Nursing in hematologie Prof.def.as.med.pr.

P eica Teodora
Calificare profesionala: asistent medical generalist
ANUL II- SUPORT DE CURS

CUPRINS

COMPONENTELE SIFUNCTIILE SANGELUI...2

EDUCATIA PENTRU SANATATE.4

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A SANGELUI SI A ORGANELOR HEMATOFORMATOARE..5- 9

Examene de laborator
Proba Rumpel-Leede
Exploararea ganglionilor limfatici
Examenul clinic
Puncia ganglionar
Biopsia ganglionar
Limfografia
Limfografia cu izotopi radioactivi

Explorarea mduvei hematogene

Puncia sternal
Explorarea splinei

Puncia splenic
Endoscopia splenic
Scintigrama splinei
Alte investigaii:
Rdf. toracic, Echografie abdominal, Echo splenic.
MANIFESTRI DE DEPENDEN( SEMNE I SIMPTOME POSIBILE) N BOLILE HEMATOLOGICE:................9
INGRIJIREA PACIENILOR CU ANEMII I POLIGLOBULII..................................................................10
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LEUCEMIE...................................................................................................................................13
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE TULBURAREA HEMOSTAZEI.14
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN AFECTIUNILE HEMATOLOGICE15- 16
Determinarea grupelor sangvine........................................................................................17
Metoda directa Beth-Vincent folosind ser- test OI, AII, BIII..............19
Metoda Beth-Vincent cu ser anti-A anti-B..............................................20
Metoda invers Simonin..........................................................................21
Factorul Rh.................................................................................................22
Compatibilitatea transfuzionala in vitro (Jeanbreau)- in vivo (Oelecker)...................25- 26
METODE DE TRATAMENT N AFECIUNILE HEMATOLOGICE..............27- 35
I. Transfuzia de snge i preparate de snge...........................................................................27
II. Exanguinotransfuzia
III. Sngerarea
IV. Transplant de mduv
V. Roentgenterapia

VI. Tratament chirurgical

VII. Tratamentul medicamentos (Feroterapia, Vitaminoterapia, Corticoterapia, Antibioterapia:,

Administrarea citostaticelor, Anticoagulante, Antiagregante plachetare, Hemostatice, Stimulatoare ale
eritropoiezei i leucopoiezei)

1
 COMPONENTELE SI FUNCTIILE SANGELUI

Hematologia este ramura medicinei interne care se ocupa cu sangele, organele care il
produc si bolile acestuia.
Hematologia include studiul etiologiei, diagnosticarii, tratarii, identificarii posibilelor
complicatii si profilaxia bolilor sangvine.
Bolile sangvine afecteaza producerea sangelui si sau componentele acestuia, cum ar fi
celulele sangvine(hematii,trombocite, leucocite)hemoglobina, proteinele sangvine,
mecanismele coagularii.

Componentele si functiile sangelui

Singele este un tesut lichid care reprezinta 6-8 % din greutatea corporala.

Sangele este format din doua sectoare, unul circulant si altul de formare a celulelor.
sectorul circulant este format din elementele figurate (celule functionale mature) si mediul lichid
unde ele circula - plasma. Elementele figurate reprezinta 45% din volumul sanguin si sunt :

- globulele rosii(hematii sau eritrocite)

- globulele albe( leucocitele)
- plachetele sangvine( trombocitele)

Hematiile:
- numarul lor variaza intre 4,5-5milioane/mm3
- scaderea numarului lor este intalnita in anemii
- cresterea numarului lor este intalnita in poliglobulii
- componenta esentiala a eritrocitelor este hemoglobina, a carei functie principala este
transportul O2 catre tesuturi si CO2 catre organele excretoare, de asemena mentin echilibrul
acido-bazic

Leucocitele:
- au rol in apararea organismului de infectii
- numarul lor variaza intre 5.000-8.000/mm3
- cresterea numarului lor se numeste leucocitoza, se intalneste in infectii
- scaderea numarului se numeste leucopenie , se intalneste in cazul bolii Hodgkin, dupa
expuneri la raze X, la batrani etc.

Trombocitele:
- intervin in procesul de hemostaza, favorizand mecanismele de oprire a hemoragiei
- numarul lor variaza intre 150.000-300.000/mm3
- Cresterea numarului lor se numeste trobocitemie sau trombocitoza
- Scaderea numarului lor se numeste trombocitopenie

sectorul de formare a celulelor este reprezentat de organele hematopoietice:

2
- maduva osoasa, care formeaza granulocite, trombocite, eritrocite

- ganglionii limfatici /
- splina / care formeaza limfocite si monocite.
- formatiuni limfoide (amigdalele) /

Functiile sangelui
- Functie respiratorie transporta O2 de la plamani la tesuturi si CO2de la tesuturi la
plamani
- Functie nutritiva- transporta substante nutritive din alimente la diferite tesuturi
- Functie de excretie- transporta metaboliti spre organele de excretie de unde sunt eliminati
in mediul inconjurator
- Functie de termoreglare- transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpului,
de unde se transmite in mediul inconjurator
- Functia de aparare a organismului
- Reglarea functiilor si asigurarea unitatii organismului- alaturi de sistemul nervos sangele
reprezinta o cale de legatura directa intre structurile organismului, asigurand nu doar
transportul unor substante reglatoare , dar si functionarea coordonata a acestora
- Functia hemostatica

Hemostaza este un mecanism care permite oprirea hemoragiei in cazul lezarii vaselor.
Intervin factori vasculari( vasoconstrictie) trombocitari si plasmatici.

Rolul splinei:
- rezervor de sange
- rol in metabolismul fierului (..cimitirul eritrocitelor")
- rol in metabolismul glucidelor, mineralelor (K, S, Ca, P)
- rol hematopoietic
- rol in autoaparare, prin elaborarea de anticorpi.

EDUCATIA PENTRU SANATATE

3
 MASURI PENTRU PREVENIREA BOLILOR H EMATOLOGICE
Masuri de prevenire primara
- educatia populatiei pentru a avea o alimentatie completa, cu fructe si zarzavaturi proaspete si carne in cantitate
suficienta
- administrarea fierului la gravide in a doua parte a sarcinii si, de asemenea, la pacientii cu gastrectomie, pentru
prevenirea anemiei
- tratarea parazitozelor intestinale (ascaridioza, giardioza)
- prevenirea accidentelor care produc lezari ale vaselor si, deci, hemoragii acute
- acordarea de sfaturi genetice pentru pacientii cu hemofilie

Masuri de prevenire secundara

- pacientul hemofilic din copilarie este educat:
- sa evite traumatismele si, astfel, aparitia hematoamelor
- sa limiteze administrarea medicamentelor prin injectii si extractii dentare
- sa stie sa-si acorde primul ajutor in caz de plagi (pansament compresiv, aplicarea de trombina pe plaga)
- in cazul interventiilor chirurgicale, se va administra plasma cu 8 ore inainte si dupa actul chirurgical.
- pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-
se la controale clinice si de laborator.
Masuri de prevenire tertiara
- reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematologice
- indrumarea pacientilor cu anchiloze in pozitii vicioase ca urmare a hemartrozelor pentru tratamente ortopedice de
corectare.

4
 EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A SANGELUI SI A ORGANELOR
HEMATOFORMATOARE

Examene de examenul sangelui

laborator pentru explorarea seriei albe: numararea leucocitelor si
stabilirea formulei leucocitare

pentru explorarea seriei rosii: numararea hematiilor,hematocrit,

hemoglobina, numararea reticulocitelor, stabilirea rezistentei globulare,
electroforeza hemoglobinei, sideremia, si bilirubinemia

- numrarea hematiilor, hematocrit, hemoglobin(se recolteaz prin

puncie venoas 2ml snge pe anticoagulant EDTA) ,
- -numrarea reticulocitelor ( se recolteaz prin puncie capilar),
- -stabilirea rezistenei globulare (apreciaz fragilitatea eritrocitelor, se
recolteaz prin puncie venoas 5-6 ml de snge pe 5-10 perle de sticl
VN=0,42-0,34%),
- -electroforeza hemoglobinei(procedeu de separare util identificrii
formelor anormale ale Hb.),
- -sideremia,(pt.msurarea cantitii de fier)
- - bilirubinemia este o analiz biochimic

pentru explorarea functiei de coagulare: numararea trombocitelor, fibrinemiei, T.S.,

