SUPORTUL

VITAL
DE BAZA
LA ADULT

RESUSCITAREA
(a readuce la viata)
Este un complex de masuri terapeutice cu
aplicare rapida, respectand o anumita
secventialitate, aplicat de catre persoane
special instruite, urmarind prin asigurarea
unei ventilatii si a unei perfuzii cerebrale si
miocardice adecvate restabilirea functiilor
vitale temporar suspendate.

PACIENT CRITIC

Este pacientul cu functiile vitale instabile

sau cu afectiuni care pot avea complicatii
ireversibile si care necesita interventie
medicala de urgenta sau ingrijiri intr-o sectie
de terapie intensiva generala sau specializata

SUPORTUL VITAL DE BAZA

(SVB)
Este efectuarea unor actiuni salvatoare de
viata unor persoane care au suferit o
accidentare sau imbolnavire acuta,de catre
persoane fara pregatire medicala, fara
utilizarea unor echipamente specifice
acestui scop.
Primul ajutor de baza se acorda de orice
persoana instruita in acest sens sau de
persoane fara instruire, la indicatiile
personalului din dispeceratele de urgenta

SUPORT VITAL AVANSAT

(SVA)
Este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata
unor persoane care au suferit o accidentare
sau imbolnavire acuta, de catre persoane CU
pregatire medicala, care dispun de
echipamente, aparatura si medicatie specifice
acestui scop, functionand sub forma de echipe
antrenate , intr-un cadru institutionalizat.

LANTUL SUPRAVIETUIRII
Aciunile care pot lega victima unui stop cardiac
subit de supravieuire sunt denumite
Lanul supravieuirii

ACCES
rapid 112

SVB
rapid

DEA
rapida

SVA
rapid

 Dup FV, RCP impreun cu defibrilarea in 3-5

minute de la colaps, pot determina rate de

supravieuire de pan la 49-75%
Fiecare minut de intarziere a defibrilrii

reduce ansele de supravieuire la

externare cu 10-12%.

PROTOCOLUL SVB
1. Se asigur securitatea salvatorului i a victimei(si a

oricarui martor)
2. Se verifica starea de contient a victimei: micai
cu blandee umerii victimei i intrebai cu voce tare:
Suntei bine?
3A . Dac victima rspunde verbal sau prin micare:

se las n poziia n care a fost gsit (cu condiia

s fie n siguran), este evaluat starea victimei i,
dac este necesar, se caut ajutor;

se trimite o persoan dup ajutor sau, dac

salvatorul e singur, las victima i se duce chiar el dup
ajutor ;

se reevalueaz periodic.

VERIFICATI STAREA DE
CONSTIENTA A VICTIMEI

3B. Dac victima nu rspunde:

salvatorul trebuie s strige dup

ajutor;
dac poziia victimei nu permite o
evaluare complet,atunci victima va fi
aezat n decubit dorsal;

A - DESCHIDEREA CAILOR
AERIENE

se deschid cile aeriene prin:

1-HIPEREXTENSIA CAPULUI : plasnd o mn

pe frunte i, cu blndee, se mpinge capul spre

spate, pstrnd policele i indexul libere pentru
eventuala pensare a nasului (dac va fi necesar
ventilarea);
2-RIDICAREA MANDIBULEI :cu vrfurile
degetelor sub menton se ridic brbia victimei
pentru a deschide cile aeriene.
Se va evita extensia capului dac exist
suspiciunea de traumatism de coloan cervical.
Se deschide cavitatea bucala prin SUBLUXATIA
MANDIBULEI

HIPEREXTENSIA CAPULUI SI
RIDICAREA BARBIEI

B. VERIFICAREA RESPIRATIEI
4. Meninnd cile aeriene deschise, salvatorul va

ncerca s stabileasc, timp de maxim 10

secunde, dac victima respir normal (se exclud
micrile ventilatorii ineficiente, "gasp"-urile):
Privind micrile peretelui toracic anterior;
Ascultnd, la gura victimei, zgomotele

respiratorii;
Simind fluxul de aer pe obraz.

