Sunteți pe pagina 1din 71

23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

0 Altro Blogsuccessivo Creablog Entra

Cursuri AMG
Cursuri pentru asistenti medicali generalisti.

Home Contact

Cauta
Showing posts with label Tehnici de nursing si investigatii.. Show all posts
Search

Igiena mainilor.
Una dintre cele mai importante si frecvente modalitati de transmitere a bolilor infective este
prin intermediul mainilor. De aceea igiena mainilor constituie cea mai importanta masura de
prevenire pentru intreruperea transmiterii agentilor patogeni.

Igiena mainilor trebuie sa fie facuta :

Inainte si dupa ce folosim alimente


Inainte si dupa ce consumam alimente
Dupa ce folosim toaleta
Inainte si dupa ce schimbam pampersul sau ingrijim copii care au folosit toaleta.
Dupa ce folosim obiecte murdare sau contaminate
Dupa ce ne jucam sau facem sport
De fiecare data cand se vad ca sunt murdare .

INDICATII PENTRU O CORECTA IGIENA A MAINILOR An I


Administrarea medicamentelor
Spalarea mainilor trebuie sa se faca dupa urmatoarele modalitati:
Farmacologie generala.
Fiinta uman si nursingul.
Indepartarea inelelor, bratarilor, etc.
Read more Psihologie Generala.
Sociologie politici sociale si de sntate.
No comments:
Labels: Tehnici de nursing si investigatii. Tehnici de nursing si investigatii.

An II
Boli infectocontagioase.
Cardiologie.
Chirurgie general.
Chirurgie toracica si cardiovasculara
Dermatovenerologie.
Endocrinologie
Gastroenterologie
Hematologie
Nursing in boli metabolice de nutritie
Nursing in chirurgie toracic
cardiovascular
Nursing in ortopedie traumatologie
Nursing O.R.L
Recoltarea produselor biologice si patologice introducere. Nursing n endocrinologie
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea diverselor Nursing n hematologie
probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea O.R.L
pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si
corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea
An III
trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sal ajute la efectarea
respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare.. Exista anumite Nursing in puericultur pediatrie
teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe Nursing n oncologie
glucotest). Puericultur pediatrie
Importanta analizelor de laborator Follow by Email
completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective infirma sau confirma diagnosticul
clinic reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului confirma vindecarea Emailaddress...
Submit
semnaleaza aparitia unor complicatii permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 1/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni Popular Posts
Rolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea
psihica si fizica a pacientului Perfuzia intravenoasa
Read more Definiie : reprezint introducerea pe
cale parenteral pictur cu pictur a
3 comments: unorsubstane medicamentoase pentru
Labels: Tehnici de nursing si investigatii. reechilibrarea hidroele...

Injectia intramusculara( im)


Injectia intramusculara( im) Injectia
intramusculara constituie introducerea
unor solutii izotonice,uleioase sau a unei
substante col...

Recoltarea produselor biologice si


patologice introducere.
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI
PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea
diverselor probe ( de sange, de urina
etc) poate afecta direct diagnost...

SONDAJE,SPALATURI,CLISME.
SONDAJE,SPALATURI,CLISME Sondajul
gastric Definitie
Sondajul sau tubajul gastric reprezint
introducerea unui ...

Ingrijirea plagilor. Administrarea medicamentelor pe cale


parenterala.
Ingrijirea plagilor Administrarea medicamentelor pe cale
Definiie parenterala Definitie: Prin cale
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor parenteral se nelege administrarea
sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr medicamentelor pe alt ca...
leziuni tisulare de profunzime.
Ingrijirea plagilor.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce
Ingrijirea plagilor Definiie Plgile sau
leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al rnile = leziuni traumatice, caracterizate
agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte prin ntreruperea continuitii
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tegumentelor sau a muco...
tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea,
devenind vnata, apoi galbenverzuie). Evaluarea functiilor vitale.
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre Evaluarea functiilor vitale Functiile
vitale: Includ: respiratia, pulsul,
tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase
tensiunea arteriala si temperatura Sunt
sangvine mai frecvent utilizate c...
Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
Read more PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.S.
cu HEMOPTIZIE.
3 comments:
PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.S.
Labels: Tehnici de nursing si investigatii. cu HEMOPTIZIE 1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: PACIENTA ; ECHIPA
MEDICAL ; FOAIA DE OBSERVA...
SONDAJE,SPALATURI,CLISME.
Model plan de ingrijire.
SONDAJE,SPALATURI,CLISME
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTUI A 1.
CULEGEREA DATELOR Sursa de date:
PACIENTA ; ECHIPA MEDICAL ;
Sondajul gastric FOAIA DE OBSERVAIE. Date relativ st...

Injectia intravenoasa (i.v.)


Injectia intravenoasa (i.v.) Injectia
intravenoasa consta in introducerea
solutiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice in circulati...

Definitie Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc
sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.

Scop explorator

recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i


secretorii (chimismul gastric)

pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului

terapeutic

evacuarea coninutului stomacal toxic

curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 2/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
hidratarea i alimentarea bolnavului

introducerea unor substane medicamentoase

Indicatii
Read more

7 comments:
Labels: Tehnici de nursing si investigatii.

Evaluarea functiilor vitale.

Evaluarea functiilor vitale


Functiile vitale:

Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala

Cand se masoara functiile vitale

Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

Cand este admis intro unitate spitaliceasca

Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

Inainte si dupa interventii chirurgicale

Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului


respirator si cardiovascular

Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile


vitale

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

Sa pregateasca psihic pacientul

Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale

Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 3/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Masurarea si notarea respiratiei

Scop:

evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , al apariiei unor


complicaii i al prognosticului

Elemente de apreciat

Tipul respiraiei

Amplitudinea micrilor respiratorii

Ritmul

Frecven

Materiale necesare

Ceas cu secundar

Creion de culoare verde / pix cu past verde

Interveniile asistentei

Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat

Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui

Numrarea inspiraiilor timp de un minut

Consemnarea valorii obinute printrun punct pe foaia de temperatur (fiecare linie orizontal
a foii reprezint o respiraie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei

in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile


respiraiei:

Ex. Rs = 20 resp/min

Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat

Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a
micrilor respiratorii

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 4/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur, osos i este
sincron cu sistola ventricular.

Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.

Se apreciaz:

Ritmul

Amplitudine

frecvena

Celeritatea

Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan
osos:

a.temporal_superficial (la copii)

a.carotid

regiunea apical (vrful inimii)

a.humeral

a.radial

a.femural

la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)

a.tibial

a.pedioas

Materiale necesare:

pix culoare roie

ceas cu secundar

Tehnica

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 5/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

pregtirea psihic

se asigur repaus fizic i psihic 1015 minute

reperarea arterei

fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei

se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la perceperea


zvcniturilor pline ale pulsului

se numr pulsaiile timp de 1 minut

Consemnarea valorii obinute

se face printrun punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal
reprezint 4 pulsaii.

i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei. n unele
documente se noteaz cifric.

Interpretare

Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.

modificri de ritm al pulsului:

puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii

puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauz

Amplitudinea (volumul)

este determinat de cantitatea de snge existent n vase

este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim

la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

modificri de amplitudine a pulsului

puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil

puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice

Frecvena

n.n. 130140 p/m

copil mic 100120 p/m

la 10 ani 90100 p/m

adult 6080 p/m

vrstnic >8090 p/m

modificri de frecven a pulsului

tahicardie = creterea frecvenei pulsului

bradicardie = scderea frecvenei pulsului

Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 6/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Masurarea si notarea tensunii arteriale


TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.

Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat de


elasticitatea i calibrul vaselor).

elemente de evaluat se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea


diastolic(minim

loc de msurare

artera humeral

a.radial(electronic)

Materiale

tensiometru(RivaRocci, cu manometru, electronice)

stetoscop biauricular

tampon de vat

alcool

pix de culoare roie

metode

auscultatorie

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 7/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
palpatorie

oscilometric

Tehnic

metoda auscultatorie

pregtire psihic

repaus timp de 5 minute

se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie

se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar a


manetei

se introduc olivele stetoscopului n urechi

se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia


zgomotelor pulsatile

se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se aude primul
zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reine valoarea indicat
continunduse decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)

metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii;

se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop

valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n momentul n care


simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tens. max.

valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:

TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2

are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate

metoda oscilometric

Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor peretelui arterial cu


ajutorul oscilometrului Pachon.

Aparatul este alctuit dintrun cadran gradat n uniti, o manet pneumatic i par de
cauciuc.

Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde pulsaiile se


transmit la manometru.

Pregtirea bolnavului

Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor

Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare

Se descoper membrele superioare sau inferioare

Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat

Tehnica

Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.

Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului

Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.

Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsete valoarea maxim a


amplitudinii care se numeste indice oscilometric.

Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 8/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2 regiuni simetrice
care nu trebuie s depeasc 2mmHg

Valori normale

Adulti: 115140 / 7080 mmHg

Copii: 91110 / 6065 mmHg

Nounascuti: 6580 / 4050 mmHg

Valori peste cele normale hipertensiune.HTA

Valori sub cele normale hipotensiune. hTA

notare

se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala de culoare rosie


socotinduse pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur

se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat

n alte documente medicale se noteaz cifric.

Masurarea si notarea temperaturii

Scop

evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare

axila,

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 9/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
plica inghinala,

cavitatea bucala,

rect, vagin

Materiale necesare

termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)

tampoane de vata si comprese sterile

tava medicala

lubrefiant

alcool medicinal

ceas

Interventiile asistentei

pregatirea materialelor langa pacient

pregatirea psihica a pacientului

spalarea pe maini

se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand

se ridica bratul pacientului

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de
catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 minpentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 45 zecimi de grad


mai joasa decat cea centrala

pentru masurarea in cavitatea bucala

se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei
dentare

pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de 5 min

masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la cei
cu afectiuni in cavitatea bucala;

pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de
determinarea temperaturii

pentru masurarea rectala

se lubrefiaza termometrul

se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandui intimitatea

se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 10/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
se mentine termometrul 3 min

copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV

temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,40,5 grade

masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni


rectale

pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducanduse termometrul in vagin

este contraindicata in bolile aparatului genital

valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara

dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o


compresa sterila

se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

se spala termometrul, se scutura

se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:

notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind, pentru fiecare
linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

in alte documente medicale se noteaza cifric

interpretarea curbei termice

in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 78 si dupaamiaza intre orele 18
19

pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre
electronice

temperatura prezinta oscilatii fiziologice:

in timpul zilei de 0,5 1 grd C; temp dimineata intre orele 45 ; si intre orele 910 a.m. si
seara 1620

la tineri seara este mai ridicata

in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura

in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc

temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie

valori normale

n.n. i copil mic 36,137,8 C

adult 3637 C n axil

vrstnic 3536 C

temp. < 36 C : hipotermie

3738 C subfebrilitate

3839 C febr moderat

3940 C febr ridicat

Peste 40 C hiperpirexie

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 11/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
Tipuri de febra

Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala
si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.

Febra intermitentadiferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata


si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C

Febra remitentadiferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si


seara,inperioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C
(septicemii,supuratii pulmonare)

Febra recurentaperioade febrile de 46zile ce alterneaza cu perioade de


afebrilitate de 46zile,trecerile facanduse brusc

Febra ondulantaperioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea


facanduse lent

Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata
decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si
inflamatii cavitare.

Termometrul tip suzeta.

Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici. Termometrul se va
folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita. Se apasa pe butonul
de pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura copilului.
Temperatura se va citi dupa 3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal,
Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire

Masurarea Si notarea diurezei

Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.

Scop:

Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra altor mbolnviri

Cunoaterea volumului diurezei

Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total de urin emis

Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul (intrri ieire).

Materiale necesare

se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat


(pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 24 litri

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 12/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
pe carel vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast

se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului

colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la aceeai or

Pentru o determinare corect

1. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la prima


emisie, se arunc

2. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi, la aceeai
or, pstrnduse i urina de la ultima emisie

golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare

pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat, cristale de timol

recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat, se ine la
rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei

dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor

pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore

pentru examene chimicese recolteaz 100ml de urin

Notarea diurezei

Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului

prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei respective

spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 ml de urin

cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500 ml

Se noteaza in foaia de temperatura:

cantitatea de lichide ingerate;

cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;

graficul evolutiei greutatii corporale.

