Sunteți pe pagina 1din 16

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

TÂRGOVIȘTE
DOMENIUL : SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ : ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

”ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU INTOXICAȚII CU


BARBITURICE”

ÎNDRUMĂTOR :
ABSOLVENT:
FARM: / AS. FARM :
Enache Andreea Larisa
Simona Niculescu

TÂRGOVIȘTE
IUNIE - IULIE 2021
Motto:
 

"Actul medical nu este altceva decât o


întâlnire dintre o încredere și o
conștiință!"
(Gh. Scripcaru)
CUPRINS

 Definiție
 Simptomatologie
 Cum apare intoxicația cu barbiturice?
 Diagnosticul diferenţial în intoxicația cu barbiturice
 Tratament
 Psihoterapia individuală și psihoterapia de grup
 Spălătura gastrică
 Bibliografie
Definiție

 Medicamentele din grupul


barbituricelor (fenobarbital,
dormitalul, ciclobarbitalul, etc.) sunt
larg folosite si determinà una din cele
mai frecvente intoxicatii.Survin prin
ingestia accidentalà la copil și
voluntara la adulți.
 Simptomatologie

Manifestări clinice în intoxicația cu barbiturice, la început


se caracterizează prin „beția barbiturică”:
 mers ebrios
 vertij
 disartrie.
Se asociază:
 lipotimie
 vărsături.
 
Urmează apoi coma liniștită, areflecțica, midriaza.
 Cum apare intoxicația cu barbiturice?

 Absorbţia digestivă este mai rapidă pentru compuşii cu acţiune scurtă şi medie, având loc în special în
stomac, unde pH-ul local o favorizează.
 Concentraţiile plasmatice maxime pentru Fenobarbital se ating la 8 ore (pentru adulţi) sau 4 ore (pentru
copii).
 Compuşii lipofilici (efect scurt) penetrează rapid creierul şi alte ţesuturi.
 Epurare predominant prin metabolizare hepatică pentru compuşii cu efect scurt şi mediu, metabolizare
hepatică şi 30 % eliminare renală (metaboliţi activi) pentru cei cu efect lung.
 Barbituricele deprimă sistemul nervos central prin facilitarea acţiunii inhibitorii a GABA (neuromediator
inhibitor), blocarea receptorilor pentru glutamat (neuromediator excitator) şi deprimarea sistemului reticulat
activator ascendent.
 Diagnosticul diferenţial în intoxicația cu barbiturice

 alcoolismul acut – confuzia diagnostică este posibilă în faza precomatoasă


datorită tabloului clinic asemănător; dezinhibiţia psihomotorie care apare în
primele momente post – ingestie este similară etilismului acut;

 hipoglicemie;

 hipotiroidism;

 intoxicaţii cu benzodiazepine, carbamazepină, clonidină, antidepresive


triciclice, neuroleptice, alte sedativ-hipnotice;

 encefalopatie, encefalită;

 traumatism cranian.
 Tratament

I. Tratamentul în intoxicația cu barbiturice

Susţinerea funcţiilor organismului şi favorizarea eliminării toxicului

 În pre-spital se aplică următoarele măsuri:

 determinare rapidă a glicemiei;


 acces venos periferic şi perfuzie cu ser glucozat 5% – de aşteptare; în caz de hipotensiune
arterială, se va administra soluţii macromoleculare şi cristaloide;
 oxigenoterapie pe mască; dezobstrucţie oro-faringianã;
 intubaţie oro-traheală şi ventilaţie mecanică dacă pacientul prezintă: stare precomatoasă
sau comatoasă, bradipnee severă sau semne de hipertensiune intracraniană;
 monitorizare cardio-vasculară: electrocardiogramă, puls, frecvență cardiacă, tensiune
arterială;
 protecţie termicã, termometrizare;
 Naloxon 2 mg intravenos, dacă anamneza şi elementele clinice sunt neclare şi există
suspiciunea intoxicaţiei sau co-ingestiei de opioizi.
II. Tratamentul complicațiilor – în secţia de ATI
 în caz de colaps cardiovascular: reumplere vascularã – soluţii macromoleculare: Dextran 500
– 1000 ml, pânã la restabilirea valorilor normale ale tensiunii arteriale.

 în caz de hipotensiune arterială persistentă: Dopaminã 10 μg / kg / minut perfuzie


intravenosă.

 în caz de semne de detresã vitalã (insuficienţã respiratorie acută, colaps cardiovascular, şoc,
comă – mai puțin de 7 pe scara Glasgow): intubaţie oro-trahealã + ventilaţie mecanicã.

 tratamentul leziunilor asociate: venesecţii, fracturi, echimoze, plăgi profunde, etc.

 consultul psihiatric este obligator în caz de tentativă de suicid.