T.C., timp de protrombina, test Coombs, timp Howell

alte examene: V.S.H., proteinemia

- -numrarea trombocitelor, fibrinemiei,
- -T.S.=timp de sngerare este timpul scurs din momentul neprii
lobului urechii sau pulpei degetului pn la oprirea sngerrii;V.N=2-4 min.),
- T.C.=timp de coagulare,este timpul scurs de la recoltarea
sngelui(punere pe lam) pn la coagularea lui; V.N. : 5-8 min),
- -timp de coagulare Lee-White=timpul scurs de la recoltarea sngelui
i coagularea lui; Se recolteaz prin puncie venoas,dup care se introduce
eprubeta ntr-un aparat special,se citete valoarea timpului afiat electronic
VN=6-12min,
-timp de protrombin,
-test Coombs, se recolteaz prin puncie venoas fr anticoagulant pentru
determinarea de anticorpi izoimunizani incomplei n caz de anemie
hemolitic a nou-nscutului

5
 - timp Quick=se recolteaz prin puncie venoas 4,5 ml.de snge pe 0,5
ml.oxalat de potasiu; V.N.=12-14 sec.,
-timp Howell=se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie venoas pe 0,5 ml
oxalat de potasiuVN=1-2min.
-V.S.H.=viteza de sedimentarea a hematiilor, se recolteaz prin puncie
venoas 1,6 ml snge pe 0,4 ml citrat de sodiu ;V.N. brbai=1-10mm/h
V.N. femei=2-13mm/h

examenul materiilor fecale;

- examenul parazitologic (pentru ascaridioza, giardioza)

examenul urinei
- pentru evidentierea hematuriei microscopice
- pentru evidetjierea hemoglobinuriei nocturne

examenul sucului gastric:

- pentru determinarea chimismului gastric (hipo- si anaciditatea gastrica
sunt cauze de anemie)
- pentru reactia Adler.

Testul Rumpel- - prob pozitiv, cnd apar aproximativ 15 peteii sub nivelul de aplicare a
manetei pneumatice.
Leede - apreciaz fragilitatea capilar

Explorarea - puncie osoas

organelor - puncie (biopsie) ganglionar
hematofor- - puncie splenic
matoare - scintigram hepatic
- scintigram splenic
- ecografie abdominal

Proba Rumpel-Leede = .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistentei capilarelor) : "'

Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratului timp de 5 minute, printr-o manseta pneumatica umflata-la 10 mm sub
presiunea sistolica.
Interpretare: Daca nu apar petesii sau apar numai 1-3, nu sunt semne de fragilitate capilara. Aparitia unui numar
mai mare de petesii se considera pozitiva (+++).

6
 Exploararea ganglionilor limfatici

Rolul asistentei este acela de a pregti materialele i pacientul

1. Examenul clinic:prin palpare se stabilete localizarea,extinderea, sensibilitatea, aderena,

forma,mobilitatea
2. Puncia ganglionar
- se efectueaz pentru diagnosticarea adenopatiilor izolate sau a celor ncadrate n boli de sistem
- este efectuat de medic
3. Biopsia ganglionar= recoltarea unui ganglion printr-o mic incizie
4. Limfografia este examenul radiologic al sistemului limfatic cu ajutorul substanei de contrast
5. Limfografia cu izotopi radioactivi : n cazul metastazelor ganglionare.

Explorarea mduvei hematogene

Extragerea mduvei se face prin puncie stemal pentru examenul hematologic numit
medulogram.

Puncia sternal
Definiie. Puncia stemal reprezint crearea unei comunicri ntre mediul extern i zona spongioas
a sternului, strbtnd stratul su cortical, prin intermediul unui ac special Rohr sau trocar.
Scop:- explorator - recoltarea mduvei pentru examinare, n vederea stabilirii structurii, compoziie
i pentru studierea elementelor figurate ale sngelui n diferite faze ale dezvoltrii lor.
- terapeutic recoltarea mduvei de la persoane sntoase n vederea transfuzrii sale la un
pacient.
Indicatii: boli hematologice anemii aplastice, leucemii, mielom multiplu.
Locul punciei: manubriul sau corpul sternului.
Materiale necesare:
-materiale pentru protecia patului;
-materiale pentru dezinfecie: alcool iodat;
-instrumentar i materiale sterile: ace de puncie Rohr sau Klima, seringi de10-20ml, ace i sering
pentru anestezia local, pense, tampoane, comprese, cmp chirurgical, mnui,
-alte materiale: sticl de ceasornic, lame de microscop
-anestezice, ser fiziologic, soluii perfuzabile i alte medicamente recomandate n cazul punciei
terapeutice;
-ser fiziologic steril, nclzit la temperatura corpului.
Pregtirea pacientului:
-psihic: -se informeaz cu privire la necesitatea punciei, se ncurajeaz pacintul explicndu- i c se
va nltura durerea prin anestezie ; se ia consimmntul n scris.
-fizic:

7
 -se controleaz, n preziua punciei, T.S., T.C. i T.Q.
-se aeaz n poziia adecvat locului de puncie: decubit dorsal cu toracele puin ridicat,
pe un plan dur.
-se rad pilozitile, se dezinfecteaz cu alcool iodat locul de puncie pe o arie mare dect
sternul.
Tehnica de execuie : puncia se face de ctre medic ajutat de una sau dou asistente.
Rolul asistentei:
-aeaz pacientul n poziie corespunztoare;
-pregtete locul punciei: splarea regiunii, raderea pilozitilor, degresare, badijonare cu alcool
iodat;
-servete medicul cu materialele necesare; menine pacientul n poziie fix i l supravegheaz.
Dup terminarea punciei, asistenta dezinfecteaz locul prin badijonare cu alcool iodat, apoi
face compresiune cu un tampon steril, aplic comprese sterile pe locul punciei pe care le fixeaz cu
leucoplast; mbrac apoi pacientul, l aeaz comod n pat, i supravegheaz starea general i
funciile vitale, pansamentul.
Din produsul recoltat asistenta efectueaz frotiuri pe lame de sticl, se eticheteaz i se
trimite la laborator.
Accidente :
tardive: hematoame, infecii ale osului (osteomielit).

imediate-, puncie alb, fracturi, pneumotorax;

ngrijiri dup puncie : - repaus la pat cel puin 3 ore, monitotrizarea funciilor vitale, administrare de
antalgice, supravegherea i aseptizarea plgii.

Explorarea splinei

1. Puncia splenic
-este indicat n splenomegalie, n boli ale sistemului reticulohistiocitar;
-este efectuat de medic ajutat de asistent;
Scop- explorator
Rolul asistentei:
-pregtirea materialelor;
-pregtirea bolnavului: psihic; fizic: pregtirea locului;
-n timpul punciei menine poziia bolnavului (decubit dorsal cu capul uor ridicat) i l
supravegheaz.
Contraindicaii: bolnavii cu suspiciuni de chist hidatic.

2. Endoscopia splenic
- se face prin laparoscopie abdominal

8
3. Scintigrama splinei
- este efectuat la laboratorul de izotopi radioactivi de ctre personal specializat;
- se injecteaz coloizi radioactivi (99mTc) I.V. i se nregistreaz scintigrama ;
- scop: explorator i pentru depistarea metastazelor ;.
Alte investigaii:
Rdf. toracic, Echografie abdominal, Echo splenic.

MANIFESTRI DE DEPENDEN( SEMNE I SIMPTOME POSIBILE)

N BOLILE HEMATOLOGICE
Astenie intens
- sugereaz o leucoz

Scdere
exagerat n - n procesele neoplazice
greutate

Modificri de - paliditate n anemii

coloraie i - hipercoloratie, facies vulturos,rosiatic, cianotic n poliglobulie
integritate a- tegumente uscate, unghii i pr fiabile; prezena ulceraiilor n
tegumentelor anemiile cronice
- prezena elementelor purpurice n diatezele hemoragice
- ragade(fisuri ale comisurii bucale) in anemia feripriva

Modificri ale - adenopatii ferme, generalizate, sunt ntlnite n boala Hodgkin

ganglionilor (latero-cervicale, axilare, inghinale) .
- adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal

Splenomegalie
- ntlnit n boala Hodgkin
- ntlnit n leucemia cronic

Peteii, - peteiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se

echimoze manifest sub forma unor pete roii violacee, care nu dispar la
presiune
- echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau
lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune
- aceste elemente sunt ntlnite n sindroamele hemoragipare

9
 Ingrijirea pacientilor cu afectiuni hematologice

Afectiunile sangelui evolueaza cu simptomatologie adesea impresionanta, mijloacele terapeutice in unele dintre
ele neputand prelungi viata pacientului, obtinandu-se numai o remitere a simptomelor.