Interpretarea rezultatelor
Cantitatea urinei

valori fiziologice normale femei = 1.0001.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.2001.800 ml/24 ore;

valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore

oligurie = sub 1.000 ml/24 ore

anurie = absenta urinei in vezica;<50ml

Calitatea urinei:

culoarea normal = galben deschis urina diluata;

= brun inchisa urina concentrata

patologic = brun inchisa + spuma icter;

= rosie deschisa pana la rosie bruna hematurie;

fiziologic = albastruverde tratament cu albastru de metilen;

= cafeniu rosu brunnegru tratament cu chinina sau acid salicilic;

miros amoniacal in fermentatia alcalina

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 13/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
aromatic de fructe in diabet;

aspectul normal clar transparent;

patologic tulbure

Se vor observa tulburarile de mictiune:

polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;

ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;

disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;

enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu tulburari
nevrotice, dupa varsta de 3 ani);

nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina
emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.

hematurie

Notarea scaunelor


Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

Normal=I (linie verticala)

Moale=/ (linie oblica)

Diaree (apos)= (linie orizontala)

Mucus=X

Puroi=P

Sanguinolent=S

Daca numarul scaunelor evacuate intro zi este foarte mare,se noteaza numarul total urmat de
semnul conventional respective.Ex 12

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 14/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Masurarea greutatii si inaltimii corporala

Scop:

aprecierea starii de nutritie a pacientului

stabilirea necesitatilor calorice

stabilirea dozei terapeutice de medicament

urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac)

Indicatii

Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea active este contraindicate

Contraindicatii

pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme

Materiale necesare:

cantar antropometric,taliometru

Pregatirea pacientului:

se anunta sa nu manance

pacientul isi goleste vezica urinara

Masurarea greutatii

se verifica functionalitatea balantei

se imobilizeaza acul balantei

se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile

se citesc valorile obtinute

se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se

conduce la salon

se noteaza greutatea in foaia de temperature

Masurarea inaltimii

se solicita pacientului sa se descalte

se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept

se coboara cursorul pana la vertex

se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 15/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
se invita sa coboare

se ajuta sa se incalte

este condus la pat

Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertex pana la sol

cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi

cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare

Observarea si notarea varsaturilor


v pregtire materiale

2 tvie renale curate i uscate

pahar cu soluie aromat

muama, aleza

v pregatire pacient

psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii

fizic: se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral

se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului

se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza

v Executie

se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)

i se ofer tvia renal sau o susine asistenta

sprijin fruntea bolnavului

dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit si comprime


uor cu palma plaga operatorie

dup vrstur se ndeprteaz tvia

i se ofer paharul cu ap si clteasc gura (arunc n alt tvi).

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 16/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
v ngrijirea ulterioar a pacientului

se terge gura pacientului

se ndeprteaz materialele folosite

se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper

se aerisete salonul

se supravegheaz pacientul n continuare

v Pregtirea produsului pentru examen de laborator

se completeaz buletinul de recoltare

se trimite produsul la laborator

Observarea varsaturilor

Frecventa : ocazionale,frecvente,incoercibile

Orarul: matinale,postprandiale,tardive

Cantitatea : se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului hidric

Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,sanguinolente

Culoarea: galbena/verzuie,rosie(hematemeza),galben murdar,bruna(aspect zat de cafea)

Miros: fad,acru,fecaloid,ranced

Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata

Simptomele care insotesc varsatura : dureri


abdominale,greata,salivatie,cefalee,transpiratii reci,tahicardie,deshidratare

Notarea propriuzisa in foaia de observatie:

fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand sa produs

varsaturile alimentare culoare albastra

varsaturile bilioase culoare verde

varsaturile sanguinolente culoare rosie

daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva

Observarea si notarea expectoratiei


n Definitie Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 17/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
tuse.

n Scop obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in stabilira


diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare

n Materiale :recipient gradat de unica folosinta cu capac,pix rosu

n Pregatirea bolnavului

se anun i i se explic necesitatea examinrii

se instruiete s nu nghit sputa

s nu o mprtie

s expectoreze numai n recipientul dat

s nu introduc n vas i saliva

se aseaza bolnavul in pozitia care saI permita sa expectoreze cu usurinta

se va sprijini capul bolnavului daca este necesar

se observa cantitate,aspect,culoare

n notarea grafica se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de temperature cu culoare


rosie ,identic cu diureza.

Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a somnului bolnavului


Scop ;in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli;acestea determina
bolnavului un anumit comportament,tradus prin cateva elementecare,impreuna cu
caracteristicele lor,trebuie cunoscute pentru a fi appreciate prin observatie .

n Expresia fetei bolnavului

fata anxioasa,cianoticala bolnavii cu insuficienta circulatory grava

fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cu cearcane albastre,nas


ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)in peritonita,ileus,alte afectiuni abdominal
grave

fata congestionata,agitate,cu oci sclipitoriin boli infectioase grave

fata tradeaza spaimain boala Basedow

fata rotunda ,asemanatoare cu luna plinain mixedem

trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor simuleaza un ranjet,fruntea incretita


adanc,intristatain tetenosras sardonic

n Starea psihica a bolnavului

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 18/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

bolnavul isi pasreaza constienta

stare tificaconstienta tulburata,privirea absenta,sta in pat nemiscatin formele


grave de febra tifoida

carfologiestare tifica insotita de miscari automate,asemanatoare cu prinderea


mustelor din aer

obnubilatie bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeaza partial


evenimentele di jurul lui

soporhipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai cu excitanti foarte


puternici

apatiedezinteres fata de mediu si persoana proprie

stupoarebolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poate fi trezit dar nu


raspunde la intrebari

somnolentnecesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezeste usor dar adoarme


imediat

delir stare de obnubilatie insotita de iluzii,halucinatii,hiperexcitatiiin boli


infectioase acute,afectiuni cerebrale,intoxicatii

n Somnul bolnavului

Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat

Somnolenta instalata dimineatain hepatita virala

Somnolent instalata imediat dupa alimentarein insuficienta hepatica

Stare de insomniareala sau falsaraportul dintre somn de zi si noapte inversat

Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fe foame,diaree,,necessitate de


mictiune,star de tensiune nervoasa)

n Durerea

intensitate mica,suportabiladureri articulare reumatismale

durere de mare intensitatecolica biliara,renalaetc

spontana sau provocata prin palpare se poate define ca


jena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura

de duratade la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avand character de


permanenta sau intermitanta

localizarea si iradiereain ulcerul gastric sau duodenal durerea iradiaza din epigastru
in spate;in colelitiaza in hipocondrul drept;in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta
etc

n Convulsiile si contractile

Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelor musculare

Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unor grupe musculare

convulsii locale sau generale

convulsii clonice scurte

convulsii tonicoclonicescurte,ritmice associate cu altele cu character


permanent

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 19/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Se va inregistra ora cand sa produs,durata caracterul,localizare daca a aparut sponatan sau in


timpul somnului sau sub influienta unei excitatii,enervare,daca au fost insotite de pierderea
starii de constienta,tulburari sfincteriene etc.

n Parezele si paraliziile

parezascaderea functiei motorii musculare

paraliziadisparitia totala a functiei motorii muscular

paralizii perifericescade tonusul muscular,miscarile passive se pot efectua cu


amplitudine mai mare

paralizii centraltonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat ,miscarile pasive se
pot executa cu amplitudine redusa

Se disting:

monoplegiaparalizia unui singur membru

hemiplegiaparalizia unei jumatati laterale a corpului

paraplegiaparalizia membrelor inferioare

tetraplegiaparalizia celor patru membre

No comments:
Labels: Tehnici de nursing si investigatii.

Curs 4.

Calcularea ratiei alimentare

Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Regimurile dietetice

Alimentarea pacientului: alimentarea activa

alimentarea pasiva

alimentarea artificiala

In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se


hraneste rational
(I. Gontea)

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 20/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia. Asigurarea aportului caloric
necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru
asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau artificial, constituie
sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.

Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa


varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica

O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor
organismului in conditii normale:

glucide(hidrati de carbon)

proteine

lipide

vitamine

apa si saruri minerale

Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:

inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismuluicele necesate cresterii la copii sau cele necesare
refacerii peirderilor prin consum la adult

asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si


celorlalte functii

favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia
recidivelor

consolidarea rezultatelor terapeutice

v Calcularea ratiei alimentare

Definitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h

Ratia alimentara se calculeaza in functie de :

varsta,

sex,

greutate corporala,

munca prestata,

stare de sanatate sau boala

Conditii

ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ

sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului

se masoara in calorii

ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii

calculul se face in functie de sex,greutate,activitate

Necesar caloric/24h

In functie de activitate:

in repaus absolut25 calorii/kg corp

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 21/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

in activitate minima3540cal/kg corp

in activitate medie4045 cal/kg corpIn activitate

activitate intensa4560cal/kg corp

In functie de varsta:

plus 2030%pentru copii

minus 1015%pentru varstnici

Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare

+30%

Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de
temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)

In arsuri se cresc cu 40100% in functie de gradul arsurii

Un bolnav in repaus absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu greutatea de 60kg
necesita 1500cal/24h

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

1g glucide=4,1calorii

1g proteine=4,1 calorii

1g lipide=9,3 calorii

Continutul ratiei echilibrate:

400g glucide6g/kgcorp

70g lipide1g/kg corp

70g proteine1g/kgcorp

Echilibrul intre principiile nutritive

5055% hidrati de carbon

1015% proteine

3040% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal

40% protein de origine animala

60%proteine de origine vegetala

35%lipide de origine animala

65%lipide de origine vegetala

Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g


proteinein 24h(1g/kg corp/24h)

v Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice


prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.

Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentative la
blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 22/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.

Clinica CHIRURGIE

FOAIE DE MASA

Ziua..luna..anul

Regim Nr.portii Observatii referitoare la hrana din


ziua precedenta
Hidric 10

Hidrozaharat 10

Semilichid 3

Renal 5

Cardiovascular 5

Diabet 5

Mixt 20

1000calorii 2

Total 60
Medic Asistenta sefa .

v Regimurile dietetice

Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.

Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun

Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :

hipocalorice

hipercalorice

Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 23/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Regimurile dietetice urmaresc:

punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:

regim de crutare a intestinului gros in dizenterie

regim de crutare a mucoasei bucale stomatita

regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric

regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza

regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;

echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie regim bogat in proteine;

in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;

in insuficienta cardiaca restrictie de lichide

compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase regim bogat in vitamine;

afectiuni osoase regim bogat in calciu;

in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:


mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;

v Regimurile alimentare

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 24/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Hidric Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate


din carne,apa fiarta si racita


Hidrozaharat Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta
hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioase Alimente
permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez


Semilichid Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza
hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard

Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe


coapte,fainoase,sufleuri de branza de vacimese mici cantitativ si frecvente


lactat Indicatii:in primele 35zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa
hemoragie digestiva superioara; alimente permise:10002000ml lapte,eventual imbogatit
cu frisca sau smantana


Lactofainos Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac

vegetarian Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de


legume,smantana,frisca,fainoase


Hepatic Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic

Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba


prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei2030g/zi


Renal Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de


legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine
fara sare


Cardiovascular Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua
saptamana de boala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de
sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g


Diabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;

necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei


Hipocaloric Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala

Alimente permise:240cal300g branza de vaci ;400callapte,branza de vaci,carne


alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 25/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

v Modurile de alimentatie a bolnavului

n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon

pasiv pacientei i se introduc alimentele n gur

artificial alimentele sunt introduse n organism n condiii nefiziologice.

n Alimentarea activ se poate face

n sala de mese,

n salon;

la mas sau la pat.

n sala de mese aerisit, curenia trebuie s fie desvrit; poriile aranjate estetic sunt aezate pe
mese mici (4 persoane). Se invit pacientii la mas, se invit s se spele pe mini. Felurile de mncare se
servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating alimentele cu mna.

