MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA ,,HENRI COANDA” ORADEA

 
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

MEDICATIA ANTITUSIVA

COORDONATOR:
TEH. FARM. PR. BLAGA DIANA
  
ABSOLVENT:
FOTACHE CORINA AMALIA
 STRUCTURA LUCRARII

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

CAPITOLUL II. GENERALITATI DESPRE ANTITUSIVE

CAPITOLUL III. ANTITUSIVE CENTRALE OPIOIDE

CAPITOLUL IV. ANTITUSIVE CENTRALE NEOPIOIDE

CAPITOLUL V. TERAPII ALTERNATIVE PENTRU TUSE

CAPITOLUL VI. MEDICAMENTE ANTITUSIVE DIN PLANTE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Episoadele de tuse au scopul de a elibera caile respiratorii si de a proteja plamanii. Cu toate

acestea, crizele de tuse persistente dauneaza grav sistemului respirator si ar trebui tratate cu
remedii naturiste pentru tuse, leacuri sau medicamente corespunzatoare pentru tuse productiva
(expectoranta) sau uscata (seaca).
Recomandari de baza in cazul suferintei de tuse se refera la: evitarea iritatiei tractul
respirator prin expunere la fum, praf, gaze si aer uscat sau prea rece, pastrarea camerei bine
ventilate si folosirea unui dispozitiv de umidificare a aerului pentru a preveni uscarea tractului
respirator, odihna suficienta si evitarea stresului care nu este necesar pentru a ajuta corpul sa
lupte cu boala si pentru a scapa de episoadele de tuse, de asemenea este important asigurarea
necesarul de vitamine si minerale direct din hrana si lichide.
 CAPITOLUL I. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Respiratia este o functie vitala a organismului uman, care se desfasoara continuu si ciclic si
are rolul de a asigura schimbul bidirectional de gaze dintre organism si aerul din atmosfera. Prin
respiratie este adus O2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO2 rezultat din
metabolismul celular este eliminat in atmosfera.
Se descriu doua componente ale respiratiei: respiratia externa, care reprezinta schimburile de
gaze dintre plamani si atmosfera si respiratia interna sau tisulara care se refera la utilizarea
oxigenului in reactiile de oxidoreducere de la nivel celular.
 CAPITOLUL II. GENERALITATI DESPRE ANTITUSIVE

Tusea reprezinta un act reflex, rapid, exploziv, avand ca rezultat expulzarea materiilor aflate
in caile respiratorii.
Tipuri de tuse:
a) In functie de locul de formare a impulsurilor nervoase declansatoare, tusea poate fi: tuse
pulmonara sau tuse extrapulmonara.
d) In functie de durata: tuse acuta, tuse subacuta sau tuse cronica.
Antitusivele sunt medicamente ce diminueaza sau suprima tusea, actionand la nivelul
centrului bulbar al tusei, sau asupra altor verigi ale arcului reflex al tusei.
Tusea seaca, inutila, daunatoare se combate.
Tusea umeda, productiva trebuie diminuata cand este suparatoare si niciodata nu trebuie
In bronsita acuta si pneumonie, antitusivele sunt adesea inutile, in mod curent folosindu-se
inhibitoare ale centrului tusei, care sunt cele mai active.
Opioidele sunt mai eficace, totusi trebuie evitate in tusea cronica, la copii, precum si la
persoanele cu predispozitie la farmacodependenta.
Perifericele sunt utilizate cand tusea este declansata de iritatrea receptorilor periferici.
 CAPITOLUL III. ANTITUSIVE CENTRALE OPIOIDE
 

1. Codeinum

Indicatii: Tuse iritativa, uscata. Folosit si ca analgesic in amestecuri antinevralgice. Efectul

antitusiv apare la doze mai mici (15 mg.) decat efectul analgezic (120mg.) si este de 3 ori mai
slab decat cel al morfinei.
Administrare: Oral. Adulti 10-20 mg. de 3-4 ori pe zi. Copii peste 6 ani 200 -300 mcg./kg. de
3-4 ori pe zi.
Exemple de medicamente tipizate: Codeina fosfat comprimate 15 mg.

2. Morphynum 

Indicatii: Ca antitusiv este indicata mai ales in tuse foarte intense, refractara la alte antitusive
si insotita de dureri intense.
Administrare: Oral, preparate cu eliberare normala, initial 10 mg. la 4 ore. Creste progresiv,
la nevoie. Preparatele cu eliberare prelungita, initial 10-30 mg.+2/zi. Creste la nevoie. Injectabil
in durere acuta s.c. sau i.m.,10 mg. la 4 ore. i.v. lent ¼-1/2 din doza i.m., edem pulmonary s.c.
sau i.m. 5-20 mg. La 4 ore, creste la nevoie.
Exemple de medicamente tipizate: Morfina solutie injectabila 2%-1 ml; Msi continus
comprimate 10 mg; Sevredol comprimate filmate 10 mg.
 CAPITOLUL IV. ANTITUSIVE CENTRALE NEOPIOIDE

1. Noscapina

Alcaloid din opiu, inhiba centrul bulbar al tusei, mai slab sau egal cu codeine.
Produce constipatie dupa administrarea prelungita, nu are efect analgesic, nu produce
toxicomanie.

