ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

BOLNAVEI CU ENDOMETRIOZĂ
 

CUPRINS: Pagina
Motivaţia lucrării
Istoricul Endometriozei
CAPITOLUL 1 – Endometrioza - prezentare generală
1.1. Anatomia si fiziologia organelor genitale interne ale femeii
1.1.1. Organele genitale
1.1.2. Tubele uterine
1.1.3. Uterul
1.2. Endometrioza, prezentare generală
1.2.1. Definitie
1.2.2. Etiologie
1.2.3. Patogenie
1.2.4. Diagnostic clinic - simptomatologie
1.2.5. Diagnostic paraclinic - investigaţii
1.2.6. Diagnostic diferenţial
1.2.7. Evoluţie - prognostic
1.2.8. Tratament
1.2.8.1. Tratament igieno-dietetic
1.2.8.2. Tratament medical
1.2.8.3. Tratament chirurgical
CAPITOLUL 2 – Endometrioza – îngrijiri generale
2.1. Internarea pacientei în spital
2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare
2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacientelor internate
2.3.1. Pregătirea patului şi accesoriile lui
2.3.2. Schimbarea lenjeriei de pat
2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientei
2.3.4. Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientei imobilizate
2.3.5. Observarea poziţiei pacientei
2.3.6. Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientei
2.3.7. Captarea eliminărilor
2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
2.5. Alimentaţia bolnavei
2.6. Administrarea medicaţiei şi hidratarea organismului
2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice (biopsii)
2.8. Pregătirea pacientei şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune
2.9. Pregătirea pre-operatorie şi îngrijirile post-operatorii
2.10. Educaţie pentru sănătate – profilaxia endometriozei
2.11. Externarea pacientei
CAPITOLUL 3 – Îngrijiri specifice – prezentarea unor cazuri concrete de endometrioză
3.1. Cazul 1
3.2. Cazul 2
3.3. Cazul 3
CAPITOLUL 4 – Concluzii
4.1. Statistică
4.2. Evaluare finală
4.3. Concluzii generale
BIBLIOGRAFIE

 
 
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
BOLNAVEI CU ENDOMETRIOZĂ

Motivaţia lucrării

  motto:
 
“Nimic nu este  mai înselător decât un diagnostic de sarcină extrauterină”    Sheldon
MOTIVAŢIA LUCRĂRIIAm ales să efectuez această lucrare deoarece am observat
numărul mare de sarciniextrauterine la femei de vârstă fertilă şi am fost
impresionată de dorinţa lor de a avea uncopil.Am ajutat şi eu, prin mica mea
contribuţie la îngrijire, tratament şi educaţie sanitară.Prin studierea acestor cazuri am
ajuns la o înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şia modului în care se pot iniţia
şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate perespect între membrii
echipei de îngrijire şi cel îngrijit.
Pagina 3 din 86

Istoricul Endometriozei
Endometrioza este o boală nou apărută în cunoştinţele medicale. Având în vedere
că Endometrioza este o boala internă, nu este surprinzător faptul că la început,
simptomele acesteia au fost greu înţelese. În majoritatea cazurilor, medicii nu au avut
posibilitatea să se uite în interiorul corpului. Autopsiile şi disecţiile anatomice au fost
efectuate în Egiptul antic şi în sudul Italiei, î.H., însă, din anul 150 d.H. până după Evul
mediu, disecţiile umane a fost interzise din motive etice si religioase.
In jurul anului 1690, medicul German, Daniel Schoen, în publicaţia „Disputatio
Inauguralis Medica de Ulceribus Ulceri”, a descris în mod clar ceea ce azi numim
„endometrioza”. În anul 1774, un medic scoţian a scris: "în stadiul cel mai grav, această
boală afectează negativ şi în totalitate, bunăstarea pacientei; întregul ei spirit este distrus
şi încă trăieşte cu frica de mai multe simptome, cum ar fi în dureri continue, pierderea
conştienţei şi convulsii." Într-adevăr, această descriere seamănă cu endometrioza!
De-a lungul secolului XVIII, femeile au fost considerate adesea ca având "isterie"
mai degrabă decât o condiţie ginecologica, care a provocat durere. Unii medici a încercat
pentru a combată această noţiune, argumentând că "isterie nu este un idiosincrasie..., este,
evident, un simptom major al acestei boli adânc înrădăcinate." Cât despre infertilitate,
pentru care a fost întotdeauna învinovăţită femeia, aceasta nu atribuită în mod specific
endometriozei. Recunoaşterea endometriozei ca boală de către profesia medicală s-a
îmbunătăţit după ce a fost descrisă în mod clar de Dr. Carl von Rokitansky în anul 1860.
Din anul 1925 a fost cunoscută ca "endometrioza", care combină "endometru" (garnitură
a uterului) cu "-ioza" (anormal). În acest caz tesutul endometrial a fost găsit într-un loc
anormal.
 Tratamentul chirurgical al endometriozei severe a debutat la în începutul anului
1900, când anestezia a avansat suficient încât operatie să fie relativ sigură. Terapiile
hormonale nu au fost disponibile până la mijlocul anului 1900. Prima terapie hormonală
utilizată, a constat în doze mari de estrogen. Efectele secundare au fost severe, iar ratele
de succes relativ scăzute.
Deşi acum avem multe tratamente medicale şi chirurgicale pentru endometrioza,
cunoştinţele noastre despre boala sunt încă în fază incipientă. Ştim cum arată, dar nu ştim
de ce este acolo. Ştim că la unele femei este mostenita, dar abia acum începem sa aflăm
ce gene sunt implicate.