INGRIJIREA PACIENILOR CU ANEMII I POLIGLOBULII

ANEMIILE I POLIGLOBULIILE
Anemia reprezint scderea numrului de hematii i/sau a hemoglobinei.
Anemiile se pot produce:
1. Prin pierdere de hematii:
- Anemii posthemoragice -hemoragii externe sau interne prin traumatisme,
-hemoragii digestive(melen,hematemez)
-genitale(metroragii,menoragii,menometroragii)
-pulmonare (hemoptizii)
- Anemii hemolitice= sunt stri patologice n care distrugerea hematiilor depete capacitatea de
refacere a hematiilor (anemia hemolitic a nou-nscutului i prin incompatibilitatea de snge n
sistemul AOB)
2. Prin insuficien de producere a hematiilor i hemoglobinei
- Anemia feripriv (prin lips de fier)
- Anemia Birrmer -anemie cronic datorat atrofie mucoasei gastrice, cu dispariia factorului
intrinsec, care antreneaz o tulburare de resorbie a Vit B12.

Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazia sistemului eritropoetic.(creterea numrului

hematiilor i hemoglobinei n sngele periferic.)

Anemia acuta
Culegerea datelor
Manifestari de dependenta
(semne si simptome)
circumstante de aparitie
- traumatisme
- medicatia antiinflamatoare administrat fara protectie gastrica
(determina hemoragii digestive)
- hemoragii in antecedentele personale ale femeilor
-ameteli
- paloarea tegumentelor instalata brusc
-tahicardie
- puls filiform
- hipotensiune arteriala
- dispnee
- lipotimie

10
Probleme - alterarea respiratiei si circula|iei
- risc de pierdere a constientei
- risc de soc hemoragic

Obiective - pacientul s prezinte respiraie i circulaie adecvat vrstei

- pacientul s afirme stare de bine fizic i psihic

- pacientul s poat comunica eficient la nivel afectiv i senzorial

- s aib o alimentaie echilibrat ,hipercaloric, hiperproteic,

bogat n fier i calciu

Anemia cronica
Culegerea datelor Circumstante de aparitie
reactie Adler pozitiva in scaun
Manifestari de dependenta
(semne si simptome)
- persoane care lucreaza in mediul toxic
- persoane care au alimentatie cu carenta de fier
- persoane consumatoare de alcool, tutun
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza,
- ameteli
-cefalee
- astenie
-palpitatii
- dureri precordiale
- dispnee
- paloarea buzelor
- paloarea palmelor
- paloarea plantelor
- mucoasa bucala atrofiata
- unghii si par friabile
-febra39C
- amenoree

- intoleranta la activitatea fizica

Probleme - alterarea respiraiei si circulatiei

11
 - tulburari de memorie
- hipertermie
- tulburari ale ciclului menstrual
- deficit de cunostinte privind autoingrijirea
- risc de alterare a integritatii pielii si mucoaselor

Obiective - corectarea si tratarea cauzei

- stimularea poftei de mncare
- pacientul s-i menin tegumentele integre i normal
colorate
- s se nlture riscurile complicaiilor

Poliglobulia
Culegerea datelor Circumstante de aparitie
- persoane cu afectiuni cardiace congenitale
- persoane cu insuficienta cardiaca si pulmonara
- intoxicatii cu anilina (vopsele,colorani,cerneal)
Manifestari de dependenta - cefalee
(semne si simptome) -ameteli
- astenie
- acufene (iuit n urechi)
- greturi
- varsaturi
- tegumente rosii, cianotice si pruriginoase
- hipertensiune arteriala si dispnee
Probleme -alterarea respiratiei si circulatiei
-intoleranta la activitate fizica
-tulburari de vedere, auz
-alterarea integritatii mucoaselor si tegumentelor
-risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie, HDS (cnd circulaia sangvin se
ngreuneaz)
Obiective
-pacientul sa prezinte respiratie si circulatie adecvata varstei
- pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica
-pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate
- pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si senzorial
- sa se inlature riscul complicaiilor

12
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU LEUCEMIE

Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia tesuturilor hematopoietice (mieloid
si limfoid) si metaplazia lor. Prin metaplazie tesutui leucozic ia locul seriei rosii si numai are cine forma hematii; apar si
tulburari de coagulare.
(DEX: Metaplazie= schimbare a structurii unui tesut in functie de modificarile mediului )

Leucemia acuta
Culegerea datelor Circumstante de aparitie
-copii, tineri mai frecvent sub 25 ani
- debut insiduios
Manifestari de apar trei sindroame
dependenta (semne si - sindromul anemic (paloare, astenie, dispnee)
simptome) - sindromul infectios (febra, frison, curbatura)
- sindromul hemoragic (gingivoragii, epistaxis, metroragii)
- ulceratii ale cavitatii bucale
manifestari pseudoneoplazice, scaderea apetitului, a greutatii corporale,
transpiratii, prurit.

Leucemia cronica
Culegerea datelor Circumstante de aparitie
- persoane de sex masculin cu varste cuprinse, mai frecvent, intre 35-45 ani
- persoane expuse la intoxicatii cu benzen si radiatii ionizante
Manifestari de - astenie
dependenta (semne si - durere si senzatie de greutate in hipocondrul stang (splenomegalia)
simptome) - scadere ponderala
- prurit tegumentar
-adenopatie generalizata si simetrica (in leucemia limfoid cronica)
- manifestarile apar in pusee acute, cu o evolutie spre exitus in 10 ani.

Probleme de
dependenta Leucemia acuta
- hipertermia
- intoleranta la efort fizic
- deficitul de volum lichidian
- alterarea integritatii mucoasei bucale
- alimentatie inadecvata: in deficit
- risc de deshidratare
- risc de alterare a starii generale, exitus prin complicatii hemoragice si

13
 septicemice.

Leucemia cronica
- intoleranta la activitatea fizica
- dureri osoase si in hipocondrul stang
- - alterarea integritatii tegumentelor(prurit tegumentar)
- disconfort abdominal
- pierderea imaginii de sine
- modificarea schemei corporate (in leucemia limfoid cronic), prin
prezenta adenopatiilor
Obiective
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi ceea ce
prelungeste durata de viata.
(remisiune= ameliorare sau disparitie temporara a manifestarilor unei boli)

- in perioadele terminale, pacientul sa fie sustinut de familie, anturaj si sa

beneficieze de o moarte demna si linistita.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE

TULBURAREA HEMOSTAZEI

Acestea pot fi determinate de tulburarile vasculare, trombocitare, de coagulare.

1.Sindroame hemoragice prin tulburri vasculare-se datoresc creterii permeabilitii sau fragilitii
vasculare,datorit aciunii unor factori toxici careniali,alergici sau congenitali.

2.Sindroame hemoragice prin tulburri trombocitare (trombopatii)- constau fie n scderea numrului
trombocitelor ,fie n insuficiena funcional a trombocitelor

3. Sindroame hemoragice prin tulburri de cooagulare(coagulopatii)ex. hemofilia

Hemofilia este un sindrom hemoragic ereditar, determinat de absenta factorilor VIII-IX ai coagularii. Boala
este intalnita la barbati si se caracterizeaza prin hematoame dupa traumatisme minime.

14
Culegerea datelor circumstante de aparitie
- persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie
- prezenta hemoragiilor la traumatisme mici, (periajul dintilor)
- nou-nascuti cu intarzierea hemostazei dupa taierea cordonului
ombilical

Manifestari de dependenta - hemoragii abundente la traumatisme mici, situate la nivelul

(semne si simptome) tegumentelor mucoaselor, articulaiilor;
-ameteli,
-astenie
- prezenta hemartrozelor( acumulare de snge la nivelul articulaiilor)

Probleme:
- intoleranta la activitatea fizica
- tulburari de mobilitate- cauzate de hemartroze (maini, genunchi,
coate)
- deficit de cunostinte pentru prevenirea complicatiilor
- rise de complicatii- prin compresiuni produse de hematoame
(paralizii, gangrene, necroze).
Obiective
- pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii
- sa se previna complicatiile invalidante determinate de
compresiunea hematoamelor
- pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata, sa stie
sa se autoingrijeasca in caz de hemoragii.