PRIVITI, ASCULTATI, SIMTITI

 5A. Dac victima respir normal:

se aseaza n poziie de siguran (PLS)
salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor

sau va apela 112 pentru chemarea ambulantei;

se reevalueaz permanent respiraia victimei.

POZITIA LATERALA DE
SIGURANTA

 5B. Dac victima nu respir, sau prezint micri

respiratorii/ ineficiente, sau "gasp "-uri ocazionale:

salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, s
gseasc si s aduc un DEA dac acesta
este disponibil; sau, dac este singur va folosi
telefonul mobil pentru alertarea serviciilor de
urgent salvatorul va prasi victima numai dac
nu are alt alternativ.
se poziioneaz victima n decubit dorsal;

Se incep compresiile toracice dup cum urmeaz:

Se ingenuncheaz lang victim;
Salvatorul plaseaz podul unei palme pe centrul toracelui
victimei ( jumtatea inferioar a sternului )
Podul palmei celeilalte maini se plaseaz peste cea
aflat pe torace
Se intreptrund degetele mainilor evitandu-se compresia
pe coastele victimei.
Nu se indoiesc coatele.
Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior
sau la nivelui apendicelui xifoid (partea inferioara a
sternului).

APLICATI PODUL PALMEI PE

CENTRUL TORACELUI VICTIMEI

PLASATI PODUL CELEILALTE

PALME PESTE PRIMA

INCRUCISATI DEGETELE MAINILOR

 Salvatorul se va pozitiona vertical deasupra

toracelui victimei.
Va efectua comprimarea sternului cu cel putin
5 cm (fr a depsi ins 6 cm)
Dup fiecare compresie indeprtati presiunea
exercitat pe torace fr a pierde contactul intre
maini, sau intre palm si stern;
Repetati compresiile cu o frecvent de
minim 100 pe min (fr a depsi 120 pe min)
Compresiile si decompresiile trebuie s fie egle
ca intervale de timp.

COMPRESATI TORACELE
( minim 5 maxim 6 cm)

 6 a.- Combinarea compresiilor toracice cu

ventilatiile:
Dup 30 de compresii se deschide calea aerian
folosind hiperextensia capului si ridicarea
mandibulei.
Se penseaz prtile moi ale nasului folosind
policele si indexul mainii de pe frunte.
Se deschide cavitatea bucal a victimei
mentinand ins brbia ridicat.
Salvatorul inspir normal si pune buzele in jurul
gurii victimei asigurand o bun etanseitate.

Deschideti caile aeriene, pensati narile

APLICATI 2 VENTILATII EFICIENTE

 Salvatorul expir constant in gura victimei timp de

1 secund, ca intr-o respiratie normal, urmrind

ridicarea peretelui anterior al toracelui
Se mentine capul victimei in hiperextensie si brbia
ridicat, se indeprteaz gura de gura victimei si se
urmreste revenirea toracelui la pozitia initial ca
intr-un expir normal;
Aceasta este o ventilatie eficient.
Se inspir normal si se repet ventilatia pentru a
obtine dou ventilatii eficiente. Cele dou ventilatii
trebuie s fie efectuate in mai putin de 5 secunde.

URMARITI DECOMPRIMAREA
TORACELUI

 Apoi, fr intarziere,se repozitioneaz corect

mainile pe sternul pacientului si se efectueaz

inc 30 de compresii toracice.
Se continu efectuarea compresiilor toracice si a
ventilatiilor intr-un raport de 30:2.
Intreruperea manevrelor pentru reevaluarea
victimei este indicat doar dac aceasta d
semne de trezire: se misc, deschide ochii sau
respir normal;
ALTFEL NU INTRERUPETI RESUSCITAREA !

 Dac primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui

toracic, atunci:
Se priveste in gura victimei si se indeprteaz orice
obstructie;
Se reverific extensia capului si ridicarea mandibulei;
NU sunt recomandate mai mult de

2 incercri de a ventila

inaintea relurii compresiilor.

