MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII, CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, MUNCII ȘI PROTECȚIEI

SOCIALE

Discutat

la Şedinţa Catedrei

Discipline Terapeutice Aprob: ________________ T. Jidraș

Directorul-adjunct didactic
Procesul verbal Nr. ____

de la „___”_________ 2020__

Şef . catedră___________V.Moşanu

Bilet de examinare Nr.__4_______

pentru examenul de promovare

la disciplina: „Semiologia Bolilor Interne și Pneumologiecu Nursing Specific”,

anul III, grupa 39 , calificarea Asistent medical

1.Metodele investigaţiilor de laborator. Examenul maselor fecale la ouă de

helminți. Rolul asistentei medicale în pregătirea pacientului.

2. Astmul bronșic. Definiție. Cauze. Manifestările clinice.Principii de

tratament.Nursingul specific. Educația pentru sănătate.

3.Asistenţa de urgenţă în hemoptizie şi hemoragie pulmonară.

4. Problemă. Bolnavul C – 30 ani acuza dureri in cutia toracica din dreapta, tuse cu expectoratii de
culoare ruginie, slabiciune. Obiectiv:se determina paliditatea pielii, cianoza buzelor, to-39,5o C La
percutie din dreapta-matitate, auscultative-raluri crepitante. 1.Stabiliti diagnosticul probabil.

2.Care este tactica de tratament si ingrijire a bolnavului?

Examinator ________________V.Tintiuc
 Raspuns biltul 4 examen boli interne

 Intrebarea nr.1
1.Metodele investigaţiilor de laborator. Examenul maselor fecale la ouă de
helminți. Rolul asistentei medicale în pregătirea pacientului.
Metodele investigatiileor de laborator.
1. Examenul sângelui (hemoleucograma, testul biochimic, decuagulare,determinarea
glicemieiprinmetoda expres.
2. Examenul urinei (generală, Neciporenco, Zemniţchi, bacteriologică, la depistareaglucozei)
3. Examenul sputei (generală, bacteriologică, prezenţa BAAR (Bacilul Koh)
4. Examinarea maselor fecale
5. Examinarea continutului duodenal.

Examenul maselor fecale la ouă de helminți.