CAPITOLUL 1 – Endometrioza - prezentare generală

1.1. Anatomia si fiziologia organelor genitale interne ale femeii

1.1.1. Organele genitale

1.1.2. Tubele uterine

1.1.3. Uterul

1.2. Endometrioza, prezentare generală

Poza: Endometrioza

Care sunt cauzele endometriozei?

Care sunt simptomele endometriozei?
Cum este diagnosticata endometrioza?
Endometrioza poate fi suspectata pe baza simptomelor de durere pelvina. Ocazional in
timpul unui examen rectovaginal, medicul poate simti noduli (implanturi endometriale) in spatele
uterului. Alteori nu se simt noduli dar examenul in sine provoaca durere neobisnuita.
Sigura modalitate de diagnosticare exacta a endometriozei este interventia chirurgicala, fie prin
deschiderea abdomenului cu incizie mare (laparomtomie) fie prin incizie mica (laproscopie).
Laparoscopia este cea mai folosita metoda de diagnosticare a endometriozei; procedura
chirurgicala minora, se poate face sub anestezie totala sau locala.
Aceasta procedura chirurgicala se face prin introducerea de dioxid de carbon in abdomen printr-o
mica incizie la nivelul ombilicului. Un instrument lung si subtire (laparoscop) este apoi inserat in
cavitatea abdominala in care se afla dioxidul de carbon. Cu ajutorul laparoscopului este
examinata cavitatea pelvina. Pe parcursul laparoscopiei, biopsiile se pot efectua pentru un
diagnostic sigur.

Care este tratamentul pentru endometrioza?

Endometrioza poate fi tratata cu ajutorul medicamentelor sau chirurgical. Obiectivele
tratamentului sunt amelioraraea durerii sau cresterea nivelului de fertilitate.
Tratamentul medical al endometriozei
Medicamentele antiinflamatoare sunt des folosite in tratarea endometriozei pentru a alunga
durerea pelvina. De asemenea in tratarea endometriozei se mai folosesc si contraceptivele orale
care se bazeaza pe intreruperea productiei normale de hormoni. Este important ca diagnosticul
de endometrioza sa fie pus in urma unei laparoscopii sau biopsii, iar tratamentul sa fie prescris de
un medic specialist (deoarece orice tratament are parti bune si unele mai putin bune) care va sti
cu siguranta ce fel de tratament se muleaza cel mai bine pe afectiunea si istoricul
dumneavoastra.
Tratamentul chirurgical al endometriozei
Tratamentul chirurgical poate fi adecvat atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut efect
sau cand simptomele endometriozei sunt severe. Chirurgia este utilizata mai mult pentru
anormalitatile anatomice produse de endometrioza (anormalitati ale organelor pelvine, obstructie
a intestinului sau a tractului urinar).
Tehnicile chirurgicale pentru endometrioza pot fi clasificate ca fiind conservatoare (uterul si
tesutul ovarian se pastreaza) sau definitive care implica histerectomia cu sau fara indepartarea
ovarelor.
Chirurgia conservatoare este de obicei realizata prin laparoscopie, insa in cazul in care tesutul
endometrial a invadat portiuni mai mari in abdomen, tehnica preferata este cea a laparotomiei.
In timp ce tratamentele chirurgicale pot fi foarte eficiente in indepartarea durerii, rata de recurenta
a endometriozei este de 40%. Cei mai multi doctori recomanda dupa interventia chirurgicala
administrarea medicamentelor pe cale orala pentru a ajuta la mentinerea ameliorarii simptomelor.