Dac sunt 2 salvatori, cellalt ar trebui s preia
resuscitarea la fiecare 2 minute pentru a evita aparitia
oboselii.
Asigurati-v c intreruperea compresiilor este minim in
timpul schimbului salvatorilor.

 6b. Resuscitarea doar cu compresii toracice

se poate efectua dup cum urmeaz:

Dac salvatorul nu este instruit s administreze
ventilatii gur-la-gur.
Dac salvatorul nu doreste s administreze
ventilatii gur-la-gur.
In aceste cazuri, compresiile toracice trebuie
efectuate continuu, cu o frecventa de cel putin
100 pe minut (maxim 120 pe minut).

7. Resuscitarea continu:

Pn la sosirea unui ajutor calificat (SVA)

care va prelua resuscitarea;

Pn cnd victima prezint semne de
reluare a funciilor vitale;
Pn la extenuarea fizic a salvatorului.

ALGORITMUL SVB
CONSILIUL EUROPEAN DE RESUSCITARE -2010

 Resuscitarea cu doi salvatori:

Resuscitarea efectuat de doi salvatori este

mai puin solicitant.

Important ca ambii resuscitatori s
cunoasc complet algoritmul i s fie
antrenai.
Se recomand ca aceast tehnic s fie
rezervat specialitilor n resuscitare sau
acelor salvatori care fac parte din grupuri
antrenate.

 Sunt de fcut urmtoarele sublinieri:

chemarea ajutorului este o prioritate; astfel,

un salvator ncepe singur resuscitarea iar

cellalt pleac dup ajutor;
se recomand ca salvatorii s stea de o
parte i de alta a victimei;
se utilizeaz un raport de 30 compresii
toracice la 2 ventilaii; la finalul fiecrei serii de
30 compresii, salvatorul respectiv va fi pregtit
s administreze cele dou ventilaii; pentru o
mai bun coordonare, cel care face
compresiile poate numra cu voce tare;

 In timpul ventilatiei, ridicarea brbiei i

extensia capului vor fi meninute tot timpul;

Fiecare ventilaie va dura 2 secunde, timp n
care compresiile toracice se ntrerup; acestea
se reiau imediat dup a doua ventilaie,
ateptnd doar ca salvatorul s ndeprteze
buzele de pe faa victimei;
Dupa 2 min. salvatorii pot face schimb de
locuri, cat mai repede posibil.

POZITIA (LATERALA)
DE SIGURANTA (PLS)
In PLS se aseaza pacientul
inconstient, cu respiratie.
Se evita astfel aspirarea de secretii
proprii (voma, sange, saliva)

POZITIA DE SIGURANTA
C.N.R.R. recomand urmtoarea secven de
manevre:
dac e cazul, se ndeprteaz ochelarii victimei;
salvatorul ngenuncheaz lateral de victima n
decubit dorsal meninndu-i membrele inferioare
ntinse;
braul de partea salvatorului se poziioneaz n
unghi drept cu corpul, cotul fiind ndoit i palma
orientat n sus;
braul de partea opus se aduce peste torace i
se poziioneaz cu palma n contact cu obrazul de
aceeai parte cu salvatorul;

 salvatorul prinde membrul inferior de partea opus

cu mna chiar deasupra genunchiului i l trage n

sus, dar pstrnd contactul piciorului cu pmntul
(o flectare incomplet a coapsei pe abdomen)
meninnd mna victimei sub obraz, se trage
membrul inferior de partea opus i se ntoarce
victima pe o parte, spre salvator;

 se ajusteaz poziia membrului inferior

de deasupra astfel nct coapsa i

genunchiul s fie flectate n unghi drept;
se mpinge i se menine capul spre
posterior pentru a asigura libertatea cilor
aeriene; aceast manevr se realizeaz
prin ajustarea poziiei minii de sub
obraz;
se verific respiraia la intervale regulate

 se ajusteaz poziia membrului inferior

de deasupra astfel nct coapsa i

genunchiul s fie flectate n unghi drept;
se mpinge i se menine capul spre
posterior pentru a asigura libertatea cilor
aeriene; aceast manevr se realizeaz
prin ajustarea poziiei minii de sub
obraz;
se verific respiraia la intervale regulate