Intervenii ( autonome si delegate) ale asistentei medicale n bolile hematologice

Asistenta:
asigur repausul la pat al pacientului n saloane linitite, luminoase, clduroase:
repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic
prin condiiile din salon, trebuie s asigure prevenirea infeciilor intercurente,
intraspitaliceti, avnd n vedere rezistena sczut la infecii a pacienilor cu boli
hematologice
n caz de hemartroz, articulaia s fie relaxat
asigur igiena tegumentelor i mucoaselor
asigur prevenirea escarelor de decubit, n cazul pacienilor gravi, prin mijloacele
cunoscute
asigur alimentaia pacientului n funcie de nevoile sale cantitative i calitative,

15
modificate de boal:
-n perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat
- n anemii - alimente bogate n fier, calciu, vitamine, bazate pe carne (viscere), legume verzi
i fructe
-n poliglobulie se reduce cantitatea de carne
Regimul alimentar are un rol primordial n tratarea anemiilor. Acesta trebuie s fie
hiperproteic, s conin peste l,5g proteine/kgcorp/zi, bogat n vitamine.
NU TREBUIE S LIPSEASC din alimentaia unui anemic carnea, laptele, petele,
oule, alimente ce conin proteine n cantitate mare. Mesele s fie cel puin 3 principale i 2 -
3 suplimente/zi; alimentele s fie pregtite dietetic pentru a stimula pofta de mncare.
Se recomand pentru stimularea apetitului consumul de polen cu miere de albine
deoarece polenul conine toate vitaminele, o serie de hormoni, enzime; factori de cretere:
germeni de gru, fructe proaspete, legume, spanac, gbenuul proaspt poate fi cosumat crud,
amestecat cu miere.
monitorizeaz temperatura, pulsul, tensiunea, arterial, respiraia, la intervale de timp
n funcie de gravitatea cazului, consemnnd datele n foaia de temperatur
sesizeaz apariia elementelor hemoragice pe tegumente i mucoase - peteii,
echimoze, hematoame - i informeaz medicul
aplic comprese reci pe articulaie, n cazul hemartrozei
-supravegheaz eliminrile prin scaun i urin, pentru evidenierea ascarizilor n scaun, a
hematuriei nocturne
- face bilanul ingesta/excreta, n cazul pacienilor febrili cu transpiraii
abundente i a celor care prezint vrsturi
- recolteaz produsele pentru examene de laborator (snge; urin, suc gastric,
materii fecale) i pregtete pacientul i instrumentarul pentru puncia biopsic
administreaz tratamentul prescris:.
- transfuzia de snge integral sau a derivatelor lui (mas eritrocitar, plasm,
concentrat de factor VIII, plasm antihemofilic
- sesizeaz apariia accidentelor transfuziei
- preparate de fier pe cale oral (soluii, tablete, granule), ntre mese sau n timpul
mesei
- preparate de fier pe cale parenteral, prin injecii intramusculare profunde
- tratamentul antihemoragic - vitaminele C, Ki tratamentul hormonal prescris
- tratamentul citostatic intravenos sau n perfuzii intra- venoase, cu glucoz 5%
(Citosulfan, Mileran, Leukeran, Vincristin); dup prepararea extemporanee a
unor citostatice, se vor injecta direct, n tubul perfuzorului, evitnd contactul
soluiilor cu tegumentele
- sesizeaz efectele scundare ale administrrii citostaticelor (anorexie, greuri,
vrsturi, diaree)
- susine psihic pacientul n perioada n care se produc modificri ale schemei
corporale (cderea prului)

16
 - menajeaz psihicul pacientului, devenind suportul lui moral; are n vedere c
majoritatea bolilor sunt incurabile (susine pacientul n strile terminale)
- ia legtura cu kinetoterapeutul care nva pacientul micrile pe care le poate
face n cazul artrozelor cauzate de hemartroz
- pregtete preoperator i ngrijete postoperator pacientul cruia i se aplic
tratament chirurgical (splenectomie, extirparea ganglionilor sau tratament
ortopedic).

Determinarea grupelor sangvine

Antigen= substanta care provoaca anticorpi( raspuns imun)cand patrunde in organism.

Aglutinina= anticorp natural sau dobandit care reactioneaza cu antigenele de pe suprafata
eritrocitelor si determina aglutinarea acestora
Aglutinarea = interactiune secundara antigen- anticorp ce determina formarea de
aglomerate( grunji) vizibile si macroscopic.
Liza= distrugerea celulelor prin ruperea membranei celulare si moartea celulei
Aglutinogen = antigen care se gaseste pe suprafata hematiilor si interactioneaza cu
aglutininele
Anticorpi= imunoglobuline care apar in sange in urma contactului cu antigenul
Izo- grup= acelasi grup
Izo- Rh= acelasi RH

Sangele uman contine o serie de aglutinogene si aglutinine( anticorpi).

Aglutinogenul este un antigen natural care se afla fixat pe eritrocit.
Aglutininele sunt anticorpi naturali care se gasesc in serul sanguin.
De o deosebita importanta sunt aglutinogenele A si B si aglutinogenul Rh.
Fata de aglutinogenele A si B, in sangele altor persoane exist anticorpi naturali =
aglutininele (alfa) (ANTI-A) i (beta) (ANTI-B). Coexistena unui aglutinogen cu
aglutinina corespunztoare (A , B ) la aceeai persoan nu este compatibil cu viaa,
deoarece prezena aglutinogenului i aglutininei omoloage produce aglutinarea globulelor
roii.

Nu exista aglutinine naturale( anticorpi naturali) specifice aglutinogenului Rh.

Sistemul sanguin O.A.B. cuprinde patru grupe de snge. Grupele se noteaz dup numele
aglutinogenului, deosebindu-se astfel: grupa: 0 (zero) A, B i AB. Un alt cercettor
clasific grupele sanguine notndu-le cu cifre romane: I, II, III, IV.
Astzi, pentru a nltura posibilitatea unei interpretri greite a grupelor sanguine de baz,

17
ambele clasificri au fost unificate, sistemul sanguin OAB fiind reprezentat astfel:
grupa aglutinogen (antigen) aglutinine (anticorp)
- Pe eritrocite - In ser sanguin
0 (zero unu) - i

A II (A-doi) A

B III (B-trei) B

AB IV (AB-patru) AB _

Dup cum se vede, grupa 0 (I) nu are nici un aglutinogen (zero aglutinogen), celelalte au
aglutinogen A sau B, sau amndou - AB.
Determinarea grupelor sanguine se face prin dou metode:
1) metoda direct Beth-Vincent (aglutinine cunoscute i aglutinogen necunoscut);
2) metoda invers - Simonin (aglutinogen cunoscut i aglutinine necunoscute) .

Transfuzia de snge nu se poate efectua fr determinarea grupei sanguine.

Recoltarea sangelui pentru determinarea grupelor sanguine

Pentru determinarea grupelor sanguine se foloseste sange venos sau capilar.
Recoltarea sangelui venos:
1. Se recolteaza din vena 3- 4 ml sange in sticluta perfect uscata, ce fost sterilizata in
prealabil
- Se lasa sa coaguleze se va separa cheagul si serul
2. Se poate recolta sange venos si pe substanta anticoagulanta( citrat de sodiu sau
heparina)
dupa centrifugare: masa eritrocitara si plasma

Serul si plasma primitorului se utilizeaza pentru determinarea aglutininelor i prin

metoda inversa Simonin.
Hematiile primitorului se utilizeaza pentru determinarea aglutinogenului ( A,B) prin
metoda direct Beth-Vincent

Recoltarea sangelui capilar din pulpa degetului este o metoda mai expeditiva care se
utilizeaza mai ales atunci cand se fac determinari cu scop informativ, in serie, in colectivitati.

18
 Metoda directa Beth-Vincent folosind ser- test OI, AII, BIII
Determinarea aglutinogenului (A, B) prin metoda Beth-Vincent se face prin amestecarea
eritrocitelor primitorului cu ser standard O ( contine aglutinine cunoscute i ), A (contine
aglutinine cunoscute ) , B(contine aglutinine cunoscute ).

Material necesar:
-seruri test OI, AII, BIII
-lama cu trei godeuri
-lame de sticla curate si uscate
-pipete( pentru fiecare ser hemotest in parte)
-pipete pentru sangele de cercetat
Daca sangele se recolteaza prin intepare, se pregatesc ace sterile, alcool pentru dezinfectia
pulpei degetului, vata, tavita renala.

OBSERVATII

1. Serurile-test trebuie sa fie transparente si galbui.

2. Nu se folosesc seruri- test expirate.

3. Picaturile de ser-test se aseaza pe lama de sticla, intotdeauna in aceeasi ordine.

Tehnica:
- Pe lama cu godeuri, asistenta picura cate o picatura de ser hemotest in fiecare
godeu astfel:
o Picatura de ser test OI- in partea stanga a lamei
o Picatura de ser test AII- la mijlocul lamei
o Picatura de ser test BIII- in partea dreapta a lamei
- Langa fiecare picatura de ser test se pune cate o picatura din sangele de cercetat
Cu ajutorul unei pipete sau bagheta de sticla, alta pentru fiecare picatura de ser test -
sange venos
Cu cate un colt al lamei de sticla, asistenta ia pe rand cate o picatura de sange capilar
din pulpa degetului , care se amesteca prin miscari circulare cu serul- test
!!! picatura de sange trebuie sa fie aproximativ de 10 ori mai mica , decat picatura de ser-
test
- Picaturile de ser se omogenizeaza cu picaturile de sange prin miscari circulare; se
asteapta timp de 2- 3 minute- timp in care lama cu godeuri se agita prin miscari de
basculare; in acest timp se produce aglutinarea.