Se observ dac pacientul a consumat alimentele; n caz contrar se afl motivul i se iau msuri.

n salon la mas: se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori,
plosc). Se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas; servirea mesei se face ca n
sala de mese.

n salon, la pat: se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas. Se aeaz pacientul n
poziie confortabil, este invitat s se spele pe mini, asistenta servindui materialele necesare i protejnd
lenjeria de pat cu muama. Se adapteaz masa special la pat i se servete masa la fel ca n salon la mas.

n Alimentarea pasiv Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s
fie ajutai.

Scop

vor fi hrnii bolnavii

imobilizai

paralizai

epuizai , adinamici

n stare grav

cu uoare tulburri de deglutiie

Pregtire

materiale

tav

farfurii

pahar cu ap sau can cu cioc

ervetel

can de sup

tacmuri

pacient

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 26/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

se aaz n poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau n decubit dorsal cu capul
uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia

i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat

se protejeaz cu un prosop n jurul gtului

se adapteaz msua la pat i i se aaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce n gur

Servirea mesei

asistenta se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu perna

verific temperatura alimentelor(pacienii n stare grav nu simt temperatura, nici gustul


alimentelor), gustnd cu o alt lingur

i servete supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide

supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutiie ale
pacientului

este ters la gur, i se aranjeaz patul

se ndeprteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea
escarelor

schimb lenjeria dac sa murdrit

acoper pacientul i aerisete salonul

strnge vesela i o transport la oficiu

se ncurajeaz pacientul n timpul alimentaiei, asigurndul de contribuia alimentelor n procesul


vindecrii

se stimuleaz deglutiia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura

se ofer pacientului cantiti nu prea marideoarece , neputnd s le nghit, ar putea s le aspire

De evitat

servirea alimentelor prea fierbini sau prea reci

atingerea alimentelor care au fost n gura pacientului

n Alimentarea artificial nseamn introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace


artificiale.

Se realiz. prin urmtoarele procedee:

sond gastric sau intestinal

gastrostom

clism

parenteral

scop:

v hrnirea pacienilor incontieni

v cu tulburri de deglutiie

v cu intoleran sau hemoragii digestive

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 27/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

v operai pe tubul digestiv i glandele anexe

v cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

v n stare grav; negativism alimentar

Alimentarea prin sond gastrica

Materiale

de protecie: alez, prosoape

sterile : sond gastric sau Faucher, seringi de 510 cm, pens hemostatic

nesterile : plnie, tvi renal

bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare calorica

Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)

Execuie

n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric

se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200400 ml pn la 500 ml, nclzit
la temperatura corpului

se introduc apoi 200300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda

se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi
aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav

se extrage sonda cu atenie

DE TIUT :

la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult timp pe aceast
cale , sonda se introduce endonazal

sondele de polietilen se menin mai mult de 46 zile , cele de cauciuc maximum 23 zile fiind
traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

raia zinic se administreaz n 46 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat utiliznd
vase izoterme

Alimentarea prin gastrostom

deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii printro sond n cazul
n care cale esofagian este ntrerupt

n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd alimentaia
artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele vor fi
introduse n organism prin gastrostom

n stom, este fixat o sond de cauciuc prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu
ajutorul unei seringi sau prin plnie

respectnduse aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul


alimentaiei prin sond gastric

alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie al
pacienilor , nclzite la temperatura corpului

cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml

dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 28/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe
lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile

de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i
antimicrobian, pansat steril cu pansamentb absorbant

Alimentarea prin clism

se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp

deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotonice,
substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie

alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol hidratant

vezi pregtirea i efectuarea clismei

n locul irigatorului se folosete un termos

Alimentarea parenteral

materile necesare

dezinfectante alcool iodat

materiale pentru puncia venoas

de proteciepern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;

pt. dezinfecia tegumentului tip I (cu tamponul mbibat n alcool se badijoneaz tegumentul timp
de 30 de sec.)

instrumentar i materiale sterile seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea


ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) n funcie de scop; pense,
mnui chirurgicale, tampoane

alte materialegarou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile,
tvi renal

perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare)

pomp de perfuzie automatcu reglare programat a volumului i ratei de flux

robinete cu dou sau mai multe ci

branul(cateter i.v.)

flutura

benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului

Se face cu substane care:

v Au valoare caloric ridicat

v Pot fi utilizate direct de esuturi

v Nu au proprieti antigenice

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 29/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

v Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo sau hipertone : glucoz 10203340% , fructoz 20% ,
soluie dextran , hidrolizate proteice

Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n
care pot fi dizolvate principiile nutritive

Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice

Alimentarea parenteral se face ca i hidratarea

Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la


50ml/h la 500ml/h


No comments:
Labels: Tehnici de nursing si investigatii.

Instrumentar medical si chirurgical.

Instrumentar medical si chirurgical

Instrumentarul reprezint totalitatea ustensilelor ce se folosesc n scopul examinrilor clinice i


de laborator i n scopul tratamentului i ngrijirii bolnavului.

Pstrarea instrumentarului se realizeaz n dulapuri speciale, curate i protejate astfel pentru


a putea fi folosite imediat sau sterilizate n vederea utilizrii lor.

Stetoscopul biauricular se folosete la auscultaia zgomotelor produse n inim, plmni, artere

Aparat de tensiune ;cu mercur,electronic,cu manometru

Stetoscopul monoauricular / obstetrical pentru ascultarea BCF(bataile cordului fetal)

Ciocanul de reflexe examinarea reflexelor osteotendinoase. Se cur periodic prin tergere


cu un tampon mbibat n alcool.

Diapazon calibratpentru cercetarea sensibilitatii vibratorii

Spatula lingual servete n examinarea cavitii bucale ;nu se folosete nesterilizat sau de la
un pacient la altul;sunt si de unica folosinta

Oglinda frontal , datorit posibilitilor de iluminare prin reflexie, se utilizeaz n ORL pentru
examinarea foselor nazale, faringe, laringe. Se terge periodic oglinda, cercul din material
plastic;

Speculul nazal servete la lrgirea orificiilor nazale n examinarea regiunilor profunde ale
cavitii nazale;

Speculul auricular servete la examinarea conductului auditiv extern i a timpanului;

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 30/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
OTOSCOP

Deschiztor de gur servete la ndeprtarea maxilarelor i pentru a ine gura deschis n


vederea unor investigaii i tratamente, ngrijiri ale cavitii bucale, faringelui, laringelui;

Pensa de prins limba / n inim prinderea limbii n cursul unor tratamente i ngrijiri ale
cavitii bucale, faringe, esofag, laringe i uneori n timpul narcozei (anesteziei totale);

Valva vaginal se folosete n obstetric ginecologie pt. examinri, tratamente i unele


intervenii chirurgicale de specialitate;

Speculul vaginal bivalv are aceleai utilizri ca i valva vaginal

Pelvimetrul msoar diametrul bazinului femeilor gravide.

Histerometrul msoar diametrul cavitii uterine.

Seringi+ace de diferite mrimi pentru injectarea soluiilor medicamentoase, pt. aspirarea


coninutului biologic sau patologic.(1ml,2ml,5ml,10ml,20ml)

Seringa Guyon servete n urologie i ORL pentru splturi

Seringa Anel n oftalmologie pentru splturi ale aparatului larimal

Trocare de diferite mrimi puncionarea unor caviti pt. evacuarea lichidului;

Sonda gastric Faucher evacuarea coninutului stomacal n vederea splturii gastrice;

Sonda Blackmoore cu dublu balonas realizarea hemostazei n hemoragia digestiv superioar


prin ruptura varicelor esofagiene:

Sonda duodenal Einhorn sondaj duodenal i alimentaie artificiala

Sonda Levin duodenala

Sonde vezicale

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 31/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
Nelaton

nnn

Thiemann

Petzer

sonde Foley

Malecot

Casper

pungi de urina

Trusa de mica chirurgie

1.Bisturiu monobloc
2.Foarfeca ch. dr.
3.Foarfeca ch. cb.
4.Pensa anatomica
5.Pensa chirurgicala
6.Pensa Pean dr.
7.Pensa Pean cb.
8.Pensa kocher dr
9.Pensa kocher cb
10.Stilet butonat
11.Sonda canelata
12.Portac Mathieu
13.Cutie instrumentar
14.Ace chirurgicale

Bisturie cu lame diferite incizia sau secionarea esuturilor;

Foarfece chirurgicale drepte sau curbe cu vrfurile ascuite sau boante tierea esuturilor sau
materialelor cu sutur chirurgical.

Stilet butonat / sond canelat explorarea traiectelor fistuloase i a plgilor profunde

Pensa anatomic i chirurgical folosit pt. prinderea i manevrarea diferitelor esuturi sau
materiale textile utilizate pentru pansarea plgilor

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 32/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Pense hemostatice Pean i Kocher drepte, curbe, de diferite mrimi servesc n mod special la
pensarea vaselor pt. realizarea hemostazei i n efectuarea transfuziilor, perfuziilor

Pensa Mosquito dreapt sau curb pensarea vaselor i a esuturilor deosebit de fine cu
traumatizare minim

Pensa Miculitz asemenea pensei Kocher de dimensiuni mult mai mari hemostaza vaselor
mari

Pensele Jones i Crbu servesc la pensarea pe piele a cmpurilor de operaii sterile cu


scopul de a delimita cmpul operator

Ace chirurgicale

Acul Reverdin i Deschamps suturarea esuturilor

Portacele Mathieu i Hegar manevrarea acelor chirurgicale pt. muchi i piele

Agrafe Michelle se utilizeaz pt. apropierea marginilor plgii fiind prinse cu ajutorul pensei de
prins agrafe

Deprttoare abdominale Fritsch i Kocher, Volkmann, autostatice, Juvara ndeprtarea


esuturilor organelor i a avea un cmp operator suficient de larg pentru a proteja unele esuturi
n timpul interveniei chirurgicale.

Dep.VolkmanDepartator Farabeuf

Casolete cutii din metal folosite n sterilizare i pentru pstrarea materialelor sterile

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 33/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
(materiale textile);

Cutii pentru instrumente

toate instrumentele chirurgicale se folosesc sterile, se ntrein curat i se pstreaz n


cutiile n care au fost sterilizate n vederea folosirii

cele care nu se utilizeaz zilnic se pstreaz n cutiile n care au fost sterilizate n


dulapurile de instrumente

ALTE INSTRUMENTE SI MATERIALE

Holder+acrecoltarea sangelui

vacutainere

Termometre

Sonde endotraheale cu balonas

Catetere traheostomie cu balonas

Canule nazale oxigen

masca de oxigen

Sonda aspiratie

Deschizator gura spirala material plastic

Dispozitiv respiratie gura la gura

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 34/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Pulsoximetru

Trusa intubatie

Set resuscitare

Balon de resuscitare Ruben


Punga rezervor oxigen
2 masti de fata nr.3 si 5
3 pipe Guedel nr.1;3;4
tub oxigen

balon Ruben

Pipa Guedel

combitub

Combitub

masca laringiana

Patura izoterma

Bandaj tampoane

camp chirurgical cu orificiu vata medicinala

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 35/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
comprese manusi chirurgicale

Garou

perfuzor

Lantete

Cantare

Glucometru

bazinet

urinar

tavita renala

cutie Petri

Tub dren Kehr T

irrigator

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 36/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

irrigator vaginal

Cutie incinerare deseuri infectioase

saci deseuri infectioase

Recipient deseuri taietoare intepatoare

n funcie de riscul de transmitere a infeciilor pe carel presupune utilizarea lor sunt


instrumente:

1) critice = penetreaz pielea sau mucoasele venind n contact cu sngele(bisturie , ace,


etc.); necesit sterilizare ntre utilizri

2) semicritice = vin n contact cu mucoasele sau cu soluii de continuitate a pieliiplag


(pensele, endoscoapele, termometrele orale sau rectale etc.); necesit sterilizare chimic sau
cel puin dezinfecie de nivel nalt

3) noncritice = vin n contact doar cu pielea intact (stetoscopul, plosca , urinarul) ; necesit
dezinfecie de nivel intermediar sau sczut

No comments:
Labels: Tehnici de nursing si investigatii.

Asigurarea conditiilor de igiena si confort.