1.2.1. Definitie

Endometrioza este o afecţiune frecventă care se defineşte prin prezenţa unui ţesut asemănător

cu endometrul (ţesutul cu aspect de mucus care înveleşte în interior uterul) descoperit în afara
uterului, în principal în alte părţi ale cavităţii pelviene. Endometrioza se poate localiza în ovare,
pereţii uterului sau ligamentele acestuia, vagin, apendice, vulvă şi colul uterin. În situaţii rare,
leziuni au fost descoperite şi în vezică, intestine şi plămâni. Ţesutul localizat în exteriorul uterului
se comportă asemănător cu endometrul din interiorul acestuia, îngroşându-se şi dezintegrându-
se în fiecare perioadă de ovulaţie, creând zone hemoragice, inflamaţii şi iritaţii.  Boala poate să
fie dureroasă, să aducă neregularităţi în menstruaţie, dureri la contactul sexual şi alte disfuncţii
sexuale.
Endometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale (celulele care se desprind
de peretii uterului in fiecare luna la menstruatie) in afara uterului. Celulele endometriale se
implanteaza cel mai frecvent pe ovare, trompele uterine, pe suprafetele exterioare ale uterului
sau ale intestinelor si pe suprafata mucoasei din cavitatea pelvina.
Ele pot fi de asemenea intalnite in vagin, col uterin, vezica urinara. Rareori celulele endometriale
sunt intalnite in afara pelvisului (pe ficat, pe cicatrici vechi ale unor operatii). Desi celulele
endometriale migreaza in afara uterului, acestea sunt benigne (necanceroase).
Endometrioza afecteaza femeile care se afla intre perioada pubertatii si menopauza. In timp ce
cele mai multe cazuri sunt diagnosticate la femeile cu varsta in jurul valorii de 25-35 ani,
endometrioza a fost raportata si la fete in varsta de 11 ani. Acest diagnostic il intalnim si la
menopauza dar foarte rar.
1.2.2. Etiologie
Cauzele endometriozei constituie un subiect destul de controversat, resursele şi mijloacele
ştiinţelor medicale dovedindu-se încă insuficiente pentru elucidarea acestei probleme.
Există mai multe teorii, unele chiar contradictorii în privinţa cauzelor endometriozei. Unele
susţin că etiologia bolii poate fi de origine ereditară sau o cauză a sistemului imunitar deficitar.
Alte posibile cauze ale endometriozei sunt:
·         Fluxurile retrograde ale menstruaţiei. Dacă într-un ciclu menstrual, ovulul nu a fost
fecundat şi nidaţia nu a avut loc, endometrul se dezintegrază şi este eliminat odată cu sângerările
menstruale, urmând să reapară la următorul ciclu menstrual. În astfel de condiţii menstruaţia
poate avea fluxuri retrograde, o parte a sângelui menstrual, care poate conţine celule
endometriale, este reţinut în uter şi migrează către alte organe şi ţesuturi din zonă, iar rezultatul
este apariţia endometriozei.
·         Endometrioza se poate dezvolta din resturi de ţesuturi embrionare, din care se
formează trompele uterine şi uterul, sau din ţesutul ovarian.
·         Dereglările hormonale pot fi, de asemenea, cauza endometriozei. Acestea pot permite
ţesutului endometrial să migreze şi să se dezvolte în alte locaţii.
·         O altă posibilă cauză a endometriozei bazată pe teoria inducţiei este diferenţierea
celulelor care intră în alcătuirea peritoneului, care sunt activate de către substanţele eliberate de
ţesuturile endometriale ajunse la nivelul cavităţii peritoneale. 
·         Genele pot determina o predispoziţie pentru dezvoltarea endometriozei. Astfel că, dacă
ascendenţii persoanei afectate au avut înscrisă în istoria medicală această afecţiune,
atunci cauzele endometriozei pot fi de origine ereditară.
·         De asemnea, un sistem imunitar deficitar poate fi o altă cauză a endometriozei, însă
nu se ştie care este impactul acesteia asupra ţesutului endometrial.
Cauzele endometriozei sunt necunoscute. Una din teorii este ca tesutul endometrial este
depozitat in locatii neobisnuite prin intoarcerea fluxului menstrual in trompele uterine sau in
cavitatea abdominala in timpul menstruatiei.
O alta posibilitate este aceea ca zonele care captusesc organele pelvine poseda celule primitive
care sunt capabile sa creasca in alte forme de tesut – cum ar fi celulele endometriale.
Transferul de celule endometriale prin sistemul sanguin sau sistemul limfatic este cea mai
probabila explicatie a cazurilor rare de endometrioza care se dezvolta in creier.