Interpretarea rezultatelor.
In vederea interpretarii rezultatelor, ne uitam in primul rand la serul test OI(din partea
stanga a lamei). Daca s-a produs aglutinarea in serul test OI, trebuie sa apara obligatoriu fie

19
in serul grupei AII, fie in serul grupei BIII, fie in amandoua.
In caz contrar, s-a produs o greseala si analiza trebuie repetata.
Exista patru posibilitati:
1. Sangele de cercetat face parte din grupa OI
- Aglutinarea nu se produce in nici una din serurile- test
aglutininele i din serul-test nu au intalnit nici un aglutinogen
2. Sangele de cercetat face parte din grupa AII
- Aglutinarea se produce in picaturile marginale de ser test OI si BIII
aglutininele din serul test OI si BIII au intalnit aglutinogene A si au
produs aglutinarea hematiilor
3. Sangele de cercetat face parte din grupa BIII
- Aglutinarea se produce in serul-test OI si AII
aglutininele din serul-test OI si AII au intanit aglutinogenul B si si au
produs aglutinarea hematiilor
4. Sangele de cercetat face parte din grupa ABIV
- Aglutinarea se produce in toate godeurile
aglutininele i din serurile -test au intalnit cele doua aglutinogene A
si B din sangele de cercetat si au produs aglutinarea hematiilor

Metoda Beth-Vincent cu ser anti-A anti-B

Anticorpii monoclonali ANTI A i ANTI B sunt de tip IgM i produc aglutinarea direct,
pe lam, la temperatura camerei, a antigenelor omoloage A, respectiv B. Reactivii au
fost testai prin mai multe metode, sunt specifici, au o aviditate mult mai mare dect cele de
surs uman.

Metoda de lucru:
- Se folosete snge venos 3-4 ml.
Pe o lam cu godeuri, se picur cte o pictur de ser ANTI A respectiv ANTI B;
alturi, n dreptul fiecrei picturi de ser, se adaug cte o pictur de eritrocite de
determinat (pictura de 10 ori mai mic dect pictura de ser);
picturile de ser se omogenizeaz cu cele de eritrocite, cu colul unei lame sau
cu bagheta de sticl;
dup 3-4 secunde, apar primele semne de aglutinare, iar reacia este complet dup
un minut.

Interpretarea rezultatelor

1.Dac aglutinarea nu se produce, nseamn c sngele cercetat nu are aglutinogenul.

Aparine grupei 0I.
2. Dac aglutinarea se produce n serul ANTI A, nseamn c sngele cercetat are
aglutinogenA

20
Sngele aparine grupei AII. .( dece? Grupa AII : aglutinogenul A si aglutinina Beta)
3. Dac aglutinarea se produce n serul ANTI B, nseamn c sngele de cercetat are
aglutinogen B.
Sngele aparine grupei B III.
4. Dac aglutinarea se produce n ambele seruri-test, nseamn c sngele conine att
alutinogen A, ct i aglutinogen B ;
Sngele aparine grupei AB IV.
Important:
simultan cu determinarea antigenelor A i B, prin metoda de mai sus, este obligatoriei
determinarea anticorpilor, prin metoda Simonin:

[9]

Metoda invers - Simonin

Metoda de determinare a aglutininelor
Pentru metoda Simonin se folosesc hematii- test( aglutinogene cunoscute A si B) care se
obin de la fiecare punct de transfuzie;valabilitatea hematiilor este de maximum 3 zile.
Avem, deci, aglutinogen (antigen) cunoscut i aglutinine (anticorpi) necunoscute.

Materialele necesare

- eritrocite-test AII i BIII

-lama cu trei godeuri
-lame de sticla curate si uscate
-pipete
-pipete pentru sangele de cercetat

21
 Este nevoie,de asemenea, de ser sau plasm, deci nu este suficient recoltarea numai prin
neparea pulpei degetului, ci trebuie s se recolteze snge prin puncie venoas.

Tehnica :
Asistenta:
-cu o pipet Pasteur, pune cte o pictur din serul sau plasma de cercetat n dou godeuri;
-deasupra fiecrei picturi de ser de cercetat, aflat pe lam, se pune o picatur din hematiile
test- cu aglutinogenul cunoscut, respectiv hematii - test AII i BIII;
Atenie!
i prin aceast metod, cantitatea de ser este de 10 ori mai mare dect cea de hematii.- se
efectueaz omogenizarea.

Interpretarea rezultatelor
-1. Dac aglutinarea s-a produs n ambele picturi omogenizate, nseamn c n serul de
cercetat se afl ambele aglutinine ( i ) ;
Serul de cercetat face, deci, parte din grupa 0I.
2. Dac aglutinarea se produce numai n pictura de ser n care am pus eritrocite - test BIII -
nseamn c aglutinogenul B s-a ntlnit cu aglutinina omoloag ;
Deci serul aparine grupei AII
3. Dac aglutinarea se produce numai n pictura de ser n care am pus eritrocite - test A
II -nseamn c s-a ntlnit cu aglutinina , care a aglutinat hematiile-test.
Serul aparine grupei B III
4. Dac aglutinarea nu s-a produs n nici una din picturile serului de cercetat nseamn c
serul nu are aglutinine,
serul face parte din grupa AB IV

Determinarea factorului Rho( D)

Factorul Rh este un aglutinogen ( antigen) legat de eritocit, independent, de
aglutinogenele din sistemul OAB.
Nu are anticorpi naturali, anticorpii anti- Rh formandu-se prin transfuzie sau sarcina
la persoane care nu au acest aglutinogen( sunt Rh- negative).

Indivizii ale cror hematii prezint antigen D pe membran sunt

considerai Rh+ (pozitiv), ceilali Rh- (negativ). Spre deosebire de sistemul AB0, n sistemul
Rh absena antigenului nu presupune existena anticorpilor specifici; indivizii Rh- nu au n
mod normal n ser anticorpi anti D.
Statutul Rh se asociaz obligatoriu grupei din sistemul AB0, astfel c "grupa
sanguin" este exprimat prin adugarea semnului + sau - la grupa AB0; de exemplu: A+,

22
B+, 0+, 0- etc. Aceste informaii reprezint minimul necesar n practica medical pentru
realizarea unei transfuzii.

Scopul determinarii factorului Rh:

Determinarea compatibilitatii fata de factorul Rh este importanta in transfuzii, sarcina,

deoarece incompatibilitatea produce accidente.

Determinarea factorului Rh se poate efectua pe lama sau eprubeta

Determinarea factorului Rh pe lama

Materiale necesare: 1-2 ace de seringa sterilizate si uscate, lama de sticla curata si uscata, ser
anti-Rh si o pipeta, o lama slefuita, casoleta cu tampoane de vata nesterile, eter, alcool
medicinal, tavita renala, camera umeda.

Timpul 1:

- Se pregatesc instrumentele si materialele necesare

Timpul 2:

- Pregatirea psihica si fizica a pacientului

Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii

Se aseaza bolnavul pe un scaun, in pozitie sezanda

Timpul 3:

- Efectuarea tehnicii:

Spalare pe maini cu apa curenta si sapun

Se verifica daca serul anti-Rh nu este alterat( aspect, culoare) si termenul de expirare

Se pun pe lama de sticla in ordine: pipeta, din fiola de ser anti- Rh se pun trei picaturi
de ser test, fiecare cu un diametru de 5-6 mm.

Se degreseaza cu eter pulpa degetului mijlociu si inelar de la mana stanga si se

efectueaza inteparea pulpei degetului

Se ia cu un colt al lamei o picatura de sange care se pune peste a doua picatura de ser
anti-Rh

Picatura dinstanga se amesteca cu eritrocite Rh-pozitive, iar cea din dreapat cu

eritrocite RH-negative.

Se omogenizeaza cele trei picaturi, prin miscari circulare

23
 Se aseaza lama intr-o camera umeda, apoi la termostat, la o temperatura de 37 grade
Celsius

Se citeste rezultatul dupa 30-60 minute

Timpul 4:

- Interpretare:

Daca aglutinarea s-a produs in primele doua picaturi de ser, Rh ul este pozitiv

Se citeste in comparatie cu hematiile martor

Se noteaza Rh-ul bolnavului in F.O.