 Dezavantaj PLS: compresia unui bra

Recomandari :

-urmrirea circulaiei periferice a braului

-nlturarea compresiei ct mai rapid
- dac e necesar meninerea poziiei de
siguran pe o perioad mai lung de timp,
dup 30 minute victima va fi ntoars pe
partea opus.

plasarea unei victime incontiente

n poziie de siguran poate fi un

gest salvator de via.

Aspirarea de corp strin

Obstructie partiala de CA - victima poate, de obicei,

s ndeprteze obstacolul prin tuse.

Obstructie complet de CA, atunci ndeprtarea
corpului strain prin tuse este puin probabil.
Diagnostic:
Victima a fost vzut mncnd .
Copil, introducnd un obiect n gur.
Victima care se sufoc, adeseori i prinde gtul cu
minile - pozitie patognomonica.
Zgomot respirator, un sunet muzical n inspir;
Obstructie partiala- victima este agitat i tuete.
Obstructie completa- victima nu poate vorbi, respira
sau tui i, n scurt timp, i pierde starea de
contient.

ASPIRAREA DE CORP STRAIN

algoritmul resuscitarii
/. dac victima respir, trebuie ncurajat s

tueasc; salvatorul nu va lua alte msuri;

2. dac victima d semne de epuizare, nu mai
respir sau se oprete din tuit, se cianozeaza, i
se vor administra
lovituri interscapulo- vertebrale:
se aplic pn la 5 lovituri brute interscapulovertebrale cu podul palmei;

se ndeprteaz proteze dentare sau

orice obiect vizibil din cavitatea bucal a
victimei;
salvatorul se aeaz usor lateral n
spatele victimei;
se sprijin cu o mn pieptul victimei
i se nclin spre n fa, astfel nct,
atunci cnd obiectul este dislocat, s se
deplaseze spre cavitatea bucal, nu s
alunece mai jos, n cile aeriene
inferioare;
se aplic pn la 5 lovituri brute
interscapulo-vertebrale cu podul palmei;
scopul este : nu s fie administrate cele
5 lovituri, ci ca fiecare din acestea s fie
capabil s disloce corpul strin.

 3.

dac loviturile interscapulo-vertebrale sunt ineficiente,

se ncep compresiile abdominale (manevra Heimlich pe
pacient constient):
- salvatorul se aeaz n spatele victimei i i nconjur
abdomenul superior cu ambele brae;
se asigur c victima este aplecat spre n fa astfel
nct atunci cnd corpul strin este dislocat acesta s se
deplaseze spre cavitatea bucal i nu mai jos n cile
aeriene;
strnge un pumn i l amplaseaz ntre ombilic i
apendicele xifoid, prinznd pumnul cu palma celeilalte
mini;
- trage brusc, spre posterior i superior urmrind dislocarea
obstacolului;
- dac obstrucia persist, verific gura pentru obiecte care
pot fi ndeprtate cu degetul i continu alternana de 5
lovituri interscapulo-vertebrale cu 5 compresii abdominale.

Manevra Heimlich
(pacient singur in casa)

 4. Dac victima devine incontient:

-

consecina acestui fapt ar putea fi relaxarea muchilor

perilaringieni, permind astfel aerului s ajung n plmni;
dac victima unei sufocri prin aspirare de corp strin
devine incontient, salvatorul trebuie s urmeze cu atenie
urmtoarea secven de suport vital:
extensia capului i ndeprtarea oricrui corp strin vizibil
din gura victimei;
deschiderea n continuare a cilor aeriene prin ridicarea
brbiei;
evaluarea respiraiei;
se ncearc administrarea a 2 ventilaii eficiente;
dac ventilaiile eficiente pot fi administrate din 5 ncercri:
se caut semne de circulaie sangvin prezent; se ncep
compresiile sternale i/sau ventilaiile, dup caz;