 Psihoterapia individuală și psihoterapia de grup

• O psihoterapie oferă un spaţiu de întâlnire şi regăsire interioară şi totodată un spaţiu


de dialog verbal şi nonverbal.
• Un spaţiu liber, lipsit de prejudecăţi, în care toate problemele, ideile, emoţiile clientului
îşi găsesc dreptul la exprimare, analiză şi înţelegere.
• În relaţie cu terapeutul sau cu ceilalţi participanţi la terapie, clientul îşi poate pune
întrebările potrivite, iar răspunsurile se pot transforma în soluţii de viaţă eficiente.
• Abordarea terapiei individual sau în grup ţine de obiectiv şi de pacient şi poate mai
eficientă este combinarea acestor metode în sensul de a explora mai întâi şi apoi a
analiza şi a învăţa.
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
 
Procesul de îngrijire este un proces continuu, dinamic, organizat și orientat pe cerințele individuale ale
pacientului care ține cont de modificările reale și potențiale ale stării sale de sănătate.

Evaluarea pacientului
 Reprezintă un proces sistematic, dinamic și continuu de colectare, organizare, documentare, verificare și
comunicare a informațiilor cu privire starea de sănătate a pacientului în vederea identificării nevoilor de
îngrijire actuale sau potențiale și luarea deciziilor pentru a răspunde eficient la situații neașteptate sau în
schimbare rapidă.

 Evaluarea pacientului este o activitate bine gândită (deliberată) și independentă a asistentului medical/moașei
și va fi efectuată la internare (evaluare inițială), ori de câte ori intervine o modificare în starea pacientului
(evaluarea continuă/evaluarea modificărilor) și la externarea pacientului (evaluare finală ).
Evaluarea inițială include:
• date socio-demografice,
• persoane de contact,
• antecedente heredo-colaterale,
• convingeri culturale și spirituale,
• scurt istoric al stării de sănătate a pacientului,
• rezultatul examinării fizice,
• rezultatul observării pacientului,
• valori ale funcțiilor vitale,
• scoruri rezultate din aplicarea instrumentelor de evaluare,
• sisteme funcționale afectate sau nevoi afectate identificate.

 Din evaluarea pacientului rezultă o bază de date obiective și subiective care vor sta la baza deciziilor asistenților
medicali/moașelor în ceea ce privește Planul de îngrijire individual al pacientului și adaptat continuu la
schimbările din starea de sănătate a acestuia.
DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE
 

 Intoxicaţie acută medicamentoasă (tentativă suicid).

 Sistem osteo-articular: integru,articulații mobile nedureroase.

 Aparat respirator: torace normal , mișcări respiratorii ritmice simetrice.

 Aparat cardiovascular: nu sunt modificări TA 130/80 mmHg , AV =98.

 Cunoștințe insuficiente legate de afecțiune, de alimentație sănătoasă.


 

OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

Obiective de îngrijire.
 Obiective globale: acordarea de îngrijiri calificate care să asigure o stare de bine fizică şi
psihică pacientului.

 Obiective pe termen scurt:educarea pacientului de a renunţa la excese medicamentoase.

− Efectuarea unor mişcări de natură să se poată mobiliza cu ușurință


− Să recoltez sange, urina pentru ex. de laborator si sa particip la examenele paraclinice
− Să administrez medicaţia corespunzătoare prescrisă de medic;
− Să monitorizez eliminările în raport cu hidratarea şi T.A.

 Obiective pe termen lung:


-pacientul să adere la principii de viaţă sănătoase, schimbându-şi modul de a se alimenta , atât
cantitativ cât şi calitativ
TEHNICI UTILIZATE

1. Spălătura gastrică sau lavajul


2. Puncția venoasă reprezintă crearea unei
gastric presupune evacuarea căi de acces într-o venă prin intermediul
continutului stomacului si unui ac de puncție.
curatarea acestuia de substante
straine. Aceasta tehnica trebuie sa Scop
 Explorator: recoltarea sângelui pentru
fie facuta in primele 4 ore de la
examene de laborator
ingerarea produsului.
 Terapeutic: administrarea
Scop
medicamentelor sub formă de injecție
 Terapeutic sau perfuzie intravenoasă, transfuzii,
 Evacuator sângerare în hipertensiune sau 
edem pulmonar acut.
BIBLIOGRAFIE
 
 
 
“Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali” Lucreția Titirca, Editura Viata
medicala româneasca, Bucureçti, 2005
 
“Îngrijirea speciala a bolnavilor” Florica Udma și Rodica Penciu, Editura Didactica si pedagogica,
Bucureçti, 2004
 
“Medicina interna” Anton Dan Niculescu șiTraian Cârciumarescu, Editura Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 2007
 
“Urgențe medico-chirurgicale. Sinteze” Lucreția Titirca, Editura Medicala, Bucureçti, 2004
 
“Medicina interna” Mioara Mincu, Editura Carol Davila, Bucureçti, 2004
 
“Tehnica țngrijirii bolnavului. Vol. II” C. Mozes, Editura Medicala, Bucureçti, 2001
 
Evans, Kenneth R şi Gilbert, Maria C – ″Introducere în psihoterapia integrativă″, Ed. Liber Mundi,
Bucureşti, 2010

S-ar putea să vă placă și