasmatice, hemoglobina)
 Ganulatiile
neutrofilelor – cu
albastru metilen

 Granulatiile eozinofilelor – cu
eozina

 Granulatiile
bazofilelor – cu
albastru metilen
 Eprubetele se recolteaza in ordinea:
 1. sange pentru hemoculturi
 2. eprubete fara aditivi (biochimice,

imunologice serologice)
 3. eprupete cu citrat pentru evaluarea

hemostazei
 4. eprubete cu EDTA pentru hemoleucograma
 5. eprubete pentru VSH
 Probe incorect identificate
 Probe incorect recoltate (recipient impropriu)
 Probe coagulate (hemoleucograma si

coagulare)
 Probe hemolizate (LDH, potasiu)
 Probe incorect transportate (se depaseste

intervalul de timp)
 Citratul
de sodiu si EDTA-ul leaga
Ca2+ actionand astfel ca
anticoagulanti
 Hemostaza = mecanism de aparare a
organismului; apare in urma lezării
unui vas de sânge
 asigura oprirea hemoragiei si

repararea leziunii endoteliale.

 Sistemul hemostatic cuprinde;
 1. proteine plasmatice
 2. trombocite
 3. celule endoteliale
 iniţiază reactii ce duc la formarea unei reţele

tridimensionale de polimeri de fibrină.

 La realizarea hemostazei contribuie 2

sisteme enzimatice cu actiune antagonistă,

aflate in echilibru: sistemul coagulant şi
sistemul fibrinolitic
 Hemostaza primara - vasoconstrictie+
interactiunea celule endoteliale/plachete;
rezulta cheagul primar (trombus alb)
 Faza de coagulare - actiunea trombinei

asupra fibrinogenului; rezulta reteaua

insolubila de fibrina si chegul definitiv
 Stabilizarea fibrinei
 Fibrinoliza
Mecanismul vascular
 – vasoconstrictia capilarelor si a vaselor mici

 Mecanismul plachetar
 - aderarea plachetelor la endoteliu
 - agregarea plachetelor
 Hemostaza permanenta prin formarea
cheagului de fibrina insolubil
 Procesul de coagulare poate fi subimpărţit

teoretic în 3 faze:
 1. generarea protrombinazei (Xa, V, Ca2+,

fosfolipide) pe cale intrinsecă;

 2. generarea protrombinazei pe cale

extrinsecă;
 3. transformarea fibrinogenului în fibrină.
 -faza extrinseca- declansata printr-o injurie
a tesuturilor care vor elibera tromboplastina
tisulara ce va activa factorul VII care la randul
sau va activa factorul X.
 Calea comuna: factorul Xa impreuna cu

factorul V, factorul 3 plachetar si Ca++ va

cliva protrombina.
 Complexul protrombinazic va cliva
protrombina in trombina ce va digera
fibrinogenul in fibrina si fibrinopeptidele A si
B
 Monomerii de fibrina vor polimeriza in

prezenta factorului XIII si se va forma o retea

de fibrina stabila.
 
 Timpul  de protrombina (PT) evalueaza
activitatea factorilor  implicati pe
calea „extrinseca” si „comuna” a coagularii :
FVII, FX, FV, FII, si fibrinogenul.
 Factorii coagularii II, VII, IX si X sunt

sintetizati in ficat; PT evalueaza atat

activitatea factorilor de coagulare dependenti
de vitamina K cat si functia de sinteza
proteica a ficatului.
 In laborator, PT masoara timpul de coagulare
a unei plasme sarace in plachete si recoltata
pe citrat dupa adaugarea unei tromboplastine
tisulare si calciu.
 Indicatii:
 monitorizarea terapiei cu anticoagulante orale
 deficit de vitamina K;
 monitorizarea functiei de sinteza proteica a

ficatului;
 screeningul preoperator al hemostazei.
 PT se exprima in secunde;
 activitatea protrombinica (procent (%) din

activitatea normala)
 raport protrombinic (PR=PT pacient in sec/PT

plasma normala in sec);

 INR (International Normalized Ratio).
 INR = (PTpacient/PTplasma normala)^ISI
 ISI = indice international de sensibilitate

(International Sensitivity Index) a

tromboplastinei folosite
 interval terapeutic
 INR=2.0–3.0 (2.5): pentru majoritatea

situatiilor clinice: profilaxia si tratamentul

trombozei venoase, profilaxia emboliei
sistemice, la pacientii cu fibrilatie atriala,
 INR=2.5-3.5 (3.0): valve cardiace mecanice,

episoade tromboembolice repetate

 INR=3.0-4.0  (3.5): infarct miocardic
 Valori critice: INR>6 – risc hemoragic
 aPTT este un test functional care evalueaza
„calea intrinseca” (prekalicreina, kininogenul,
factorii XII, XI, IX, VIII)  si „comuna” a
coagularii (factorii X, V, II, I).
 Timpul de coagulare a unei plasme recoltate

pe citrat dupa adaugarea unei tromboplastine

partiale, a unui activator (kaolin) si a calciului.
 Indicatii :
 detectarea deficientelor congenitale sau

dobandite ale factorilor de coagulare din

calea intrinseca;
 suspiciunea de hemofilie (deficienta factorului

VIII sau IX).