Timpul 5:

- Reorganizarea locului de munca

Se curata si dezinfecteaza instrumentele folosite

Se aseaza in solutie dezinfectata pana la sterilizare

Se aseaza restul materialelor folosite la locul lor

!!!!

Rezultatul este fals cand s-au efectuat greseli de tehnica:

- Raport incorect intre sange si ser( picatura de sange trebuie sa fie de 10-20 ori
mai mica decat picatura de ser- test anti-RH)

- Omogenizarea efectuata cu acelasi colt de lama, duce la rezultate false, cu

urmari grave asupra bolnavului

- Atmosfera prea calda usuca marginea picaturilor

- Folosirea serului-test anti- Rh, cu titru slab, prost conservat sau cu valabilitate
depasita

Compatibilitate
Problema compatibilitii se pune atunci cnd se dorete realizarea unei transfuzii sanguine.
Clasic, n sistemul AB0, exist noiunile de donator universal (cu referire la grupa 0, care nu

24
are aglutinogene) i de primitor universal (cu referire la grupa AB, care nu are aglutinine).
Ele nu sunt ns utile dect pentru transfuzii cu volum redus de snge, mai mic de 500 ml.
n cazul transfuziei a peste 500 ml, se folosete exclusiv snge izogrup, adic de aceeai
grup cu a primitorului. Aceasta pentru c, dei de exemplu grupa 0 nu are aglutinogene, are
totui aglutinine. Acestea devin de ajuns de diluate n sngele primitorului pentru a nu da
reacii sesizabile, dar la volume mari contactul lor cu aglutinogenele unui primitor de grup
A, B sau AB poate determina aglutinarea intravascular a eritrocitelor.
n afar de sistemul AB0, n cazul unei transfuzii este obligatoriu s se in seama i de grupa
Rh+. Sngele Rh+ poate fi primit doar de indivizi Rh+, pe cnd cel Rh- se poate administra la
Rh- i Rh+ fr nici o problem, deoarece n sistemul Rh nu exist anticorpi n absena
factorului antigenic.
n cazul transfuziei de snge integral compatibilitile sunt rezumate n urmtorul tabel:

Compatibilitate AB0/Rh pentru snge integral

* = mai puin de 500 ml
Grupa Poate dona la Poate primi de la
0- 0-, 0+, AB+*, AB-*, A+*, A-*, B+*, B-* 0-
0+ 0+, A+*, B+*, AB+* 0-, 0+
A- A-, A+, AB-*, AB+* A-, 0-*
A+ A+, AB+* A-, A+, 0+, 0-
B- B-, B+, AB-*, AB+* B-, 0-*
B+ B+, AB+* B-, B+, 0+, 0-
AB- AB-, AB+ A-*, B-*, 0-*, AB-
AB+ AB+ A-*, A+*, B-*, B+*, 0-*, 0+*, AB-, AB+

(9)
Pentru tranfuzia de plasm (care nu poate conine nici un fel de antigene, indiferent de grupa
donatorului, dar poate conine anticorpi) compatibilitatea nu mai ine cont de Rh, ci doar de
AB0. Aceasta doar dac s-a exclus posibilitatea ca un donator Rh- s fi venit la un moment
dat n contact cu snge Rh+. n practic, fiecare ar are reglementri oficiale cu privire la
aceast problem.

25
 n Romnia, se evit pe ct este posibil transfuzia de plasm la o grup Rh diferit.

Compatibilitate AB0 pentru plasm

Grupa Poate dona la Poate primi de la
0 0 A, B, 0, AB
A A, 0 A, AB
B B, 0 B, AB
AB A, B, 0, AB AB

(9)
n cazul folosirii masei eritrocitare (hematii splate n soluie izoton), se ine evident cont de
Rh, precum i de faptul c acestea nu trebuie s vin n contact cu plasma primitorului care
are aglutinine specifice:

Compatibilitate AB0/Rh pentru mas eritrocitar

Grupa Poate dona la Poate primi de la
0- 0-, 0+, AB+, AB-, A+, A-, B+, B- 0-
0+ 0+, A+, B+, AB+ 0-, 0+
A- A-, A+, AB-, AB+ A-, 0-
A+ A+, AB+ A-, A+, 0-, 0+
B- B-, B+, AB-, AB+ B-, 0-
B+ B+, AB+ B-, B+, 0-, 0+
AB- AB-, AB+ A-, B-, 0-, AB-
AB+ AB+ A-, A+, B-, B+, 0-, 0+, AB-, AB+
[9]

Compatibilitatea transfuzionala

Scop:
Reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice
Evitarea intalnirii, in circulatia primitorului, intre anticorp si antigenul sau
specific
Evitarea hemolizei intravasculare acute
Asigurarea ca pacientul beneficiaza de transfuzia pe care o primeste

26
Masuri de prevenire a incompatibilitatii de grup:
Determinarea grupei in sistemul OAB si Rh la primitor
Alegerea unui sange de donator izogrup OAB si Rh
Executarea probei de compatibilitate directa intre serul primitorului si
eritrocitele donatorului

Metode:
Proba de compatibilitate major- directa (Jeanbreau)
Proba de compatibilitate biologica(Oelecker)
Proba de compatibilitate direct major - in vitro (Jeanbreau)

Scop:
- deceleaz anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele donatorului
- pune n eviden incompatibilitatea n sistemul OAB, prezena de anticorpi imuni din
sistemul Rh (dac primitorul este Rho (D) negativ i are anticorpi anti-Rho
(D), iar donatorul Rh-pozitiv a fost greit determinat ca Rh-neg)

Materiale:
-lame de sticl curate, degresate, uscate
- flaconul sau punga cu sngele de cercetat
- seringi i ace sterilizate
- pipete, mnui de protecie
- termostat, vat, alcool

- Sange primitor recoltat prin punctie venoasa

Pacientul este pregatit psihic i fizic ca la puncia venoas

Execuia
asistenta se spal pe mini
mbrac mnuile sterile
recolteaz snge prin puncie venoas
introduce sngele primitorului la centrifug plasma+ masa eritrocitara
pune o pictur din plasma primitorului pe o lam peste care adaug eritrocite de la
donator
respect proporia de 1/10 ntre globule i ser
citete rezultatul dup 5 minute, la rece- adaug o pictur de papain i introduce
la termostat timp de 30 minute

27
Interpretare
- dac n pictur se produce aglutinarea, sngele primitorului nu este compatibil cu
sngeledonatorului
-dac nu se produce aglutinarea, sngele este compatibil i poate fi transfuzat

Proba de compatibilitate biologica(Oelecker)- in vivo

Scop :
verificarea, n plus, dar obligatorie, a felului n care prirnitorul reacioneaz fa de
sngele cei se introduce intravenos, prin transfuzie.

Materiale:
-instrumentele i materialele necesare efecturii unei transfuzii (vezi transfuzia)
- medicamentele necesare pentru eventuale accidente posttransfuzionale

Pregatirea pacientului -
psihic i fizic, ca pentru puncia venoas

Execuia:
asistenta se spal pe mini
mbrac mnui sterile
instaleaz aparatul de transfuzie
las s se scurg prin picurtor primii 20 ml de snge
regleaz ritmul de scurgere la 10-15 picturi/minut, timp de 5 minute-
supravegheaz foarte atent pacientul timp de 5 minute
dac apar semnele incompatibilitii de grup (senzaie de frig , frison,
cefalee, dureri lombare,tahicardie, urticarie, congestia feei), ntrerupe transfuzia i
anun medicul- dac nu apar semnele incompatibilitii de grup,
introduce din nou 20 ml snge n ritm mai rapid dup care regleaz ritmul la 10-15
picturi/minut
supravegheaz pacientul timp de 5 minute
dac nu apar semnele incompatibilitii de grup
continu transfuzia n ritmul prescris.

DE TIUT:
-n stabilirea incompatibilitii de grup se vor observa simptomele obiective i sesizrile
spontane ale pacientului
DE EVITAT:
- A se pune ntrebri frecvente pacientului ce ar sugera anumite simptome, ngreunnd
orientarea nfaa cazului.