Asigurarea conditiilor de igiena si confort

patul si anexele sale,pregatirea patului

schimbarea lenjeriei de pat

toaleta bolnavului

captarea dejectiilor

dezbracarea si imbracarea pacientului

observarea pozitiei bolnavului in pat

schimbrile de poziie ale pacientului

mobilizarea si transportul bolnavului

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 37/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

v Patul si anexele sale


Din cauz c pacientul i petrece majoritatea timpului de boal i de convalescen n pat,
acesta trebuie s aib anumite caliti.

Calitile patului:

s fie comod, s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac att cerinele de


confort ale pacientului, ct i ale personalului de ngrijire:

lungime 2 m, lime 8090 cm, nlimea de la duumea pn la saltea de 60 cm;

si permit pacientului s se poate mica n voie, s nui limiteze micrile, s


poat, la nevoie, s coboare din pat, s poat sta n poziie eznd, sprijinindui
picioarele comod pe podea;

asistenta s poata efectua tehnicile de ngrijire, investigaiile i tratamentul ct mai


comod;

uor de manipulat i curat; confecionat din tuburi uoare din metal (vopsite n
alb); aezat pe rotie prevzute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv de ridicat prevzut
cu rotie.

Calitile somierei (partea principal a patului): trebuie s fie confecionat din srm
inoxidabil, s fie puternic, elastic, bine ntins, pentru a nu ceda sub greutatea pacientului.

Tipuri de paturi

simplu, cu somier dintro singur bucat

simplu cu rezemtor mobil

cu somier mobil

ortopediccadranul somierei confecionat din mai multe buci(234)

universal

universal pentru tratament ortopedic cu somier mobil

pentru seciile de traumatologie

diferite tipuri pentru terapie intensiv, cu aprtoare demontabil

nchis cu plas

pentru sugari i copiicu gratii mobile prevzute cu dispozitive de siguran

Accesoriile patului

Salteaua va fi confecionat din burete, material plastic, care se cura i se dezinfecteaz


mai uor; salteaua poate fi din cauciuc sau din material plastic, umplute cu ap sau cu aer,
avnd avantajul c permit umflarea succesiv a compartimentelor dup necesitate (pentru
prevenirea escarelor).

Pernele trebuie s fie n numr de dou: una umplut cu iarb de mare, iar cealalt din
burete, material plastic sau puf. Dimensiunea lor: 55 cm lime, 75 cm lungime.

Ptura confecionat din ln moale, trebuie s se poat spla uor.

Lenjeria este bine s aib ct mai puine custuri.

Lenjeria necesar:

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 38/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
dou cearafuri,

doua fee de pern,

o alez sau travers i muama.

Cearaful dintro singur bucat, dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca s se poat fixa bine sub
saltea.

Muamaua confecionat din cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja salteaua de
diferite dejecii se folosete numai la anumii bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m.

Aleza ce acoper muamaua este confecionat din pnz; va fi de aceeai lungime, ns cu 15


20 cm mai lat dect muamaua pantru a o acoperi perfect; faa de pern, confecionat din
acelai material ca i restul lenjeriei, se va ncheia cu nur pe partea lateral sau fr nur, cu
deschiztura suprapus.

Utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemtor de picioare, aprtoare laterale, coviltir sau
susintorul de nvelitoare, mese adaptate la pat, agtoarele pentru uurarea mobilizrii
active,telecomanda

Schimbarea lenjeriei de pat

vSchimbarea lenjeriei patului fr bolnav

Materialele necesare:
cearaf simplu,

cearaf plic,

dou fee de pern,

unadou pturi,

dou perne.

Efectuarea:


se ndeprteaz noptiera de lng pat,

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 39/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
se aeaz un scaun cu sptar la captul patului.

pe scaun se aeaz, n ordinea ntrebuinrii, lenjeria


curat, pernele, pturile, mpturite corect.

cearaful se aeaz la mijlocul saltelei, se desface i se


ntinde o parte a cearafului spre cptiul patului, cealalt
spre captul opus.

se introduce cearaful adnc sub saltea la ambele capete.

Se execut colul:

persoana aezat cu faa spre captul patului:

cu mna de lng pat prinde partea lateral a cearafului la


o distan egal de la col, cu lungimea prii atrnate i o
ridic n sus pe lnga saltea;

partea de cearaf de sub marginea inferioar a saltelei se


introduce sub saltea;

se lasa n jos partea de cearaf ridicat ;

se introduce sub saltea partea de cearaf care atrn sub


marginea inferioar a saltelei;

celelalte trei coluri se fac dup aceeai procedur.

se introduce apoi sub saltea toat partea lateral a


cearafului ncepnd de la colurile saltelei;

se ntinde bine cearaful s nu prezinte cute.

dac este nevoie se aeaz muamaua (transversal, la


mijlocul patului) i se acoper cu aleza

apoi se aeaz cel deal doilea cearaf peste care se ntinde


ptura;

marginea cearafului dinspre cap se rsfrnge peste ptur.

pentru ca ptura s nu constituie o greutate asupra


degetelor picioarelor pacientei, se va face o cut att din
cearaf, ct i din patur, astfel:

se aeaz palma minii dinspre picioare pe patur, iar


cealalt mn se introduce sub cearaf, ridicnd cearaful i
ptura peste palma opus, formnd astfel o cut;

se introduce apoi sub captul de la picoare al saltelei, att


cearaful ct i ptura, apoi se aeaz colurile folosind
procedura descrisa mai sus.

dac se folosete plicul n loc de cearaf, atunci ptura se


introduce n plic, dup ce se ndoaie n lungime.

de aeaz pernele introduse n feele de pern curate.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 40/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

vSchimbarea lenjeriei cu bolnavul n pat


Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea pacientului nu permite
riducarea din pat

n acest scop asistenta urmrete ca bolnavul :

s prezinte o stare de bine, confort fizic i psihic,

stare de igien permanent.

este o ocazie ca asistenta s comunice cu bolnavul pentru ai da acestuia posibilitatea si


exprime sentimentele, si uureze starea sufleteasc, s ctige ncrederea acesteia.

este de asemenea o posibilitate de al observa, de al mobiliza, pentru a preveni


complicaiile,

de ai asigura condiii corespunztoare de igien, de relaxare, de odihn. Schimbarea


lenjeriei patului se face de cte ori este nevoie, de mai multe ori pe zi, dac este nevoie, dar
n general, aceasta se executa dimineaa, nainte de curenie, dup msurarea temperaturii,
luarea tensiunii, msurarea pulsului si toaleta bolnavului.

Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea pacientului nu permite
ridicarea din pat

Materiale necesare: aceleai ca i pentru pregtirea patului fr pacient.

in plus: paravan, sac de rufe, eventual lenjerie curat de


corp i material necesar pentru a spla pacientul, dac sa
murdrit.

lenjeria de pat se aeaz pe un scaun n ordinea prioritii,


mpturit n felul urmtor: ptura i cearaful de sub ptur
se mpturesc fiecare n trei sub form de armonic; aleza
se ruleaz mpreun cu muamaua n lungime; cearaful se
ruleaz n lungime.


Efectuare se evit curenii de aer, se asigur intimitatea
bolnavului, ferindul de priviri indiscrete, se asigur msurile
privind asepsia.

se anun bolnavul asupra procedeului, se linitete i


se asigur c manopera va fi fcut cu blndee, c nu va fi
micat inutil, c manevrele nui vor cauza dureri,
solicitnduise cooperarea

se face de ctre dou asistente aezate de o parte i


de cealalt a patului.

bolnavul rmne acoperit pn la schimbarea


cearafului de sub ptur.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 41/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
marginile cearafului murdar se desfac de sub saltea
de jur mprejur.

asistenta din partea dreapt prinde pacientul cu mna


dreapt n axila dreapt, l ridic uor, iar mna stng o
introduce sub umerii acestuia, sprijinindui capul sub
antebra.

apoi cu mna dreapt (retras de sub axil) trage


uor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat
uor n aceeai direcie.

se aeaz apoi n dreptul genunchilor bolnavului,


introduce mna stng sub genunchii acestuia flectndui
puin, iar cu mna dreapt i flecteaza uor gambele pe
coapse.

din aceast poziie, se ntoarce bolnavul n decubit


lateral drept, sprijinindul n regiunea omoplailor i a
genunchilor.

bolnavul se menine acoperit.

asistenta din partea stng ruleaz cearaful


mpreun cu muamaua i aleza murdar pn la spatele
bolnavului;

sulul de lenjerie murdar se afl n acel moment


alturi de sulul lenjeriei curate.

pe jumtatea liber a patului, se deruleaz cearaful


curat, muamaua i aleza pregtite mai nainte.

se ntinde bine cearaful curat pe jumtatea liber a


patului i se aeaz o pern mbrcat n fa de pern
curat, apoi se aduce pacientul n decubit dorsal cu mult
blndee, sprijinindul n regiunea omoplailor i sub
genunchi.

pentru a aduce bolnavul n decubit lateral stng ,


asistenta din partea stng procedeaz la fel ca i n cazul
ntoarcerii n decubit lateral drept: prinde bolnavul de axila
stng, o ridic uor, introduce mna dreapt sub umerii ei,
i sprijin capul pe antebra i dup aceeai procedur,
ntoarce pacientul n decubit lateral stng aducndul dincolo
de cele dou suluri de lenjerie.

asistenta ruleaz mai departe din partea dreapt,


lenjeria murdar o ndeprteaz, introducndo n sacul de
rufe murdare ;

apoi deruleaz lenjeria curat i o ntinde bine, iar


bolnavul este adus n decubit dorsal, sprijinit de cele dou
asistente.

se efectueaz colurile dup tehnica cunoscut.

ptura de deasupra bolnavului se mptur n trei i


se aeaz pe un scaun; bolnavul rmne acoperit cu cearaful
folosit pn atunci.

peste acesta, asistenta aeaz cearaful curat


mpturit anterior n trei, n form de armonic, astfel c
una din marginile libere s ajung sub brbia pacientului.

colurile de sus ale cearafului curat se in fie cu


mna, fie de ctre bolnav, fie de ctre o alt persoan.

cele dou asistente care sunt de o parte i de alta a


patului, prind cu o mn colurile inferioare ale cearafului
murdar i printro micare n direcia picioarelor bolnavului,
ndeprteaz cearaful murdar i acoper n acelai timp
bolnavul cu cearaful curat.

se aeaz ptura peste cearaf rsfrngnd marginea


dinspre cap pe ptur.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 42/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
se continu aranjarea patului, se pliaz ptura cu
cearaful deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.

Schimbarea lenjeriei Pacientul sprijinit in pozitie sezand


de pat in latime


Efectuare Se efctueaz tot de ctre dou persoane: una sprijin
pacientul, cealalt ruleaz lenjeria murdar,

aeaz i deruleaz cearaful curat pregtit n prealabil.

dup efectuarea fiecrei proceduri, asistenta trebuie s se


asigure c pacientul este aezat ct mai confortabil.