2. Glaucina

Este un antitusiv mai slab sau egal codeinei, nu influenteaza respiratia, nu produce
constipatie, nu produce toxicomanie.
Dozele mari deprima inima si produc contractii tetanice.

3. Oxeladinum

Actioneaza deprimant pe centrul tusei, nu deprima centrul respirator si nu produce

somnolenta sau constipatie.
Inhiba direct si selectiv centrul tusei. Nu este inrudit cu opioidele sau antihistaminicele, in
dozele terapeutice nu inhiba centrul respirator.
 CAPITOLUL V. TERAPII ALTERNATIVE PENTRU TUSE
 

Odata cu vremea rece si umeda, apare si tusea, ca prim simptom al unei raceli pe cale sa se
instaleze daca nu se iau din timp masurile necesare de prevenire.
Aceasta boala este agasanta, suparatoare si chiar chinuitoare, pe de alta parte ajuta la
indepartarea secretiilor de pe caile respiratorii, de aceea este recomandat sa nu se apeleze imediat
la produsele antitusive din farmacii ci mai intai la produsele naturiste, astfel: hidratare, ciocolata
amaruie, ceaiurile, infuziile, inhalatii, apiterapia.
 CAPITOLUL VI. MEDICAMENTE ANTITUSIVE DIN PLANTE
A. Stodal

Indicatii: Adjuvant in tratamentul simptomatic al tusei.

Administrare: Adulti: doza recomandata este de 1 lingura de sirop de 3 pana la 5 ori pe zi.
Copii: doza recomandata este de 1 lingurita de sirop de 3 pana la 5 ori pe zi.

B. Prospan

Indicatii: Afectiuni bronsice cronice inflamatorii, inflamatii acute ale tractului respirator
acompaniate de tuse.
Administrare: Adulti si copii peste 10 ani: 5 ml. de 3 ori pe zi, doza putand fi crescuta la 7.5
ml. de 3 ori pe zi. Copii 6-9 ani: 5 ml. de 3 ori pe zi fara a depasi aceasta doza. Copii 1-5 ani: 2.5
ml. de 3 ori pe zi. Copii sub 1 an: 2.5 ml. de 2 ori pe zi.

C. Grintuss

D. Sirop podbal si ridiche neagra

Indicatii: Are efect antitusiv, antigripal, imunostimulator.

Administrare: Adulti: 2-3 linguri/zi. Copii: 2-3 lingurite/zi.

E. Sirop muguri de plop cu muguri de brad

 CONCLUZII
 

Tusea reprezinta un act reflex, o modalitate de eliminare a corpilor straini ori a mucusului de
la nivelul plamanilor / cailor aeriene superioare sau o reactie a organismului la iritarea cailor
respiratorii.
Cauzele tusei pot fi pulmonare sau extrapulmonare. Poate ca cel mai important element care
transeaza diagnosticul consta in productivitatea versus nonproductivitatea tusei.
Tratamentul corect este unul individualizat, de la caz la caz:
- la un pacient cu tuse seaca, aflat sub tratament antihipertensiv cu anumiti inhibitori ce
favorizeaza aparitia tusei, este nevoie de inlocuirea acestor medicamente cu blocanti ai
receptorilor de angiotensina, eliminand astfel tusea neplacuta;
- la un pacient alergic, sunt necesare indepartarea alergenului si tratarea alergiei;
- la un pacient cu reflux gastroesofagian, se va urmari inhibarea secretiei gastrice.
Tusea nu este o boala, ci reprezinta un simplu simptom care trebuie evaluat in context clinic,
mai exact in raport cu conditiile asociate ale pacientului. Tratamentul corect se adreseaza cauzei
care a declansat acest reflex, tusea fiind doar un element de diagnostic ajutator al bolii de baza.
 BIBLIOGRAFIE

1. Stroescu V., Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VI-a, Editura Medicala,

Bucuresti, 1998;
2. Stroescu V., Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala,
Bucuresti, 2001;
3. Cristea A. N., Farmacologie generala, Editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2011;
4. Heinz Lullmann, Klaus Mohr, Lutz Hein, , Editura: Farmamedia, Bucuresti, 2013;
5. Marcean C., V. Manta Mihailescu, Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si
asistenti de farmacie, Editura ALL, Bucuresti, 2013;
6. www.sfatulmedicului.ro.