28
 METODE DE TRATAMENT N AFECIUNILE HEMATOLOGICE

I. Transfuzia de snge i derivate sanguine:

Se numeste transfuzie, administrarea sangelui de la donator la primitor, atat direct, cat si dupa o
faza intermediara de conservareintr-un flacon de sticla sau punga de plastic.
Scopul transfuziei de sange:
1. Restabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de globule rosii necesare pentru
transportul oxigenului hemoragii, anemii, stari de soc
2. Imbunatatirea circulatiei perifericereducerea anoxemiei si mobilizarea sangelui de rezerva
al organismului
3. Stimularea hematopoiezei
4. Marirea capacitatii de coagulabilitate a organismului in vederea hemostazeihemofilie,
trombocitopenie
5. Aport de substante nutritive, proteice
6. Stimularea reactiilor metabolice ale organismuluiintensificarea schimburilor celulare
7. Stimularea reactiilor antitoxice si antiinfectioase
8. Corectarea imunodeficientelor
9. Corectarea unor deficient plasmatice congenitale
10.depurarea organismului prin inlocuirea totala sau partiala cu sange proaspat, a sangelui incarcat
cu substante toxice( autogene sau exogene)

Transfuzia indirecta se executa cu sange proaspat izo- grup, izo- Rh de la donator la cunoscut, prin
intermediul flaconului sau pungilor din PVC,cu stabilizator anticoagulant.

Pregatire:
Materiale Sange
Toate materialele necesare perfuziei i.v. Se verifica integritatea flaconului sau pungii,
Trusa pentru perfuzat sange cu filtru in valabilitatea, aspectul macroscopic al sangelui
picurator Sangele, pastrat cateva ore la frigider, se
Sange izo- grup, izo- Rh sedimenteaza in trei straturi:
Material necesare controlului grupei - Stratul inferior= masa eritrocitara
sanguine vascos, siropos, de culoare rocie inchis
Medicamente pentru eventuale accidente - Stratul al doilea o pelicula fina,
Invelitoare de flanela albicioasa = format din leucocite si trombocite
Casoleta cu campuri sterile - Stratul al treilea=plasma limpede,
Aparat de oxigen omogen, de culoare galben verzui
Se incalzeste sangele la temperature corpului

29
Pregatirea pacientului
Psihic: Fizic:
I se explica necesitatea si riscul transfuziei Pacientul nu va manca
Daca este posibil, se ia in scris consimtamantul Se aseaza in decubit dorsal, comod, cu
pacentului bratul in extensie si supinatie
Daca pacientul refuza, fiind constient si cunoscand Daca este alergic I se administreaza
consecintele refuzului, transfuzia nu se va efectua romergan
Apartinatorii nu au drept de hotarare Se acopera cu invelitoarea
Executie:
Montarea flaconului
-asistenta se spala pe maini cu apa si sapun si imbraca manusi sterile pentru protective
-se efectueaza proba de compatibilitate directa Jeanbreau pentru fiecare flacon
-se dezinfecteaza dopul cu tincture de iod
-se monteaza aparatul de perfuzat
Evacuarea aerului din tubul aparatului:
-se face la fel ca la perfuzia de seruri
-se fixeaza flaconul/punga in stativ
Efectuarea punctiei venoase:
-se allege o vena si se punctioneaza
-se indeparteaza garoul si se aseaza amboul aparatului de transfuzat la ac
Efectuarea probei biologice OELECKER
Efectuarea transfuziei:
-daca nu au aparut semen de incompatibilitate, se continua transfuzia in ritmul stabilit de
medic
-se supravegheaza, in continuare, pacientul si ritmul de scurgere la nivelul picuratorului
-daca este cazul se pregateste flaconul urmator
Incheierea transfuziei:
-se retin din fiecare flacon 5-6 ml de sange pentru verificari ulterioare, in caz de accidente
posttransfuzionale tardive
-se inchide prestubul, se aplica o pensa intre ambou si tubul de control
-se retrage acul si se comprima vena cu un tampon steril
-se aplica pansament steril la locul punctiei si se fixeaza
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
-se aseaza comod, se acopera
-se asigura temeratura camerei cu 1-2 grade Celsius mai ridicata
-se ofera pacientului lichide calde, daca este permis
-se alimenteaza dupa 2 ore de la terminarea transfuziei, daca este permis
Reorganizarea locului de munca
Notarea in foaia de observatie:
-se noteaza numarul flaconului si cantitatea de sange transfuzat; eventualele reactii ale pacientului

30
 Accidentele si incidentele transfuziei de sange
Accidente
incompatibilitatea de grup n sistemul OAB, manifestat sub forma ocului hemolitic
se ntrerupe transfuzia la apariia semnelor precoce (frison, tahicardie, dispnee, cianoz,
stare general alterat, dureri lombare, retrosternale)
transfuzarea unui snge alterat
1. infectat cu germeni viruleni care provoac frisoane puternice la 1-2 ore dup transfuzie;
se nclzete pacientul cu pturi, buiote i se administreaz buturi calde, se ncepe
antibioterapie masiv, dup antibiograma sngelui infectat
2. infectat cu virusul hepatitei epidemice, cu plasmodiul malariei, spirochete sau brucele
manifestrile apar dup trecerea perioadei respective de incubaie
3. prezena substanelor piretogene provoac frison, cefalee, febra
embolie pulmonar * cu cheaguri, manifestat prin agitaie, cianoz, dureri toracice,
tuse chinuitoare, hemoptizie, febr
* cu aer, manifestat prin alterarea brusc a strii generale, cianoz,
dispnee, tensiunea arterial sczut, puls filiform; se iau msuri antioc de ctre medicul
anestezist-reanimator
transfuzia sngelui nenclzit poate provoca hemoliza intravascular cu blocaj renal,
oc posttransfuzional, acidoz metabolic, stop cardiac prin hipotermie

Incidente
nfundarea aparatului cu cheag - se schimb aparatul
sngele poate conine cheaguri sau pelicule de fibrin ce se depun pe filtru
- se schimb flaconul i perfuzorul
ieirea acului din ven
perforarea venei
coagularea sngelui venos refulat n ac - se schimb acul

Pericole potentiale ale transfuziei de sange:

- Hipotermia
- Intoxicatia cu citratscade calcemia
- Hiperpotasemie pana la 7-8 mEq/l
- Modificari ale pH-uluiacidoza
- Modificari ale coagularii si fibrinolizei
- Accidente serologice
- Accidente de izoimunizare

31
Derivate sanguine:
- Plasma
- Concentrate eritrocitare
- Suspensie de leucocitizata de eritrocite
- Plasma in forma uscata sau liofilizata
- Concentrate trombocitare
- Albumina umana
- Plasma antihemolitica
- Gamaglobuline si imunoglobuline umane specifice

II. Exanguinotransfuzia este nlocuirea total sau parial a sngelui din organismul unui
pacient. Este efectuat de o echip de medici ajutai de asistente.
Indicaii:
-boala hemolitic a nou-nscutului;
-intoxicaii cu substane care nu pot fi eliminate altfel din organism (exemple: intoxicaii
cu CO, cu nitrii, cu KC1);
-dup ocul posttransfuzional hemolitic.
_ Rolul asistentei: - pregtirea bolnavului i a materialelor (aparatul Tzanck i trusa special pentru
exanguinotransfuzie).

III. Sngerarea este o metod indicat n policitemii se efectueaz cu ac de puncie prin

puncionarea venelor de la plic cotului ntr-un recipient gradat; se menine garoul tot
timpul sngerrii, la o sngerare se extrag 200 -250ml snge (nu se depete 400ml);
dup
sngerare se desface garoul i se administreaz ser fiziologic in cantitate egal cu cea a sgelui 71
extras.
IV. Transplant de mduv este efectuat de o echip de medici;
o se aplic n leucemii, n boli genetice, anemii aplastice, boli maligne;
o este extrem de costisitor;
o mduva osoas este recoltat de la donatori compatibili, apoi este tratat special
prin heparinizare i filtrare;
o recoltarea i alegerea donatorului este fcut de ctre medic;
o bolnavului trebuie s i se fac o pregtire special (tratament cu
imunosupresoare);
o mduva este introdus pe cale intravenoas prin perfuzie;
o dup efectuarea transplantului bolnavii trebuie ngrijii n condiii sterile, sub
protecie de antibiotice, supraveghere hematologic timp de 14 - 28 de zile de
ctre personal specializat (asistente).