Uneori aleza tb. schimbat de mai multe ori /zi fr s fie


nevoie de schimbarea cearafului.

nafar de procedura descris mai sus , se mai pot folosi alte


dou metode de schimbare a alezei

Schimbarea alezei

Ridicarea pacientului cu ajutorul umrului

se aeaz de o parte i de alta a patului, n


dreptul bazinului pacientului

aeaz pacientul n poziie eznd

as. i apleac coloana, fr grbovire, lrgesc


baza de susinere prin deprtarea picioarelor, i
flecteaz uor genunchii

persoana din dreapta i fixeaz umrul dr. sub


axila dr. a pacientului

persoana din stg. i fixeaz umrul stg. sub


axila stg. a pacientului astfel incat braele
pacientului s se odihneasc pe spatele
persoanelor

cele doua personae i introduc ct mai mult


antebraele de la membrul superior care are
umrul fixat sub axil sub coapsa pacientului

mna liber a asistentelor se sprijin pe


suprafaa patului mai sus de pacient pentru a
asigura un punct de sprijin n plus n momentul
ridicrii

la comanda uneia dintre ele se ncepe ridicarea


pacientului, ridicnd treptat coloana vertebral i
transfernd greutatea pe piciorul aflat n partea
cefalic a patului

n momentul aezrii pacientului, cele doua


persoane i flecteaz din nou genunchii , astfel
coloana vertebral coboar, i aeaz pacientul
confortabil

metod de ridicare cnd pacientul nu poate s coopereze

asistentele aezate de o parte i de alta a patului,


se apleac spre pacient meninnd coloana
dreapt, i lrgesc baza de susinere prin
deprtarea picioarelor

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 43/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
braele din partea cefalic a patului se aeaz n
jurul spatelui pacientului, ct mai aproape de linia
bazinului

braele dinspre picioare se introduc sub ezutul


pacientului, minile asistentelor se unesc

pacientul este rugat si ncrucieze braele pe


piept

la comanda unei din asistente se efectueaz


ridicarea pacientului, ridicnd treptat coloana
vertebral i transfernd greutatea spre piciorul
situat spre partea cefalic

vTOALETA BOLNAVULUI

Toaleta pacientului face parte din ngrijirile de baz, adic din ngrijirile acordate de asistenta
medical cu scopul de a asigura confortul i igiena bolnavului. Const n meninerea pielii n
stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie
esenial a vindecrii. Toaleta pacientului poate fi:

zilnic pe regiuni

sptmnal sau baia general

n funcie de tipul pacientului, acesta:

nare nevoie de ajutor

are nevoie de sprijin fizic i psihic

are nevoie de ajutor parial

necesit ajutor complet

Obiective:

ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos descuamat i impregnate cu secreiile


glandelor sebacee i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecii i alte
substane strine, care ader la piele

deschiderea orificiilor de excreie ale glandelor pielii

nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism

producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 44/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort

Principii

se apreciaz starea general a bolnavului , pntru.a evita o toalet prea lung, prea obositoare

se verific temperatura ambiant, pentru a evita rcirea bolnavului

se evit curenii de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor

se izoleaz bolnavul (dac e posibil printrun paravan) de anturajul su

se pregtesc n apropiere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei patului i a


bolnavului i pentru prevenirea escarelor

bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur

se descoper progresiv numai partea care se va spla

se stoarce corect buretele sau mnua de baie, pentru a nu se scurge apa n pat sau pe bolnav

se spunete i se cltete cu o mn ferm, fr brutalitate, pentru a favoriza circulaia


sanguin

apa cald trebuie s fie din abunden, schimbat de cte ori este nevoie, fr a se lsa
spunul n ap

se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile

se mobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele predispuse escarelor

ordinea n care se face toaleta pe regiuni: splat, cltit, uscat

se mut muamaua i aleza de protecie, n funcie de regiunea pe care o splm

Etapele toaletei

Se va respecta urmtoarea succesiune:

se ncepe cu faa, gtul i urechile,

apoi braele i minile,

partea anterioar a toracelui, abdomen, faa anterioar a coapselor;

se ntoarce bolnavul n decubit lateral i se spal spatele, fesele i faa posterioar a coapselor,

din nou n decubit dorsal, se spal gambele i picioarele, organele genitale externe

ngrijirea prului, toaleta cavitii bucale.

nainte de a ncepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea


pacientului puls, tensiune, respiraie ce mobilizare i se permite n ziua
respectiv, dac se poate spla singur, pe care parte a corpului;

toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor i


observarea unor modificri de exemplu, roea, iritaie luarea unor msuri
terapeutice;

pentru activarea circulaiei sanguine, dup splarea ntregului corp, se fricioneaz


cu alcool mentolat ndeosebi regiunile predispuse la escare;

pacienii care se pot deplasa vor face baie la du sau la cad, sub supravegherea
personalului de ngrijire.

de evitat n timpul bii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului


gipsat, a pansamentului

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 45/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

NGRIJIREA OCHILOR

Scop prevenirea infeciilor oculare

ndeprtarea secreiilor


P regtire

materiale ap, prosop, tampoane din tifon, comprese, manui de baie

se informeaz (ngrijirea se face n cadrul toaletei zilnice)

Pregatirea
pacientului

se ndeprteaz secreiile oculare de la comisura extern spre cea


intern, cu ajutorul unui tampon steril
Tehnica
se spal ochii cu mna acoperit cu mnui, se limpezesc i se terg cu
prosopul curat

la pacientul incontient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menine


supleea corneei, se picur lacrimi artificiale" n fiecare ochi; iar dac
ochiul rmne deschis (corneea se usuc), se aplic comprese mbibate n
ser fiziologic i se ndeprteaz n mod regulat secreiile oculare.

INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 46/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Scop meninerea permeabilitii cilor respiratorii superioare

prevenirea escarelor, infeciilor nazale, n cazul n care pacientul


prezint sonde introduse pe aceast cale (pentru oxi g enoterapie, pentru
evacuarea coninutului gastric).
Pregtire materiale tampoane sterile, montate pe bastonae, ser fiziologic, H 2O2diluat,
tvi renal, mnui de cauciuc

Pregatire pacient se informeaz, i se explic necesitatea tehnicii, i se ntoarce capul
uor ntro parte

se cur fosele nazale, fiecare cu cte un tampon umezit n ser


fiziologic

dac pacientul prezint o sond:

se dezlipete romplastul cu care este fixat

se retrage sonda 56 cm

se cur tubul cu un tampon de urmele de romplast

se ndeprteaz crustele de pe mucoasa nazal cu tamponul


umezit n ap oxigenat diluat

se reintroduce sonda gastric, iar sonda pentru oxigenoterapie


se poate reintroduce n cealalt fos nazal

se fixeaz sonda

Ingrijiri ulterioare se controleaz funcionalitatea sondelor dup curarea mu


coasei
nazale

se supravegheaz respiraia pacientului
De evitat contactul minilor cu secreiile nazale

INGRIJIREA URECHILOR

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 47/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Scop meninerea strii de curenie a pavilionului urechii si a


conductului auditiv extern

ndeprtarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor


patologice
Pregatire materiale tampoane sterile, montate pe beioare, tvi renal,
ap,spun, manu de baie, prosop
Pregatire pacient pacientul

se informeaz

se ntoarce cu capul pe partea opus


Tehnica

se cur conductul auditiv extern cu tamponul uscat

se spal pavilionul urechii cu mna acoperit cu mnua de


bumbac cu spun, curind cu atenie anurile pavilionului i
regiunea retroauricular

se limpezete, se usuc cu prosopul pavilionul urechii i


conductul auditiv extern

fiecare ureche se cur cu un tampon separat

dac prin conductul auditiv extern se scurge LCR sau


snge va fi informat medicul

Ingrijiri ulterioare se introduce n conductul auditiv extern un tampon de vat


absorbant
de evitat introducerea tamponului peste limita vizibilitii (pericol de
lezare a timpanului)

NGRIJIREA CAVITII BUCALE

Scop

obinerea unei stri de bine a pacientului

profilaxia cariilor dentare

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 48/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
profilaxia infeciilor cavitii bucale
Pregatire materiale pentru pacientul contient: periu, past de dini, prosop, tvi renal,
pahar cu ap

pentru pacientul incontient: comprese, tampoane sterile din tifon,


instrumentar steril (deschiztor de gur, spatul lingual, pens porttampon),
glicerin boraxat 20%, tvi renal, mnui
Pregatire pacient contient : este aezat n poziie eznd sau n decubit lateral stng, cu
prosopul n jurul gtului

incontient : n poziie decubit dorsal, capul ntro parte, cu prosopul sub


brbie
Tehnica pacientul contient este servit, pe rnd, cu materialele i ajutat si fac
toaleta cavitii bucale

pacientul incontient

se introduce deschiztorul de gur ntre arcadele dentare

se terg limba, bolta palatin, suprafaa intern i extern a arcadelor


dentare cu tampoane mbibate n glicerin boraxat, cu micri dinuntru n
afar

se terg dinii cu un alt tampon

la sfrit se ung buzele

la pacienii incontieni, care prezint protez dentar, aceasta se


va scoate, spla i pstra ntrun pahar mat cu ap

toaleta cavitii bucale la pacientul incon


tient se poate face i cu
indexul acoperit cu un tampon de tifon, mna fiind mbrcat n
mnu

Ingrijiri ulterioare se strng materialele

se aeaz pacientul n poziie confortabil


de evitat contactul minilor cu secreia salivar a pacientului sau cu materialul folosit

NGRIJIREA UNGHIILOR

Scop obinerea unei aparene ngrijite a pacientului

ndeprtarea depozitului subunghial, care conine germeni patogeni

evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacienii cu prurit i de


asemenea la pacienii agitai
Pregatire materiale ap, spun, periu, forfecu de unghii, pil, prosop

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 49/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
Pregatire pacient

pacientul

se informeaz, se aeaz comod, relaxat


Tehnica zilnic: unghiile se spal cu ap i spun i cu periua de unghii.

pentru splarea piciorului, acesta va fi introdus ntrun lighean cu ap,


dup care se va face tierea unghiilor.

se taie unghiile cu atenie, la nivelul degetului, pentru a degaja prile


laterale spre a nu se aduna murdria, apoi, se pilesc;

mna sau piciorul se aeaz pe un prosop pe care se adun


fragmentele tiate

instrumentele dup utilizare se dezinfecteaz


de evitat lezarea esuturilor adiacente (risc de hemoragie la hemofilici, risc de
infecii

panariii la diabetici)

DE EVITAT:

NGRIJIREA PRULUI

Scop pentru starea de bine a pacientului

igienic

splare la unadou sptmni, la pacientul cuspitalizare ndelungat

distrugerea paraziilor

pregtirea pentru examen E.E.G.

pregtirea pentru operaie la fa, nas

contraindicaii

fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacieni cu stare general


alterat, febrili, cu boli ale pielii capului

Zilnic: se face perierea, pieptnarea i, eventual, mpletirea prului

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 50/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Pregatire materiale pieptene, ampon, spun, usctor, lighean, ap cald, muama,
alez, prosoape
Pregatire pacient se informeaz

poziia se alege n funcie de starea sa :

eznd pe un scaun

eznd n pat

decubit dorsal n pat, cu salteaua ndoit sub torace

decubit dorsal, oblic n pat


Tehnica temperature 2224C

nchiderea ferestrelor , evitarea curenilor de aer

se pregtete patul i se protejeaz cu muama i alez

se umezete prul, se amponeaz

se maseaz uor pielea capului cu pulpa degetului, se spal de dou


trei ori

se limpezete prul din abunden, se acoper cu prosopul uscat

se usuc prul, se piaptn cu blndee


Ingrijiri ulterioare se acoper capul pacientului cu o bsmlu

se reinstaleaz pacientul n poziie confortabil

obiectele folosite se dezinfecteaz

TOALETA INTIM

Scop Igienic

meninerea unei stri de confort fizic

Prile intime ale corpului sunt expuse infeciilor, ulcerelor de


presiune, mirosurilor neplcute, avnd n vedere anatomia i
fiziologia lor (pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului, glande,
organe excretoare).

Se execut de mai multe ori pe zi la pacienii incontieni, cu sonde


vezicale, naintea interveniilor chirurgicale n regiunea anal, organe
genitale n perioadele menstruale.
Pregatire materiale paravan, dou bazinete, tampoane sterile din vat, pens
porttampon, can cu ap cald, spun lichid, prosop, mnu de

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 51/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
cauciuc, mnu de baie, muama,alez, se controleaz temperatura
apei
Pregatire pacient se informeaz, se asigur intimitatea

se pregtete patul cu muama, pacientul fiind n poziie


ginecologic

se servete un bazinet pentru ai goli vezica urinar

rmne n poziie ginecologic cu al doilea bazinet curat sub


regiunea sacrat
Tehnica Dac pacientul este independent, i se pregtesc materialele pentru a
se ngriji singur.

se mbrac mnua de cauciuc, apoi cea de baie

se spal regiunea dinspre simfiza pubian spre anus, turnnd ap


i spun lichid

se limpezeste abundent

se scoate bazinetul

se usuc regiunea genital ,anala

splarea organelor genitale externe se poate face cu


tampoane de vat montate pe pensa porttampon

la brbat, se degaj glandul de prepu i se spal cu


pruden (se previne ptrunderea spunului n uretr)

Ingrijiri ulterioare se ndeprteaz materialele, se aranjeaz patul

pacientul este aezat comod


de evitat contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea
anal, prin micri de splare dinspre anus spre simfiza pubian

TOALETA BOLNAVILOR INCONTIENI I COMATOI


Asigurarea igienei corporale

bolnavul va fi splat n fiecare zi complet (pe segmente).

se va face toaleta parial ori de cte ori sa murdrit.

la femei toaleta genital se va face de mai multe ori pe zi.

dup splare se fricioneaz cu alcool mentolat.