 dac nu se pot administra ventilaii eficiente

din 5 ncercri, se ncep compresiile sternale n

scopul dislocrii corpului strin, renunnd la
cutarea semnelor de circulaie sangvin; dup
30 compresii, se verific dac exist corp strin
n cavitatea bucal i apoi se ncearc din nou
ventilarea; se continu cu cicluri de 30 compresii
alternnd cu ncercri de ventilare;
dac la un moment dat se pot administra
ventilaii eficiente, se caut semne de circulaie
sangvin i se continu cu compresii sternale
i/sau ventilaii, dup caz.

PROTOCOLUL
SUPORTULUI DE BAZA IN CAZ DE
OBSTRUCTIE A CAILOR AERIENE
ABSENTA STARII DE CONSTIENTA
DESCHIDE CAILE AERIENE
VERIFICA-I CAVITATEA BUCALA
EVALUEAZA RESPIRATIA
VENTILEAZA

VENTILARE EFICIENTA

SVB

VENTILARE INEFICIENTA

EVALUEAZA CIRCULATIA

COMPRESII STERNALE

Manevra Heimlich
pe pacient inconstient

Manevra
Heimlich
pe pacient
inconstient

Cnd se solicit ajutor?

cnd lng victim se afl mai mult de un salvator,
unul ncepe resuscitarea i cellalt pleac dup ajutor
imediat ce s-a stabilit c victima nu respir;

dac exist un singur salvator, victima fiind un
adult, salvatorul pleac de la premiza c cea mai
probabil cauz a pierderii contientei este o problem
cardiac i imediat ce a constatat c victima nu respir
trebuie s mearg dup ajutor; aceast decizie poate
fi influenat de disponibilitatea unui serviciu medical
de urgen.
Dac cea mai probabil cauz a pierderii contientei
este o problem respiratorie, cum se poate ntmpla
n traumatism, nec, aspirare de corp strin, intoxicaie cu
droguri, alcool, sau victima este un copil, atunci
salvatorul trebuie s fac resuscitare timp de
1 minut i apoi s plece dup ajutor.

Modificari fata de ghidul SVB din 2005

Persoanele de la dispeceratul pentru urgene trebuiesc instruite in modul de a adresa
intrebari apelanilor pentru a obine informaiile necesare. Aceste informaii se refer la
recunoasterea lipsei de constien si calitatea respiraiilor. In asociere cu lipsa constien ei,
absena respiraiilor spontane, sau orice alt anormalitate in respiraia victimei ar trebui s
determine activarea unui circuit de intervenie rapid pentru suspiciune de stop cardiac. Se
accentueaz importana gaspurilor ca semn de stop cardiac.
Toi salvatorii, cu pregatire anterioar sau fr, trebuie sa fac compresii toracice
victimelor aflate in stop cardiac. Se sublinieaz improtana deosebit a compresiilor
toracice corect efectuate, ce sunt eseniale. Obiectivul este comprimarea toracelui cu cel
putin 5 cm la o frecven de cel putin 100 compresii min-1, permiterea revenirii toracelui la
forma iniial si minimalizarea timpilor de intrerupere a compresiilor toracice. Salvatorii
instruii in resuscitare ar trebui sa administreze si ventilaii victimei, la o rat compresii /
ventilaii de 30:2.

Se incurajeaz ghidarea prin telefon a salvatorilor neinstruii in RCP

pentru a realiza resuscitarea bazat doar pe compresii toracice.
Se incurajeaza utilizarea dispozitivelor ce ofer instrunc iuni si feedback salvatorului in
timpul manevrelor de resuscitare. Datele inregistrate de acestea pot fi folosite pentru a
analiza si a imbunti calitatea resuscitarii, prin feedback oferit echipelor profesioniste de
salvatori

ntrebri ?

Mulumesc
pentru
atentie!