V. Roentgenterapia: n boala Hodgkin, limfoame, leucemii.

32
VI. Tratament chirurgical: splenectomie - n formele grave de anemii hemolitice.

VII. Tratamentul medicamentos:

1. Feroterapia (administrarea preparatelor de fier): indicat n anemia feripriv.

Exemple de preparate cu fier: - administrate oral , Glubifer drj, aduli-3-6/zi, copii 1-2/zi Ferronat
suspensie aromatizat 2-4 lingurie/zi, Ferro-gradumet ldrj/zi;
- pe cale I.M.: - Ferrum Haussman fiole - I.M. cu puncionare n Z (atenie ! reacii durere i
necroz la locul injectrii sau pigmentarea regiunii) se folosete rar i n cazuri
excepionale.
Fier Polimaltozat - idem.
Asistenta va explica reaciile adverse: - scaunul colorat n negru, dini colorai, dureri
epigastrice, grea, vrsturi, va ateniona mamele s respecte doza pentru a nu se produce
intoxicaii.
2. Vitaminoterapia:
vitamina C: stimuleaz pofta de mncare, rol n absorbia Fe, se administreaz pe cale oral
sau parenteral i.v., sau i.m.
vitamina B12: indicat n anemia Biermer; se administreaz i.m. n doza de atac lOOOy/zi
timp de 14 zile, continundu-se cu doz de ntreinere de lOOOy/lun toat viaa.
vitamina K: indicat n hemoragii; se administreaz i.m., i i.v.(perfuzie) Atenie ! nu se va
administra rapid deoarece provoac congestia feei, tahicardie, dispnee , colaps pn la accident letal.
acid folie: drajeuri, Feretab (n combinaie cu Fe) n unele anemii megaloblastice.
3. Corticoterapia: indicat n leucemii, mielom.
4. Antibioterapia: - indicat n leucemie, agranulocitoz; se administreaz pe cale oral sau
parenteral.

5. Administrarea citostaticelor
Indicaii: leucemii, limfoame, mielom multiplu, boala Hodgkin, unele colagenoze.
Definiie: Citostaticele sunt medicamente care opresc mitozacelular,afectnd toate
celulele organismului, nu doar pe cele tumorale.
Chimioterapia depinde de tipul, localizarea i stadiul evolutiv al tumorii. Datorit mecanismelor
diferite de aciune, frecvent, citostaticele se administreaz combinat.
Schema de administrare o stabilete medicul. Citostacele se administreaz n cure la intervale de
timp astfel ca organismul s se regenereze .

Cile de administrare :
- sub form de tablete pe cale oral ;
- pe cale parenteral prin injecii IV, injecii intraarteriala, IM, SC ;
- prin perfuzii IV ;
- intracavitar prin instilaii intravezicale, n cavitatea pleural

33
Rolul asistentei n administrarea citostaticelor
Pregtirea pacientului:
- psihic - este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc grea, senzaie
de sufocare sau vom de intensitate grav sau puternic ; pot epuiza bolnavul; inhib aprarea
organismului producnd febr, alopecie temporar, modificri ale mucoaselor, diaree. Se ia
consimntul bolnavului.
Pacienii insuficient informai devin intolerani i nu au atitudine corespunztoare fa de boala de
aceea au nevoie de consiliere psihologic, de sprijin sufletesc din partea familiei i prietenilor i
n unele cazuri de administrare de calmante.
- fizic - naintea de nceperea tratamentului se recolteaz snge pentru examenul hematologice
(hematii, trombocite, leucocite, Hb, constante eritrocitare).

Regimul alimentar al pacientului va fi n funcie de starea general i de preferin.

Se administreaz medicamente antiemetice pentru prevenirea vrsturilor.

Pentru prevenirea gustului neplcut se recomad pacientului s mestece gum sau s consume
bomboane mentolate.
Pacientul va primi regim alimentar n prima zi de cur cu citostatice puternic emetizante :
-dejun normal sau la alegere ;
- la prnz nu va mnca ;
- cina : sup uoar ;
-lichidele se vor consuma dupa preferin.
A doua zi: mic dejun normal sau la alegere ; prnz i seara sup ;
A treia zi : la alegere dup apetit i starea general .
Medicamentele administrate bolnavului nainte de nceperea tratamentului sunt:
- antiemetice - Metoclopramid sub form de tablete, supozitoare sau fiole n perfuzie, Zofran
tb.. supozitoare sau fiole ;
- sedative - Diazepam cp., Flunitrazepam, Lorazepam.

ngrijirea pacientului n timpul chimioterapiei

Prevenirea infeciilor :
-ngrijiri n condiii de perfect asepsie ;
-evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase ;
-evitarea aglomeraiilor ;
-ngrijirea cavitii bucale i prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin: splarea
dinilor cu perii atraumatice, cltirea gurei ntre mese cu ceai de mueel sau ap de gur ,
badijonarea cu soluie de Stamicin.
-ngrijirea organelor genitale i prevenirea infeciilor urinare se face prin :

34
 - toaleta intim temeinic cu spun sau loiuni ;
- ex. bacteriologic din secreiile genitale ;
- urocultura pentru depistarea infeciilor.
Tulburrile gastro-intestinale (greaa, voma, inapetena, diareea, durerea) se previn prin :
- - reechilibrarea hidroelectrolitic corespunztoare prin aport de lichide ;
-administrare de antiemetice ;
-reglarea tranzitului intestinal cu Motilium ;
-alimente bogate n vitamine i minerale, evitndu-se legumele bogate n celuloz ;
- se interzice consumarea buturilor alcoolice.
Infeciile tractului respirator se previn prin :
-gimnastic respiratorie; administrare de expectorante;
-depistarea germenilor patogeni din sput prin ex. bacteriologic ;
-interzicerea fumatului.
Riscul de hemoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor .
Riscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, n caz de reacii alergice se
ntrerupe administrarea citostacilor i se anun medicul.

Msuri de protecie pentru personalul medical

Echipamentul este format din :
- halate cu mneci lungi i manete
- mnui de unic folosin, impermeabile, care s depeasc manetele;
- masc facial pentru filtrarea aerosolilor;
- ochelari de protecie, care protejeaz i faa de o contaminare din lateral.
Alte msuri de protecie :
> pregtirea soluiilor perfuzabile se face ntr-o sal special far cureni de aer, n spaiu
linitit i nchis care nu trebuie folosit n alt scop pentru bolnav i personal sanitar;
> toate materialele necesare trebuie s fie aduse la locul de lucru ;
> deeurile contaminate se strng n recipiente speciale ;
> seringile i aparatele de perfuzii pregtite sunt etichetate pentu a nu se produce confuzii;
> n caz de contaminarea ochilor i pielii neinteionat se va spla bine cu jet de ap ;
> halatele se pun separat;
> ochelarii se spal cu ap i spun ;
> suprafeele contaminate se spal cu ap i spun apoi se dau cu alcool;
> la sfritul pregtirilor se spal minile.
Atenie ! ! !
Femeile gravide, cele care alpteaz i persoanele sub 18 ani nu au voie s manevreze
citostaticele ; de asemenea i persoanele expuse concomitent la radiaii ionizante.

6.Anticoagulante: Trombostop - capsule, Heparin - fiole-i.v., preparate de Heparin:

Fraxiparin - s.c. pstrndu-se pliul n timpul injectrii ;

Calciparin - s.c., Clexane fiole ( serig preumpluta ) 0,2ml S.C.

35
 n timpul tratamentului se va evalua timpul de coagulare pentru prevenirea accidentelor
hemoragice.
7.Antiagregante plachetare: Aspirin , Aspenter, Thrombo Ass , Dipiridamol, Vit.C.
8.Hemostatice : - sistemice - Fibrinogen uman fiole i.v., Adrenostazin fiole i.m., Etamsilat fiole
i.v.sau i.m., vit K, EAC (acid amino-caproic);
- locale - burei de fibrin (folii Gelaspon), pelicule de fibrin (folii), pudr de
fibrin. pulbere de trombin uscat steril.
9.Stimulatoare ale eritropoiezei i leucopoiezei:
- Eprex (Eritropoietin) fiole i.m.;
- Leucotrofin fiole i.m.

Bibliografie
1. C. Mozes Tehnica ngrijirii bolnavului Editura Medical Bucureti, 1997.
2. E. Scortaru Ingrijiri in boli interne si specialitati inruditeManual pentru asistentii medicali
generalisti 2010
3. G. Balta,M Stanescu Tehnici special de ingrijire ale bolnavului, Editura didactica si
pedagogica,1988 .
4. Karl Heinz Kristel ngrijirea bolnavului Editura All Bucureti 1998
5. L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali Editura Viaa
Romneasc Bucureti 1997.
6. L Titirc Ingrijiri speciale acordate pacienilor de catre asistentii medicali Editura Viata
Medicala Romneasc 2006
7. R. Barbu Explorari functionale, Editura Medicala, Bucuresti 1978
8. V. Lotreanu Analize medicale editura Corest 2000
9. www.wikipedia.ro

36