Igiena cavitii bucale

Se ndeprteaz proteza, dac exist , se spal i se pstreaz


ntrun pahar mat cu ap.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 52/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

materiale

comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschiztor de gur, spatul
lingual, pens porttampon), glicerin boraxat 20%, tvi renal, mnui de cauciuc sterile

pacientul

n poziie decubit dorsal, capul ntro parte, cu prosopul sub brbie

tehnica

se introduce deschiztorul de gur ntre arcadele dentare

se terg limba, bolta palatin, suprafaa intern i extern a arcadelor dentare cu tampoane
mbibate n glicerin boraxat, cu micri dinuntru n afar

se terg dinii cu un alt tampon

la sfrit se ung buzele

de evitat

contactul minilor cu secreia salivar a pacientului sau cu materialul folosit

dimineaa i seara se face toaleta gurii cu un tampon de vat nmuiat n soluie de


acid boric 1% sau mueel.

limba, buzele, gingiile se vor terge cu glicerin boraxat de 23 ori pe zi.

buzele vor fi unse cu vaselin i se aplic peste gur un tifon mbibat cu soluie de
ser fiziologic.

compresa trebuie s se menin umed.

Prevenirea uscrii corneei

La pacientul incontient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menine supleea


corneei, se picur lacrimi artificiale" n fiecare ochi; iar dac ochiul rmne deschis
corneea se usuc:

Se spal ochii cu acid boric 4%, ceai de mueel.

Se acoper ochii cu cte o compres nmuiat n aceeai soluie sau ser fiziologic.

Se va instila n sacii conjunctivali cte o pictur de vitamina A de 23 ori pe zi.

Asigurarea igienei prului

Femeile vor fi pieptnate zilnic.

Se va spla prul la 12 sptmni.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 53/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

v Captarea dejectiilor fiziologice si patologice

Scop

observarea caracterelor fiziologice si modificarilor patologice


ale dejectiilor

descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii


diagnosticului

Material necesare paravan

urinar

plosca sau bazinet

material pentru toaleta locala

manusi de protectie

musama si aleza pentru protectia patului

tavita renala

scuipatoare ,cutie Petri,recipient de unica folosinta cu capac


Pregatirea se incurajeaza pentru asi invinge jena
pacientului
se asigura rspectarea intimitatii prin aplicarea paravanului
psihica si fizica
se aseaza in pozitie corespunzatoare in functie de produsul captat
Executie v Captarea materiilor fecale

se separa patul cu paravan

se protejeaza patul cu musama si aleza

se dezbraca pacientul(parte inferioara)

se ridica pacientul si se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrata

se acopera cu invelitoare pana termina actul defecatiei

se efectueaza toaleta regiunii perianale

se indeparteaza bazinetul,se acopera cu capacul,se indeparteaza din


salon

se strang materialele folosite

se imbraca pacientul,se reface patul

se aereseste salonul

se spala mainile pacientului

scaunul se pastreaza pentru vizita medicala in locuri special amenajate

v Captarea urinei

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 54/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

servirea urinarelor ca si indepartare lor se face in mod


asemanator cu a bazinetelor

urinarele pot fi plasate pe un support de sarma,fixate la


marginea patului

dupa utilizare se golesc imediat,se spala in jet de apa si si


dezinfecteaza

se spala pacientul pe maini

se noteaza cantitatea de urina eliminate,se observa


aspectul,,tot ce este pathologic,se anunta medical

v Captarea sputei

se instrueste pacientul sa nu inghita sputa,sa nu o imprastie,sa


foloseasca recipientul dat

i se asigura recipiente pentru a se putea schimba la nevoie

v Captarea varsaturilor

se aseaza pacientul in functie de starea generalapozitie


sezand,semisezand,decubit dorsal cu capul intro parte aproape
de marginea patului

se protejeaza lenjeria de pat cu musama si aleza

se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul


gatului

se indeparteaza proteza mobila daca este cazul

i se ofera tavita renala si/sau se sustine

il ajuta in timpul varsaturii

dupa varsatura se ofera un pahar cu apa sasi clatesca gura

se pastreaza varsatura pentru vizita medicului

se noteaza caracterele varsaturii,frecventa

se spala si dezinfecteaza recipientul utilizat

la recomandarea medicului se recolteaza pentru examen de


laborator

vDezbrcarea i mbrcarea bolnavului.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 55/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Scop : protejarea corpului si asigurarea intimitatii

Interventiile asistentei:

alegerea lenjeriei in functie de temperatura mediului ambiant;varsta,talie si statura(sa sigure


lejeritatea miscarii)de integritatea fizica si psihica a pacientului,pregatirea lenjeriei la
indemana pacientului

explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate;

incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie de capacitatea si limitele sale


fizice

felicitarea pentru fiecare progres

ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea integrala a tehnicii (la nevoie , se
efectueaza de catre doua asistente)

in cazul afectiunilor la nivelul membrelor superioare, se incepe cu dezbracarea membrului


sanatos, imbracarea incepand cu membrul afectat.

in cazul afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua.

sustinerea membrului paralizat.

acordarea de timp suficient pacientului ptr a efectua tehnica.

abordarea pacientului cu calm si rabdare.

a) In cazul bolnavilor constienti ce trebuie ajutati

se aseaza bolnavul in pozitie sezand

se deschid nasturii bluzei de pijama, se scoate un brat apoi celalalt

se imbraca jacheta curata de pijama

se desfac nasturii pantalonilor si apoi ridicand bolnavul se trag in jos si se indeparteaza

pantalonii de pijama curati se aduna cu mana un picior de pijama prin care se trece membrul
inferior al pacientului si apoi se procedeaza la fel cu celalalt picior

se ridica bolnavul si se trag pantalonii pana la brau.

b) In cazul bolnavii greu mobilizati

bluzele de pijama se dezbraca mai greu ;

bolnavul in DD(decubit dorsal), se ridica camasa pana la torace mobilizandul


alternativ in DL stg si dr;

readus in DD , ridicat in pozitie sezanda/ semisezanda se aduna camasa la spate , si


se trage peste cap

aceasta manopera se poate efectua si in pozitie culcata daca un ajutor mobilizeaza


partial bolnavul

apoi se desfac bratele din manecile camasii incepand cu cel sanatos

reambracarea :

se aduna cat mai strans si se trece peste capul bolnavului

se introduc bratele incepand cu cel bolnav si apoi cu cel sanatos

ridicam bolnavul mai intai la spate, apoi la solduri se intinde bluza asa

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 56/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

incat sa nu faca cute sub bolnav

c) In cazul bolnavilor cu aparate gipsate sau cu leziuni extinse pe membre

exista pijamale care se inchid cu sireturi

d) In cazul bolnavilor care nu pot fi mobilizati

vor fi imbracati cu o bluza lunga de pijama sau o camasa deschisa la spate

aceasta acopera suprafata anterioara si laterala a corpului precum si bratele

poate fi utilizata si o bluza de pijama obisnuita imbracata invers; sau camasa


deschisa lateral, cand una din parti se introduce sub bolnav

e) In cazul bolnavilor cu perfuzii intravenoase

daca e fixata in vena subclaviculara nu exista probleme

daca e fixata la plica cotului trebuie avut mare grija

se va infasura locul de fixare al acului in vena cu o fasa de tifon

apoi se dezbraca lenjeria murdara

se incepe cu bluza de la pijama

se scoate mai intai maneca de pe membrul superior sanatos si apoi de pe membrul in care e
fixata perfuzia alunecand maneca bluzei dea lungul tubului de perfuzie si al rezervorului care a
fost scos din stativ si asistenta il tine in mana

se imbraca lenjeria curata incepand cu bratul in care este perfuzia initial se trece rezervorul,
apoi tubul de perfuzie si in final bratul bolnavului

apoi se imbraca si bratul sanatos

in tot timpul manevrei , rezervorul sa fie mentinut deasupra nivelului bratului bolnavului.

v Poziiile bolnsavului n pat

ortostatism=in picioare

clinostatism=decubit=culcat

n funcie de starea general i de boala sa, bolnavul ocup n pat o poziie activ, pasiv sau forat.

Poziia activ pacientul se mic singur, nu are nevoie de ajutor

Poziia pasiv pacientul nu poate si schimbe singur poziia, ia pierdut fora fizic, are nevoie de
ajutorul altei persoane; bolnavi gravi, adinamici

Poziia forat pacientul are o postur inadecvat; poziia poate fi:

determinat de afeciunea de baz n tetanos(opistotonusbolnavul se gaseste in hiperextensie


avand forma unui arc cu concavitate dorsal,corpul sprijinit pe ceafa si calcaie) ;meningit(cocos de

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 57/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
pusca capul in hiperextensie,membrele iferioare flectate,atat in articulatia coxofemurala,cat sic
ea a genunchiului);pleurostotonusbolnavul descrie un arc cu concavitate lateral.

ca o reacie de aprare a organismului(bolnavul cauta sasi menajeze dureare) n crizele de


dureroase de ulcer sau duodenitabolnavul sta in decubit ventral sau in decubit lateral stang;pozitie
ghemuita,bolnavul exercitand si o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase in ulcerul gastric
penetrant.

ca o msur profilactic n prevenirea unor complicaii (prevenirea emboliei n cazul


tromboflebitei)ca msur terapeutic (folosirea aparatelor de extensie condiie esenial a
tratamentului)

Asistentele trebuie s cunoasc poziiile pe care le iau pacienii n pat, poziia n care acetia trebuie adui cu
ocazia unor ngrijiri i examinri speciale i manoperele prin care se asigur schimbrile de poziie.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 58/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

Poziia Cum se realizeaz Afeciunile/situaiile care Observaii


o impun
Decubit dorsal Culcat pe spate cu faa n dup puncie lombar Previne contractura muchilor abdominali
sus
unele afeciuni ale coloanei Este mai confortabil cu genunchii ndoii
fr pern vertebrale (suprafa tare) pozitia Fowler
Poziia Fowler
cu o pern subire anemii posthemoragice meninut timp ndelungat=dureri lombare :
se introduce un sul subire la nivelul coloanei
cu 2 perne (poziie unele afeciuni cerebrale lombare
obinuit i comod)
pacieni slbii Zone explorate: capul, gtul, toracele
anterior, plmnii, snii, inima, abdomenul,
adinamici extremitile, zonele de palpare a pulsului.

operai
Semieznd culcat pe spate afeciuni cardiace i Meninerea ndelungat necesit msuri de
pulmonare prevenire a escarelor (colaci de cauciuc sub
toracele formeaz cu linia regiunea fesier) i a altor complicaii.
orizontal un unghi de 30 perioada de convalescen
45 Este interzis pacienilor cu
unele categorii de operaii
Se realizeaz:
tulburri de deglutiie
vrstnici
cu un numar mai mare de
comatoilor
perne primul ajutor dat
pacienilor cu afeciuni
cu rezemtor mobil cardiorespiratorii

cu somier articulat

Ca pacientul s nu alunece,
se aeaz sub regiunea
poplitee o pern ndoit
sau un sul din ptur
nvelit ntrun cearaf
rsucit la extremiti i
introdus sub saltea . Sub
tlpi se pune un sprijinitor.
eznd n pat: n stare grav n vederea examinrii pacientului, poziia
eznd realizeaz expansiunea complet a
trunchiul formeaz cu dispneici, n caz de plmnilor i permite o mai bun examinare
membrele inferioare un pneumonii ntinse a prii superioare a corpului.
unghi drept
insuficien cardiac Pacienii slbii d.p.d.v.fizicsar putea s nu
pacientul are coapsele poat sta n aceast poziie ; ei vor fi aezai
flectate pe bazin i n perioada acceselor de n decubit dorsal cu extremitatea cefalic a
gambele sunt n semiflexie astm bronic somierei ridicat.
pe coapse
vrstnici Pacienii cu insuficien cardiac n cursul
genunchii sunt astfel acceselor de dispnee nocturn, se aeaz de
ridicai dup anumite intervenii mai multe ori la marginea patului cu
chirurgicale (glanda tiroid) picioarele atrnate; sub tlpi se aeaz un
Poziia se realizeaz: taburet.