Analiza se efectuează pentru diagnosticarea parazitozelor intestinale, precum și eficiența
tratamentului antiparazitar. Helminții (viermii intestinali) pot obstrua intestinul, determină
sângerări sau interfera cu absorbția intestinală a substanțelor nutritive.
Perioada si starea
Materiile fecale se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice. Recoltați dimineața
din porțiunile cu aspect modificat (mucus, sânge, puroi) sau când acestea lipsesc, se recoltează din
locuri diferite, cantități mici de materii fecale, din scaunul proaspăt emis spontan.
Recoltarea
Utilizați coprorecoltoare cu o linguriță(furnizate de laborator), sau procurați din farmacii și recoltați 3
probe, din scaunul de dimineață. Atenție! Recipientul pentru masele fecale nu se umple, este
suficient o cantitate mică (2-3 lingurițe) pentru o analiză detaliată.
Transportarea
Transportați recipientul cu produs cât mai rapid la laborator în maximum 3 ore de la recoltare. Pe
durata transportării se menține la temperatura camerei. Până la livrare, a se păstra la frigider la o
temperatură de 4 - 6 С. Etichetați recipientul cu numele, data și ora recoltării.
Alte indicatii
La copii mici și sugari, materiile fecale se vor recolta din oală de noapte care în prealabil a fost bine
spalată, sau imediat de scos materialul biologic din scutec, după defecare. Pe lângă performanțele
echi-pamentelor și a personalului laboratorului, pregătirea paci-entului înaintea recoltării este foarte
importantă.
Rolul asistentei medicale în pregătirea pacientului.
Asistenta medicala are obligatia : • sa observe aspectul general al pacientului : aspectul pielii,
faciesul, tinuta,mersul, starea de hidratare apreciata prin aspectul tegumentelor si mucoaselor; • sa
noteze datele privind starea generala a pacientului si evaluarea bolii in foaiade observatie; • se
masoara si se noteaza pulsul, respiratia, temperatura, tensiunea arteriala pentru urmarirea functiilor
vitale si vegetative, pentru a observa la timp unelemodificari in starea bolnavului; • are grija ca in
ziua dinaintea operatiei, bolnavul sa nu consume alimente solidedupa masa de pranz.in seara si in
dimineata interventiei se vor face clismeevacuatoare
Intrebarea nr. 2
2. Astmul bronșic. Definiție. Cauze. Manifestările clinice.Principii de
tratament.Nursingul specific. Educația pentru sănătate.
Astmul este o afecțiune pulmonară cronică, des întâlnită, care în momentele acute produce dificultăți
respiratorii ocazionale. Astmul afectează persoanele de toate vârstele, cu o frecvență mai mare în
copilărie, dar poate să apară și la adulți.
Cauze si factori de risc: 1)Alergiile 2) Unele alimente și aditivi 3) Astmul poate fi indus de
exerciții fizice. 4) Arsurile la stomac severe și astmul bronșic merg mână în mână. 5)
Oamenii care fumează sunt mai predispuși să facă astm.  6) Sinuzita și alte infecții
respiratorii ale căilor superioare provoacă indirect inflamații la nivelul mucoaselor, ceea
ce produce mai mult mucus, factor declanșator pentru o criză astmatică. 7) Unele
medicamente pot crește sensibilitatea căilor respiratorii și producția de mucus. Acestea
sunt 8) Vremea umedă, rece și schimbările bruște de temperatură, precum și umiditatea
excesivă pot provoca un atac astmatic.
Simptomele-Persoanele cu astm prezintă simptome atunci când căile respiratorii se îngustează,
se inflamează și când apare mucus în exces.
Simptomele frecvente de astm sunt:

 tuse seacă sau productivă, mai ales noaptea;

 respirație șuierătoare;
 respirație scurtă, sacadată;
 senzație de presiune și compresie toracică, însoțită de durere;
 dispnee și senzație de sufocare.

O criză severă de astm are următoarele simptome:

 învinețirea buzelor;
 nivel scăzut de vigilență, confuzie, somnolență severă, leșin;
 respirație foarte dificilă;
 puls accelerat;
 anxietate severă asociată dificultăților de respirație;
 transpirație.

Principii de Tratament
Este unul preventiv, care urmărește tratarea simptomelor și prevenirea crizelor. Medicamentele pot
ajuta bolnavii să iasă rapid din fazele acute. Tratamentul este de lungă durată și include inhalatoare
cu substanțe ce relaxează căile respiratorii. Sunt folosite, în principal, bronhodilatatoare cu acțiune
îndelungată. La acestea se adaugă antialergice și preparate care au ca efect fluidizarea mucusului
din căile respiratorii. Uneori, se folosesc și corticosteroizi orali, ce reduc inflamația mucoaselor.
Tratamentul este individualizat. O parte importantă din tratament cuprinde medicația pentru
prevenirea sindromului de reflux gastroesofagian și a stresului și anxietății, suferințe care pot
declanșa crize severe de astm.
Nursigul Specific- Identificarea cauzelor care produc astmul este una dintre primele
măsuri ce duc la prevenirea crizelor astmatice. Astfel, evitarea alergenilor, prevenirea
virozelor și combaterea stresului sunt măsuri bune și utile. Vantigripală, renunțarea la
fumat și o viață echilibrată emoțional sunt măsuri preventive care pot reduce substanțial
frecvența și intensitatea crizelor astmatice.Imunoterapia, sub formă de vaccinuri alergice,
determină o modificare a reacției sistemului imunitar, făcându-l mai puțin sensibil la
alergenii care declanșează crizele.Astmul este o boală cronică ce poate fi foarte bine
ținută sub control, astfel că viața celor care au această suferință poate continua în limite
normale.