 monitorizarea tratamentului cu heparina
 evaluarea preoperatorie a riscului hemoragic.
 Valori normale: 26-40s

 Valori in cursul terapiei: 1.5-2.5 X V.N

 Valori critice – aPTT >70s - risc de sangerare

spontana
 Eritrocitele, limfocitele si trombocitele
prezinta pe suprafata anumiti antigeni

 Sunt in general constante, fara variatii si se

transmit ereditar.
 Importanta cunoasterii:
 - evitarea unor accidente postransfuzionale

(anticorpii primitorului si hematiile

donatorului)
 -studiul bolii hemolitice a nou-nascutului
 Majoritatea antigenelor sunt de tip IgG
 Se cunosc 400 de antigene eritrocitare cele

mai imunogene fiind A, B (din sistemul ABO)

si D (din sistemul Rh)
 Grupa 0I- cand nu este prezent nici un
aglutinogen

 Grupa AII- cand este prezent numai

aglutinogenul A

 Grupa BIII- cand este prezent doar

aglutinogenul B

 Grupa ABIV- cand sunt prezenti ambii

aglutinogeni
 La persoanele la care aglutinogenul A nu este
prezent pe suprafata hematiilor, se formeaza
in plasma anticorpi (aglutinine anti-A). La fel
si pentru aglutinine anti-B.
 Cand aglutininele plasmatice anti-A sau anti-

B vin in contact cu hematii care contin

aglutinogeni A sau B hematiile aglutineaza
formand conglomerate.
 Metoda Beth-Vincent
 Metoda Simonin
 Hemaglutinarea reprezinta adunarea

eritrocitelor in gramezi vizibile cu ochiul liber

pe lama prin formarea complexelor Ag-Ac
 Hemoliza –distrugerea hematiilor
 Principiu: se pune in contact pe lama ser
hemotest care contine anticorpi ABO cunoscuti cu
sangele de grup necunoscut. Aparitia
hemaglutinarii indica prezenta Ag corespunzator
si formarea complexelor Ag-Ac
 Tehnica: pe placa curata si uscata se pipeteaza
care o picatura de ser anti-AB, anti-A si anti-B.
 Se depune apoi (raport 1/10-1/20-sange/ser
test) sangele si se amesteca; rezultatul se citeste
in maxim 3 minute; se observa aparitia
hemaglutinarii
 Principiu: se pun in contact Ac monoclonali
anti-Rh (impotriva antigenului D) cu sangele
de cercetat.
 Materiale necesare:
 Ser anti-Rh
 Hematii martor Rh (D)+
 Hematii martor Rh (D)-
 Lame
 Termostat
 Tehnica: sange capilar sau recoltat in
eprubeta fara anticoagulant
 Se pun pe lama 3 picaturi de ser antiRh in

care se pipeteaza hematiile de grup

necunoscut precum si hematiile martor in
raport 1/10-1/20.
 Lama se pune la termostat (37 grade) si

rezultatul se citeste in 6 minute.

 De citit prospectul de la kit in care este

specificat timpul de citire.

 Cca. 85% din populatie este Rh pozitiva (are
pe hematii factorul D
 Absenta factorului D – persoana Rh negativa
 Hematii cu factorul D prezent ce ajung in

sangele unei persoane Rh- determina

producere de anticorpi.
O mama Rh- cu un fat Rh+ -
situatie de incompatibilitate
materno-fetala.
 Hematiile fatului ajung in

circulatia materna-producere de
anticorpi ce ajung la fat si
detemina anemie hemolitica.
 Se determina Rh mamei si tatalui.
 Situatie de incompatibilitate
 Se dozeaza anticorpii din sangele matern.
 Postanatal se administeaza imunoglobuline

(gamaglobuline) ce distrug hematiile fetale

din sangele mamei inainte ca acestea sa
sensibilizeze sistemul imunitar.
 Numaratoarea leucocitelor:

 Lichid de dilutie (sotutia Turk)

 -apa dist ………………100ml

 -acid acetic glacial……1ml
 -albastru de metilen….sol 1% 1,2 pic.
 Numaratoarea trombocitelor:

 Lichid de dilutie :

 -oxalat de amoniu………..1g
 -Na2EDTA…………………..0.010g
 -apa distilata……………….100ml
 Numaratoare eritrocitelor:

 Lichid de dilutie (sol. Hayem)

 -NaCl…………………..1g
 -Na2SO4……………….5g
 -HgCl2………………….0.5g
 -apa distilata…………..la 200ml
 Dilutiile realizate:
 1/200 – la numararea eritrocitelor
 1/20 – pentru leucocite si trombocite

 Se analizeaza pe camera Burker-Turk,

 Microscop optic; obiectiv 10X
 Se micsoreaza lumina;
 Pentru eritrocite se numara patratul
mare din mijlocul retelei de numarat.
 Se numara 4 patrate in diagonala si

unul ales arbitrar.

 Numarul de eritrocite/mm3=nr.

globule rosii numarate X 10000.

 Pentru tombocite se numara la fel ca
pentru eritrocite (5 patrate mici).
 Numarul de trombocite

/mm3=numarul de trombocite
numarate X 5000.
 Se numara patru patrate mari in cele 4
colturi ale camerei.
 Numarul de leucocite/mm3=4

patrate/2 X100 sau 2 patrate X 100.