prin ridicarea prii Zone explorate: capul, gtul, spatele,


cefalice a somierei toracele posterior, plmnii, snii, axila,
articulate (cu ajutorul inima, extremitile superioare.
manivelei)

cu sprijinitorul de perne

sau se vor pune 45 perne


aezate n trepte ; capul se
va sprijini cu o pern mic

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 59/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
sub braele pacientului se
poate aeza cte o pern ;
pentru a mpiedica
alunecarea se aeaz sub
regiunea poplitee o pern
ndoit sau un sul din
ptur nvelit ntrun
cearaf rsucit la
extremiti i introdus sub
saltea . Sub tlpi se pune
un sprijinitor.

n fotoliu: este aezat


confortabil, bine mbrcat
i acoperit cu ptur
Decubit lateral Poate fi drept sau stang n pleurezii ntre genunchi i maleole se introduc inele
de vat
culcat pe o parte meningite
sub trohanterul mare, un colac de cauciuc
capul sprijinit pe o singur dup intervenii mbrcat
pern intratoracice
vrstnicii, adinamicii vor fi
membrele inferioare dup intervenii renale
ntori la intervale regulate de 1
flectate uor
2ore pentru prevenirea
n cazul drenajului cavitii
complicaiilor
sau membrul inferior ce pleurale
este n contact cu
dac pacientul are un membru
suprafaa patului ntins, iar Se mai impune:
inferior
cellat ndoit
n cursul
spatele sprijinit cu o
efecturii
pern sau un sul sau cu paralizat
toaletei
rezemtoare speciale
fracturat
schimbrii
lenjeriei
dureros

administrrii
operat
clismelor i
supozitoarelor
acesta va fi meninut n cursul manoperei de
ntoarcere de ctre asistent i aezat pe un
msurrii suport pregtit n prealabil.
temperaturii pe
cale rectal Zonele ce pot fi explorate : inima (decubit
lateral stg) ; poziia este ideal, pentru. a
pentru puncia auzi murmurul cu sonor redus.
lombar

n cursul
sondajului
duodenal

drenajului
postural

pt.a mpiedica
apariia
escarelor

Poziie (decliv) Decubit dorsa, eventual pe masa de operaie n


Trendelenburg lateral, cu capul mai jos cazul sincopelor din cursul
dect restul corpului anesteziei generale
favorizeaz o bun circulaie

pentru centrii vitali
Se realizeaz prin: n anemii acute

n decubit lateral se aeaz


ridicarea etremitii pentru autotransfuzii
atunci cnd este pericol de
distale a patului
aspirare a secreiilor
pentru oprirea
diferena ntre cele 2 hemoragiilor membrelor
extremiti ale patului inf.i organelor genitale
poate varia de la 10 la feminine dup intervenii
60cm ginecologice

sub capul pacientului se dup rahianestezie


poate pune o pern subire

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 60/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
pentru a favoriza drenajul
se protejeaz capul secreiilor din cile
pacientului cu o pern respiratorii superioare
aezat vertical la
cptiul patului

pentru evitarea alunecrii


de pe masa de operaie,
pacientul este fixat n
chingi sau rezemtoare
speciale de umr

Poziie procliv oblic cu capul mai sus pentru extensia coloanei


(Trendelenburg cervicale (tratament
inversat) ortopedic)
Decubit ventral culcat pe abdomen n paralizia unor grupuri este poziia de noapte pentru sugari i copii
musculare; hemiplegie mici
capul ntro parte pe o
pern subire n escare extinse nu este posibil fr pern pt.anumite boli
cardiace i pulmonare
membrele superioare drenarea unor colecii
aezate la stga i la purulente
dr.capului
incontieni
cu faa palmar pe
suprafaa patului

cu degetele n extensie

Sub glezne:

o pern cilindric

Sub torace i abdomen se


pot aeza perne subiri,
moi
Poziie ginecologic decubit dorsal pe ntruexamene Examinarea se face dup golirea vezicii
ginecologice i obstetricale urinare i a rectului
cu genunchii ndoii
faciliteaz poziie jenant i inconfortabil
coapsele introducerea speculului
ndeprtate vaginalvalvelor nu se prelungete prea mult examinarea

Se poate realiza: pentru examinri


rectale (rectoscopie, tueu
n pat rectal)

pe masa de
examinare

pe masa ginecologic
care are sprijinitor pentru
membrele inferioare, iar
sub placa de ezut are o
tvi mobil
Poziia pacientul aezat pe pentru explorarea zonei este o poziie jenant, inconfortabil
genupectoral genunchi, acetia fiind rectale
uor ndeprtai

aplecat nainte

pieptul atinge planul
orizontal (masa de
examinat)

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 61/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

vSchimbrile de poziie ale bolnavului

Pot fi : active (le execut pacientul singur) i pasive (pacientul necesit ajutor).
Schimbrile pasive se efectueaz la pacieni : adinamici, imobilizai, incontieni, paralizai,
cu aparate gipsate etc.

Principii de respectat:

sunt necesare 12 asistente

asistenta trebuie s adopte o poziie potrivit pentru a putea ridica pacientul cu mai
mult uurin i cu un efort fizic mai mic

prinderea pacientului se face precis i sigur cu toat mna , aeznd palma pe


suprafaa corpului pacientului astfel incat suprafaa de contact s fie ct mai mare

aezarea asistentei ct mai aproape de pat (de pacient)cu picioarele deprtate pt.a
avea o baz de susinere ct mai mare genunchii flectai, coloana vertebral uor
aplecat (aceasta pozitie asigur protejarea col.vertebrale a asistentei prin
diminuarea compresiunii asupra discurilor intravertebrale i asupra corpului
vertebrei, permind asistentei s utilizeze fora coapsei i a gambei, impulsionnd
toat energia ei spre picioare; prin flectarea genunchilor, automat centrul de
greutate coboar, asa ncat poziia este mult mai convenabil pt.a efectua mai uor
un efort cu membrele sup.i inf.).

Miscari pasive mai frecvente

ntoarcerea bolnavului din decubit dorsal n decubit lateral i napoi

aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului

readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe pern

ntoarcerea bolnavului din decubit dorsal n decubit lateral i napoi

Asistenta se aeaz la marginea patului spre care va fi ntors bolnavul:

ndoaie braul bolnavului din partea opus peste toracele acestuia,apoi aseaza membrul
inferior din partea opusa peste celalalt

asistenta se aeaz cu faa n dreptul toracelui bolnavului avnd piciorul dinspre cptiul
patului aezat mai naintea celuilalt

i flecteaz uor genunchii, se apleac i prinde cu mna umrul din partea opus, iar cu
cealalt mn prinde oldul bolnavului

asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai n fa nspre
membrul aflat mai n spate i ntoarce bolnavul spre ea

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 62/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

in timpul acestei micri asistenta i flecteaz bine genunchii.

Readucerea n decubit dorsal se face de ctre 2 asistente:

ambele asistentese aeaz de aceeai parte a patului n spatele pacientului

asistenta aezat la capul pacientului prinde pacientul sub axil, cea mai apropiat de
suprafaa patului i ii sprijin capul pe antebra

cealalt asistenta introduce o mn sub bazinul pacientului

cu minile rmase libere ele ntorc pacientul

Aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului

Exist 3metode:

1) Asistenta se aeaz la marginea patului cu faa spre pacient:

plaseaz piciorul care se afl lng pat mai n urma celuilalt

braul dinspre pat al asistentei rmne liber pn n momentul ridicrii pacientului

cellalt bra, l trece peste umrul pacientului i plaseaz mna (palma) ntre
omoplaii acestuia

pentru a ridica pacientul ,asistenta i basculeaz greutatea corpului dinspre piciorul


aflat n fa spre piciorul plasat mai n spate, flectnd genunchii n acelai timp

cu braul liber i fixeaz ca punct de sprijin marginea patului.

Astfel centrul de greutate al asistenta contrabalanseaz greutatea pacientului.

2) Aistenta se aeaz la marginea patului:

cu mna dinspre extremitatea distal a patului prinde regiunea axilar a pacientului,


iar cu cealalt mn l mbrieaz din spate, sprijinindui capul pe antebra

dac starea pacientului i permite se poate sprijini de braul asistentei sau de gtul
acesteia, mbrindo

3)pacient n stare grav

asistentele se aeaz de o parte i de alta a patului

ele ncrucieaz antebraele n regiunea dorsal a pacientului, aeznd palmele pe


omoplaii pacientului

cu cealalt mn prind pacientul sub axil

la comanda uneia dintre ele ridic pacientul n poziie eznd, cu o singur micare.

Ridicarea pacientului pe pern

se execut de ctre 2 persoane aezate de o parte i de alta a patului, cu faa uor


ntoars spre capul patului:

i lrgesc baza de susinere prin deprtarea picioarelor i plasarea acestora unul n


faa celuilalt (cel dinspre extremitatea distal a patului fiind plasat mai n spate)

braele pacientului flectate pe abdomen

introduc mna dinspre capul patului sub omoplaii pacientului cu palma n sus

cealalt mn o introduc sub regiunea fesier a pacientului, unde minile celor dou
persoane se unesc

i flecteaz genunchii

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 63/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

la comanda uneia dintre ele se ridic pacientul, folosind forta memrelor inferioare
prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul

pentru a uura efortul de ridicare cele 2persoane se pot sprijini cap n cap

readucerea pacientului pe pern se poate face i de ctre o singur persoana dac


pacientul poate s se ajute flectndui genunchii i mpingnd cu picioarele
sprijinite pe suprafaa patului

pentru uurarea micrii pacientului este important balansarea corpului


asistentei de pe un picior spre cellalt n direcia mobilizrii pacientului
(transfernd greutatea prin mpingere)

explicm ntotdeauna pacientului clar ce se face cu el i ce colaborare


ateptm de la el

urmrim atent pacientul n tot timpul manoperei, asigurndune c se


afl n poziie confortabil

vMobilizarea bolnavului
Scop

micarea pacientului pentru a preveni complicaiile ce pot aprea din cauza imobilizrii

rectigarea independenei

Obiective

normalizarea tonusului muscular

meninerea mobilitii articulare

asigurarea strii de bine i de independen a pacientului

stimularea metabolismului

favorizarea eliminrilor de urin i fecale

stimularea circulaiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor,


contracturilor.

Principii de respectat

Mobilizarea se face n funcie de:

natura bolii

starea general

tipul de reactivitate a pacientului

perioada de exerciii pasive i active pentru refacerea condiiei musculare i


anvergura de micare trebuie nceput ncet, mrinduse treptat, n funcie de
rspunsul fiziologic al pacientului (creterea frecvenei pulsului, semne de slbiciune

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 64/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
muscular, diaforez)

exerciiile se fac nainte de mese

pacientul trebuie nvat s intercaleze exercitiile de micare cu exercitii de


repiratie

momentul n care se ncep mobilizarea i scularea din pat, precum i ritmul vor fi
hotrte de medic

Pregatirea materialelor

n funcie de tipul de micare impus se pregtesc

halat ,

papuci,

fotoliu,

crje.

Pregatirea pacientului

se informeaza pacientul despre procedeu, scop etc

se msoara pulsul, TA, se observ starea pacientului, expresia feei (coloraia tegumentelor,
respiraia).

se poate determina gradul de flexie a articulaiei cu goniometrul.

Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare

mobilizarea bolnavului se face progresiv,crescand treptat gama de miscari;se incepe cu:

micarea capului,

degetelor, articulatiilor(mainii,gleznei

micarea i schimbarea de poziie a membrelor superioare i inferioare,miscari de flexie si


extensie,pacientul pstrnd poziia de decubit.