Intrebarea nr.3
3.Asistenţa de urgenţă în hemoptizie şi hemoragie pulmonară.
în absenţa semnelor de gravitate a hemoptiziei:
Hemoptizia

 spitalizare ce impune supraveghere clinică și examene de laborator;

 asigurarea confortului fizic și psihic
 se interzice vorbitul cu voce tare;
 alimentele, lichidele ingerate vor fi reci, în cantităţi mici și repetate;
 aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea sternală;
 monitorizarea funcțiilor vitale: calitatea și frecvența respirațiilor, pulsului, se
observă culoarea tegumentelor, temperatura, comportamentul pacientului;
 se administrează oxigen pe canulă nazală;
 se practică abord venos și instituirea unei perfuzii cu soluții cristaloide (ser
fiziologic, soluție Ringer) ținând cont de valorile tensionale și patologie;
 examen ORL
 tratament simptomatic: pentru sedarea tusei

Hemoragia pulmonara
1) Oxigenoterapia - inhalarea oxigenului umezit prin catetere nazale.
2) Heparină 5000-10000
3) Cu sindrom de durere - morfină 1 ml soluție 1% (10 mg) cu 10 ml soluție de clorură
de sodiu 0,9% trebuie introdusă fracționat după 5 minute în 3 ml de amestec (3 mg
morfină) până la efectul analgeziei.

4) Eufilină (aminofilină) 15 ml soluție 2,4% intravenos pe soluție de glucoză 5%.

5) Pentru bradicardie cu hipotensiune arterială și insuficiență respiratorie, soluția de

atropină 0,1% este 0,5-1 ml intravenos.

6) În forma tahistratului de fibrilație atrială și insuficiență circulatorie:

- Amiodaronă 300 mg intravenos,

- glicozide cardiace (soluție digoxină 0,025% 0,5-0,75 ml în 200 ml de soluție de
glucoză 5% intravenos).

7) Cu o presiune sistolică sub 90 mm Hg. sunt introduse

- Dopamina (dobutamina) 200 mg (250 mg) în 200 ml de soluție de clorură de sodiu

0,9% intravenos.

Raspuns 4 problema: Bolnavul C – 30 ani acuza dureri in cutia toracica din

dreapta, tuse cu expectoratii de culoare ruginie, slabiciune. Obiectiv:se determina
paliditatea pielii, cianoza buzelor, to-39,5o C La percutie din dreapta-matitate,
auscultative-raluri crepitante. 1.Stabiliti diagnosticul probabil. 2.Care este tactica
de tratament si ingrijire a bolnavului?

1)diagnosticul posibil – Deci din problema putem deduce ca  leziunea a afectat

organele hemitoracelui drept (plămânul, pleura, coastele) ,Diagnosticul posibil poate
fii pneumonia franc lombara Reprezintă inflamația unui lob complet al
plămânului,dar dupa citeva analize vom afla mai précis problema pacientului.

2)Tactica de tratament si ingrijie a bolnavului - Tratamentul recomandat pentru

pneumonia francă lobară este cel cu antibiotice (Penicilina V, Penicilina G), durata bolii
reducându-se considerabil.  Pentru a evita această afecțiune care poate să creeze mari
probleme stării de sănătate a organismului, o altă posibilitate este prevenția. Cea mai la
îndemână metodă de apărare împotriva infectării este și în cazul pneumoniei
lobare, respectarea normelor de igienă. Astfel, se recomandă :
 spălarea mâinilor cu apă și săpun și dezinfectarea cu soluții corespunzătoare;
 evitarea substanțelor aerogene iritante și evitarea fumatului (pasiv sau activ);
 evitarea spațiilor închise unde se află persoane infectate sau luarea unor măsuri de
protecție la contactul cu acestea;
 abordarea unui stil de viață activ (exerciții fizice) și a unei diete sănătoase pentru
menținerea imunității organismului.