1.2.3. Patogenie

1.2.4. Diagnostic clinic - simptomatologie

 
 
Endometrioza este o afecţiune cu incidenţa crescută în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între
25 şi 40 de ani şi este puternic asociată cu infertilitatea, o proporţie de peste 30% din femeile
care suferă de endometrioză acuză incapacitatea de a concepe copii.
 
Printre simptomele endometriozei se înscriu:
 
·         Dismenoreea (menstruaţia dureroasă), este una dintre simptomele endometriozei dacă
începe înainte de debutul ciclului menstrual şi persistă până după terminarea acestuia. Cauza
durerii este necunoscută, dar probabil este legată de schimbările în secreţii din ţesutul
endometrial ectopic, cu sângerarea aferentă.
·         Contactul sexual dureros (dispareunia), care poate apărea atunci când leziunile
endometriale apar în preajma ligamentelor uterine sau în vagin.
·         Discrete sângerări intermenstruale şi un volum redus de sânge menstrual, pot constitui
alte simptome ale endometriozei. În cazuri de implicare la extrem a ovarelor, pot să apară
perioade menstruale anormale.
·         Ocluzia intestinală şi apariţia sângelui în scaun şi în urină, care poate fi cauzată de leziuni
endometriale din afara cavităţii abdominale. 

Nu toate femeile care au endometrioza prezinta simptome. Totusi dintre cele care prezinta
simptome, acestea ar putea include dureri pelvine si infertilitate. Durerea pelvina apare de obicei
inainte de menstruatie sau pe parcursul ei, si scade dupa menstruatie. Unele femei pot resimti
dureri in timpul actului sexual sau crampe. De asemenea durerea mai poate aparea in timpul
tranzitului intestinal sau la urinare.
Intensitatea durerii se poate schimba de la o luna la alta si variaza foarte mult in randul femeilor.
Durerea pelvina depinde partial de locul in care celulele endometriale s-au implantat. Implantarile
mai profunde si in zonele ce au multi nervi pot provoca durere.
Endometrioza este unul dintre factorii infertilitatii. In timpul examinarilor laparoscopice pentru
infertilitate, parti ale tesutului endometrial pot fi gasite in afara cavitatii uterine. Desi nu se
cunoaste exact motivul scaderii infertilitatii, acesta ar putea fi datorat unor factori anatomici cat si
hormonali. Endometrioza poate afecta fertilitatea prin producerea de hormoni si alte substante
are au un efect negativ asupra ovulatiei, fecundatiei si nidarii celulei ou.
Printre alte simptome ale endometriozei se numara:
- dureri abdominale
- diaree/ constipatie
- dureri de spate
- sangerari menstruale neregulate
- prezenta sangelui in urina.
Simptome rare de endometrioza includ dureri in piept sau tuse insotita de sangerare
(endometrioza localizata la nivelul plamanilor) si durere de cap (endometrioza localizata la nivelul
creierului).

1.2.5. Diagnostic paraclinic - investigaţii

1.2.6. Diagnostic diferenţial

1.2.7. Evoluţie - prognostic

1.2.8. Tratament

1.2.8.1. Tratament igieno-dietetic

1.2.8.2. Tratament medical

1.2.8.3. Tratament chirurgical

CAPITOLUL 2 – Endometrioza – îngrijiri generale

2.1. Internarea pacientei în spital

2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare

2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacientelor internate

2.3.1. Pregătirea patului şi accesoriile lui

2.3.2. Schimbarea lenjeriei de pat

2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientei

2.3.4. Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientei imobilizate

2.3.5. Observarea poziţiei pacientei

2.3.6. Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientei

2.3.7. Captarea eliminărilor

2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

2.5. Alimentaţia bolnavei

2.6. Administrarea medicaţiei şi hidratarea organismului

2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice (biopsii)

2.8. Pregătirea pacientei şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune

2.9. Pregătirea pre-operatorie şi îngrijirile post-operatorii

2.10. Educaţie pentru sănătate – profilaxia endometriozei

2.11. Externarea pacientei

CAPITOLUL 3 – Îngrijiri specifice – prezentarea unor cazuri concrete de

endometrioză

3.1. Cazul 1

3.2. Cazul 2

3.3. Cazul 3
CAPITOLUL 4 – Concluzii

4.1. Statistică

4.2. Evaluare finală

4.3. Concluzii generale

BIBLIOGRAFIE