Tipuri de miscari

abductiemiscari de indepartare fata de axul median al corpului

adductiemiscare de apropiere fata de axul median al corpului

flexie/extensiemiscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate

rotatiemiscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza

pronatiemiscarea de rotatie a mainii,prin care palma priveste in jos;la picior marginea


externa a plantei ridicata

supinatiemiscare de rotatie a mainii prin care palma priveste in sus;la piciormarginea interna
ridicata

crcumductiemiscare complexa care totalizeaza flexia,extensia,abductia si le asociaza cu


rotatia

Urmeaz :

aezarea n pozitie eznd, n mod pasiv la nceput

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 65/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
aezarea n pozitie eznd n mod activ, de mai multe ori /zi crescnduse numarul de
minute

aezarea n poziie eznd la marginea patului, fotoliu n mod pasiv, apoi activ

aezarea pacientului n poziie ortostatic i primii pai

1.Mobilizarea bolnavului n poziie eznd la marginea patului

asistenta se aeaz la marginea patului cu picioarele deprtate i cu genunchii flectai

introduce o mn la spatele pacientului sub omoplat, iar cealalt mn sub regiunea poplitee

bolnavul se poate ajuta, fie sprijininduse de marginea patului, fie mbrind gtul
asistentei

odat cu ridicarea pacientului n poziie eznd, asistenta va roti picioarele bolnavului ntrun
unghi de 90 urmrind poziia coloanei acestuia

2. n cazul pacienilor care nu se pot sprijini sau prinde cu minile:

asistenta aeaz braele pacientului peste abdomen

membrul inferior dinspre asistent l trece peste cellalt din partea opus

asistenta aeaz o mn sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalt sub
genunchii acestuia

ridic pacientul n poziie eznd, rotindui n acelai timp picioarele ntrun unghi
de 90 urmrind poziia coloanei vertebrale a acestuia

bolnavul nu trebuie meninut mult timp n aceast poziie; prima aezare pe


marginea patului s fie numai cteva minute

dac el devine palid sau cianotic sau se plnge c are ameeli va fi imediat aezat
napoi n pat, controlnduise pulsul

durata ederii la marginea patului n ziua urmtoare se poate prelungi cu cteva


minute.

Aezarea n fotoliu

asistenta aeaz fotoliul cu marginea lateral lipit de marginea patului

pune un pled pe fotoliu

mbrac pacientul cu halat i ciorapi

aduce pacientul n poziie eznd la marginea patului

se aeaz n faa pacientului i introduce minile sub axilele acestuia

pacientul se sprijin cu minile pe braele sau umerii asistentei

asistenta ridic pacientul n picioare i, ntorcndul cu spatele ctre fotoliu, l


aeaz ncet n fotoliu

l acoper cu pledul

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 66/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

sub picioare se poate aeza un scunel

Cnd aezarea n fotoliu se face de ctre 2 asistente, acestea se aeaz de o parte i de alta a
pacientului care st n poziie eznd la marginea patului, introduc mna de lng pacient sub
axila acestuia il ridic n picioare, apoi, rotindul l aeaz n fotoliu il acoper

Ridicarea n poziie ortostatic

1. Dup ce pacientul este aezat n poziie eznd, pe marginea patului, asistenta de lng
pacient st cu spatele la pat, sprijin pacientul de sub ambele axile il ridic.

Se poate menine , la prima ridicare , cteva minute.

2. Asistenta se aeaz n faa pacientuluicare st n poziie eznd la marginea patului

fixeaz cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu minile l ine de sub axile

pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gtul acesteia

prin mpingere n genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboar, crescnd


astfel fora de ridicare a pacientului

vTransportul bolnavului
Printrun transport efectuat n condiii bune, cu mult menajament i atenie fa de pacient,
innd cont de afeciunea de care sufer acesta, se evit agravarea durerilor i apariia altor
complicaii, cum ar fi: nrutirea strii, producerea unui oc traumatic, transformarea unei
fracturi nchise ntruna deschis, provocarea de hemoragii etc.

Transportul poate fi necesar n urmtoarele situaii:

evacuarea traumatizailor de la locul accidentului

transportul de la un spital la altul, de la domiciliu la spital sau la domiciliu dup externare etc.

transportul de la o secie la alta; la servicii de diagnostic i tratament; la sala de operaii i de


la sala de operaii; dintrun salon n altul; dintrun pat n altul etc.

Categorii de pacieni care trebuie transportai

accidentaii, n stare de oc, cu leziuni ale membrelor inferioare

incontieni, somnoleni, obnubilai

astenici, adinamici, cu tulburri de echilibru

febrili, operai

cu insuficien cardiopulmonar grav

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 67/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

psihici

Mijloacele de transport

n funcie de gravitatea afeciunii, de scopul transportului, de distan, transportul se face cu:

brancarda (targa)

crucior

fotoliu i pat rulant

cu mijloace improvizate n caz de urgen

cu vehicule speciale: autosalvri, avioane sanitare (aviasan)

Transportul cu targa

Pregtirea trgii

targa se acoper cu o ptur icu un cearaf; la nevoie se acoper cu muama ialez; pern
subire

Pregtirea pacientului

se informeaz att pacientul ct i aparintorii asupra scopului transportului i locului unde va


fi transportat

se explic procedeul aezrii pe targ i eventual se instruiete pacientul cum poate colabora

n cazul n care pacientul are instalat o perluzie, sonda, dren etc. se vor lua msuri de
siguran: sprijinirea eventual pe un suport a aparatului de perfuzie; fixarea sau pensarea
sondelor etc. n funcie de durata i condiiile de transport

Nu se penseaz drenul toracic la pacienii ventilai

n caz de vrsturi tvi renal

se pregtete documentaia pacientului

Aezarea pacientului pe targ

pacientul va fi aezat cu privirea n direcia mersului (trebuie s vad unde merge)

la urcatul scrilor, brancardierul din urm va ridica targa pn la nivelul orizontal; dac panta
este prea accentuat, se poate duce pacientul, la urcu, cu capul nainte.

cnd pacientul trebuie supravegheat tot tim pul, este mai bine ca acesta s fie dus cu capul
nainte, pentru ca, stnd fa n fa cu brancardierul, s poat fi supravegheat.

Execuia:

targa este inut la cele dou extremiti de ctre doi bran


cardieri, doar de cte un singur
mner astfel nct targa s atrne dea lungul marginii patului

aezarea pacientului pe targ necesit trei persoane: acestea se vor aeza dea lungul patului
de partea trgii atrnate

i introduc minile, cu palma i degetele ntinse, sub pacient

prima: susine capul i toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebra

a doua: sprijin pacientul n regiunea lombar i sub ezut

a treia: susine membrele inferioare

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 68/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
prima persoan comand micrile:

ridic deodat pacientul

dup ce acesta a fost ridicat, face un pas napoi

brancardierii ridic i cealalt margine a trgii, aducndo n poziie orizontal sub pacient

se aaz pacientul pe targ, se acoper

descrcarea se face dup aceeai metod, dar cu micrile inverse.

Poziiile pacientului pe targ n funcie de afeciune

n decubit dorsal:

pacienii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectai

accidentaii constieni, suspeci de fractur a coloanei verte


brale sau a bazinului: se asigur
suprafaa rigid

leziuni ale membrelor inferioare: sub membrul lezat, se aaz o pern

leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aaz peste toracele pacientului;
eventual se fixeaz cu o earf

accidentaii n stare de oc cu hemoragie: cu membrele inferioare ridicate

n poziie eznd

pacienii cu traumatisme craniene, constieni i fr semne de oc: meninui cu ajutorul


pernelor

leziuni ale gtului: capul va fi flectat, astfel incat regiunea mentoniera s ating toracele

n poziie semieznd:

accidentaii toracopulmonar

pacienii cu insuficien cardiorespiratorie

accidentaii cu leziuni abdominale (poziia Fowler), cu genunchii flectai

n decubit lateral

pacienii n stare de com

n decubit ventral:

pacienii cu leziuni ale feei (craniofaciale): sub fruntea lor se aaz un sul improvizat din
cearafuri, sau antebraul flectat al traumatizatului

cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere

n decubit semiventral

pacienii incontieni, iar n caz de tulburri de deglutiie sau hipersecreie salivar, n poziie
Trendelenburg, pentru a preveni acumularea i aspirarea secreiilor

n poziia Trendelenburg, cu nclinare maxim de 1015:

accidentaii n stare de oc

in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de snge n organele vitale

n poziie Trendelenburg inversat, cu nclinare de maximum 1015:

accidentaii cu fracturi ale bazei craniulu

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 69/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.
Bolnavii psihici agitai se calmeaz medicamentos i se transport imobilizai.

n leziuni ale coloanei vertebrale, pacienii vor fi transportai pe o suprafa dur; se


recomand ca pacienii s fie transportai n poziia n care au fost gsii

n cazuri cu totul excepionale, cnd este imposibil s se asigure o targ tare, chiar
improvizat (u, scndur lat), transportul este admis pe patur, culcat cu faa n
jos, cu excepia celor suspeci de fractur a coloanei cervicale.

TRANSPORTUL CU CRUCIORUL

Crucioarele utilizate pentru transportul pacientului au n general nlimea meselor de


operaie, pentru a se putea transporta uor pacientul de pe crucior pe mas i invers.

Aezarea pe crucior

cruciorul se aaz cu partea cefalic perpendicular pe captul distal al patului (la picioarele
patului)

roile cruciorului trebuie blocate

Pentru ridicarea pacientului, este nevoie de trei persoane care execut tehnica n urmtorii
timpi:

cele trei persoane se aaz lng marginea patului; fiecare i plaseaz piciorul dinspre targ
mai n fa

toate trei i flecteaz genunchii introducnd braele sub pacient:

prima, sub ceaf i umeri

a doua, sub regiunea lombar i ezut

a treia, sub coapse i gambe

apoi, cele trei persoane ntorc pacientul nspre ele, l apropie ct mai mult ca sl poat strange

i ndreapt corpul, fcnd un pas napoi (cu piciorul aflat n fa) i se ndreapt spre targ

lng crucior i flexeaz uor genunchii i aaz pacien


tul pe crucior, ntind braele ca
pacientul s fie aezat n decubit dorsal

cele trei persoane i retrag braele

Ridicnd pacientul, persoanele trebuie sal in strns ctre ele i si foloseasc


ct mai mult fora membrelor inferioare pentru ai proteja propria lor coloan
vertebral.

\Transportul cu patul rulant este forma ideal de transport; la cele patru picioare,
paturile sunt prevzute cu roi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roi, oricare
pat poate deveni astfel rulant.

Prin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie transpus mereu din
pat n crucior, de aici pe masa de operaie sau la alte examinri, ci va fi
transportat direct cu patul.

Patul cu dispozitiv rulant ateapt pacientul chiar la serviciul de primire. Aceast


metod nu poate fi aplicat la toate spitalele, cci ea necesit o dimensionare
corespunztoare a coridoarelor, uilor, s nu existe praguri, iar deplasarea ntre
etaje s se poat face cu ascensorul.

TRANSPORTUL N AFARA SPITALULUI

Pregtirea pacientului

pacientul va fi pregtit din timp pentru transport

i se comunic mijlocul de transport

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 70/71
23/9/2015 CursuriAMG:Tehnicidenursingsiinvestigatii.

va fi mbrcat n mod corespunztor anotimpului, duratei drumului i mijloacelor de


transport

i se ofer bazinetul i urinarul n vederea evacurii scaunului i urinei

i se asigur maximum de confort, poziia pacientului va fi ct mai comod

pacientul transportat la alte servicii sau instituii sanitare va fi nsoit de asistent,


cu documentaia necesar

asistenta trebuie s fie nzestrat cu tot ceea ce iar trebui pe drum n acordarea
primului ajutor. Ea supravegheaz pacientul ndeaproape, pe tot timpul transportului

predarea pacientului se face de ctre asistent la medicul de gard al instituiei


unde a fost transportat

pentru linitea pacientului, este bine ca ea s rmn lng pacient pn va fi


amplasat n patul lui.

Mijlocul de transport va fi dezinfectat dup transportul pacienilor infecioi.

1 comment:
Labels: Tehnici de nursing si investigatii.

Home Older Posts

Subscribe to: Posts (Atom)

Cursuri AMG. Travel template. Powered by Blogger.

http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si%20investigatii. 71/71